Expoziţia „2.1” ne propune întâlnirea cu Viorica Ciucanu, artist vizual care manifestă o vădită dorinţă de originalitate şi stil. Vernisajul a avut loc vineri, 1 septembrie, la Galeriile de Artă „Lascăr Vorel”. Artistă de forţă şi seriozitate, Viorica Ciucanu, cu fiecare expoziţie, îşi construieşte cu migală drumul pe care-l urmează. Şi de această dată, expune creaţii cu o tematică amplă, în sensul discursului său dominat de lirism şi metaforă.
„Sunt 35 de lucrări realizate de-a lungul a 13 de ani, mai exact din 2010 şi până în prezent. Ceea ce uneşte aceste gânduri pe care Viorica Ciucanu le-a aşternut atât de frumos în culori pastelate, în culori stridente, în culori viscerale specifice expresionismului abstract cu care ne-a obişnuit e acest concept de a-l integra şi pe vizitator şi de a-l face personaj principal. Nu avem doar tablouri, ci devenim şi noi parte din lucrări. Ele sunt legate în contextul acesta de oglinzi. Oglinda este un soi de portal între lumi, este un simbol al înţelepciunii, al cunoaşterii, al regăsirii de sine. Asta îşi doreşte Viorica Ciucanu, să ne regăsim în ceea ce ne transmite ea”, a menţionat curatorul Ana Maria Ilie.
Criticul de artă Emil Nicolae a subliniat că spaţiul de expunere a provocat-o pe Viorica Ciucanu să gândească o lucrare complexă, complicată şi în acelaşi timp să-şi imagineze felul în care comunică, discută cu publicul. „Noutatea o reprezintă aceste instalaţii, module cu oglinzi şi tablouri. Este interesantă această inovaţie confruntând-o cu istoria oglinzii în istoria artei. Aici avem o chestiune de estetică până la urmă, pentru că avem oglinda normală în care dacă vrem să ne uităm, ne vedem noi sau vedem strada, deci e o interpretare realistă, e un mimesis, deci nimic din ce face Viorica nu-i mimesis, totu-i imaginaţie, e bântuită de himere, de mituri, de Icar, de Sisif, îşi confruntă această imaginaţie din tablouri cu realitatea, mimesisul din oglindă. Această combinaţie în instalaţie devine un centru de interes. Ceea ce apreciez eu la Viorica Ciucanu este că nu bate pasul pe loc. Vrea să inoveze la fiecare pânză, la fiecare compoziţie, la fiecare instalaţie. E o expoziţie reuşită din toate punctele de vedere”, a mai spus Emil Nicolae.
„Conceptul panotării aparţine curatorului Ana Maria Ilie. Este al cincelea proiect pe care-l facem împreună. „2.1” sună ca un scor şi mă gândeam, pentru cine? E complexitatea mea, complexitatea celor care veniţi într-un spaţiu comun: galeria. Noi, artişti, creăm pentru dumneavoastră. Consider că în momentul în care te uiţi într-o lucrare te vezi şi pe tine”, a afirmat Viorica Ciucanu.
La vernisaj a fost prezent şi artistul Arcadie Răileanu, primul profesor de pictură al Vioricăi Ciucanu la Şcoala Populară de Artă din Piatra-Neamţ. „Mă bucur foarte mult pentru Viorica Ciucanu. Ea face parte din prima mea promoţie de la Şcoala Populară de Artă. Nu le-am impus cursanţilor modul meu de a picta, de a gândi şi cred că în felul acesta au reuşit mult mai mult. Au avut libertatea de a-şi alege calea în pictură”.
Expoziţia a putut fi vizitată până vineri, 15 septembrie.
V. MOŞU