Informaţii digitizate despre Basarabia, la „G.T. Kirileanu”
Prin demersul de digitizare a unor publicaţii existente în cadrul Fondului documentar „G.T. Kirileanu” cu tematică referitoare la Basarabia, publicul larg poate citi on-line peste 60 de cărţi (între autorii cărora se numără Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu) şi publicaţii periodice („Neamul Românesc”), apărute între anii 1878-1944.
Sunt documente ce au traversat perioade istorice tulburi şi care au reuşit, aproape miraculos, să ajungă să ofere astăzi mărturii despre realităţi pe care timpul şi timpurile păreau că le vor uitate. Şi pentru că uneori destinul cărţilor poate fi o lecţie, cele din Fondul documentar „G.T. Kirileanu”, prin destinul lor, ne oferă, de această dată, o strălucită lecţie de istorie.
Existenţa cărţilor referitoare la Basarabia, şi înainte de 1918, în biblioteca lui G.T. Kirileanu arată care era raportarea românilor din Regat la Basarabia, atitudinea unui cărturar de talia lui faţă de această provincie istorică, comună întregii elite intelectuale româneşti, fapt care explică foarte bine cum a fost posibil momentul 1918.
Aşadar, peste 11.000 de pagini ca pledoarie pentru cunoaştere, de această dată ca omagiu pentru înaintaşii care au scris istoria, din partea urmaşilor ce au datoria să o cunoască!
Răvaşe de Ziua Mondială a Poeziei
Pe 21 martie, Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” a marcat Ziua Mondială a Poeziei, printr-o serie de activităţi dedicate poeţilor şi poeziei. Astfel, în holul de intrare al bibliotecii, pe tot parcursul zilei, s-au făcut auzite versuri de Mihai Eminescu, în interpretarea actorului Dorel Vişan, Nichita Stănescu, în interpretarea actriţei Ilinca Tomoroveanu, şi Tudor Arghezi, în interpretarea actorului Virgil Ogăşanu. Secţia de carte pentru copii şi ludotecă „Ion Creangă” a organizat o expoziţie de carte de poezie românească, iar Centrul de Informare Comunitară a organizat o expoziţie de carte de poezie a autorilor nemţeni (Aurel Dumitraşcu, Adrian Alui Gheorghe, Emil Nicolae, Dorin Ploscaru, Radu Florescu, Vasile Baghiu, Mihai Merticaru, Nicolae Sava). La ora 13:00, membrii Clubului de lectură, însoţiţi de mai mulţi bibliotecari, au ieşit pe esplanada Bibliotecii şi, după un moment petrecut în faţa bustului poetului Mihai Eminescu, au oferit trecătorilor răvaşe pe care erau transcrise fragmente din poezii celebre.
Ziua Mondială a Poeziei este ocazia de a onora poeţii, de a revigora tradiţiile recitării de poezie, de a promova lectura, scrierea şi predarea poeziei, de a încuraja convergenţa dintre poezie şi alte arte precum teatrul, dansul, muzica şi pictura, se arată într-un mesaj transmis de UNESCO, pe 16 martie 2018.
Torineza Mariana Papară expune Materia Convulsivă
Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ, a oferit publicului iubitor de artă, expoziţia de pictură – instalaţie – obiect semnată de pictoriţa Mariana Papară. Expoziţia Materia Convulsivă, ce cuprinde peste 120 de lucrări, a avut vernisajul miercuri, 21 martie, la Muzeul de Artă şi a fost prezentată de criticii Emil Nicolae şi Lucian Strochi.
Absolventă a Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca în 1978, artista a evoluat cu succes atât prin proiectele artistice personale cât şi în cele didactice, ca profesoară de pictură la Liceul de Artă „Victor Brauner” din Piatra-Neamţ. Din anul 2000 Mariana Papară se stabileşte în Italia, la Torino, unde înfiinţează prima galerie de artă românească, iar din 2006 este preşedintă a Asociaţiei Artistice Internaţionale „ARIPA”. Membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România (UAP) şi a Asociaţiei Internaţionale a Artiştilor Profesionişti (AIAP), Mariana Papară a colaborat cu galerii şi instituţii culturale din Europa, valorificându-şi opera în peste 20 de expoziţii personale şi peste 70 de participări la expoziţii şi simpozioane naţionale şi internaţionale.
Lucrările sale se află în colecţii de stat şi particulare în Europa, America, Asia. Artista este de asemenea prezentă cu lucrări în cele trei volume din Enciclopedia de Artă Italiană de la 1900- până astăzi, Catalogul General, Artişti până astăzi, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017.
„Un pas în urma serafimilor” – în topul remiilor Gopo 2018
Lungmetrajul „Un pas în urma serafimilor”, regizat de pietreanul Daniel Sandu, a primit, marţi, 27 martie, la cea de-a XII-a ediţie a galei Premiilor Gopo, care a avut loc la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti, cele mai multe trofee, 9, inclusiv la categoriile „cel mai bun film”, „cel mai bun regizor” şi „cel mai bun actor într-un rol principal”.
Un alt regizor pietrean, Andrei Dăscălescu, a dat şi el lovitura la Premiile Gopo. Pelicula sa, „Planeta Petrila” a intrat în posesia trofeului, la categoria cel mai bun film documentar.
La categoria „cel mai bun actor într-un rol principal” a fost nominalizat şi Mircea Postelnicu, actorul Teatrului Tineretului, pentru rolul Toma din filmul „Ana, mon amour”. La această secţiune a câştigat Vlad Ivanov, pentru rolul preotului Ivan din pelicula câştigătoare „Un pas în urma serafimilor”.
Vladimir Beşleagă – chipul uman al Basarabiei
Vineri 30 martie, sub genericul „Vladimir Beşleagă – chipul uman al Basarabiei. O sută de ani de la împlinirea idealului naţional”, la Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” Neamţ a avut loc o nouă întâlnire în cadrul proiectului cultural România Centenară „Maluri de Prut – Basarabia necunoscută”, având ca invitat special unul dintre cei mai importanţi scriitori români basarabeni contemporani.
„Unirea de la 1918 a fost pentru întreg neamul nostru un moment de mare frumuseţe, de mare importanţă istorică. S-a consolidat statul naţional român. A fost un mare miracol. Visul cel mare s-a împlinit atunci. Iar visul cel mare al nostru urmează să se împlinească. Atât timp cât visul este în noi viu, are 99 la sută şanse să devină realitate. În condiţiile secolului nostru, a civilizaţiei noastre, revenirea la matcă, la neam, la rădăcină, se produce în diferite forme. Numai faptul că mii şi mii de cetăţeni ai Republicii Moldova deţin cetăţenia României, este o parte din Reîntregire. Faptul că mii şi mii de tineri basarabeni studiază în dreapta Prutului reprezintă o parte din Unire”, spune Vladimir Beşleagă într-un interviu pentru Radio Chişinău, partenerul basarabean în acest proiect.
În anii ’90, Vladimir Beşleagă a fost deputat în primul Parlament al Moldovei independente şi a fost unul din liderii Mişcării de Eliberare Naţională şi un militant pentru revenirea la valorile româneşti în stânga Prutului, alături de Grigore Vieru, Ion Ungureanu, Ion Vatamanu, Leonida Lari, Ion şi Doina Aldea Teororovici, Lidia Istrati etc.
Expoziţie de pictură Ioan Roşca
După delicata expoziţie de pictură „Flori pentru Doamne”, care a putut fi admirată la Galeria de Artă de la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Piatra-Neamţ, timp de mai bine de o lună de zile, joi, 29 martie 2018, în prezenţa unui public deosebit de receptiv, a avut loc vernisajul expoziţiei de pictură semnată de artistul plastic nemţean Ioan Roşca. Evenimentul a fost deschis de artistul plastic Mircea Răsvan Ceacâru, iar despre lucrările expuse, despre bogata activitate creatoare a pictorului Ioan Roşca, membru al Uniunii artiştilor Plastici din România, a vorbit prof. dr. Lucian Strochi, critic de artă.
Menţionăm că, alături de cele 90 de lucrări semnate de Ioan Roşca, pe simeze se regăsesc o serie de tablouri aparţinând foarte tinerelor talente, Maria Alexandra Filip şi Ioana Adela Tănase, aflate la un început promiţător de drum.
Istoria idealului naţional: Marea Reunire – România Mare
Pentru a marca actul unirii Basarabiei cu Ţara –Mamă, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ a organizat în data de 25 martie 2018, la sediul Muzeului de Istorie şi Arheologie din Piatra-Neamţ, un amplu eveniment.
În deschidere, prof. univ. dr. habilitat în istorie Nicolae Enciu, a susţinut o conferinţă cu tema: „Marea Unire din 1918”.
Cu acelaşi prilej, colecţionarii Viorel Nicolau şi Constantin Paţilea au propus publicului o incursiune în „istoria idealului naţional”, prin intermediul unei impresionante colecţii de medalistică şi ilustraţie cartofilă.
Potrivit realizatorilor expoziţiei temporare Marea Reunire-România Mare: Medalia este o reflexie a istoriei şi emană din evenimente, fapte şi personalităţi relevante ce ne-au marcat trecutul. Emiterea medaliilor de către conducători şi exponenţi ai neamului românesc sau în împrejurări ce privesc istoria naţională, constituie dovada perenităţii şi prezenţei noastre în rândul popoarelor care au însemnat ceva în istoria mai veche şi mai nouă din această parte de lume. Pentru noi, colecţionarii, medaliile aduc argumente suplimentare asupra istoriei şi unităţii românilor indiferent de teritoriile în care au locuit sau de sferele de putere care le-au umbrit sau influenţat existenţa. Imaginile cartofile de pe plicuri sau ilustraţiile timbrelor întregesc viziunea noastră despre românism şi patriotism.
În încheierea activităţii, au susţinut un recital vocal Corul Imperialii al Liceului Teologic Ortodox Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena şi Corul Camena al preoteselor din Protopopiatul Piatra-Neamţ.
Premiile Concursului Naţional de arte plastice „Nicolae Milord”, ediţia a II-a
Miercuri, 28 martie, în organizarea Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, a avut loc vernisajul expoziţiei de grafică şi pictură prilejuită de Concursul naţional de arte plastice „Nicolae Milord”.
Aflată la a doua sa ediţie, competiţia (care s-a desfăşurat pe două secţiuni: pictură şi grafică) – concepţie a catedrei de pictură a Şcolii Populare de Artă Piatra-Neamţ – a reunit lucrări ale cursanţilor de la Şcolile Populare de Artă din întreaga ţară. Ca şi anul trecut, juriul a avut o misiune destul de grea în a decide lucrările care să fie premiate, dificultate dată de valoarea artistică a creaţiilor din concurs.
Finalmente, s-a decis acordarea premiilor I pentru: Viorel ILIŢOI („Veneţia”) – Şcoala Populară de Artă Piatra-Neamţ (GRAFICĂ); Marius MIHAI („Vedere în(chip)uită”) – Şcoala de Arte Timişoara (PICTURĂ); marele premiu revenind lui Dănuţ ACONSTANTINESEI („Lacul cu nuferi”) – Şcoala Populară de Arte Botoşani.
Reamintim componenţa juriului de anul acesta: profesor dr. Lucian Strochi (critic de artă) – preşedinte, Ştefan Potop (artist plastic, preşedinte al filialei Neamţ a U.A.P.), Ciprian Istrate (artist plastic, preşedinte Galeria ERA), Cristinel Prisăcaru (artist plastic) şi Carmen Elena Nastasă (manager „Carmen Saeculare”).
„Fiat Lux!” – expoziţie de lămpi antice la Muzeul de Istorie din Roman
Marţi, 3 aprilie 2018, la sediul Muzeului de Istorie din Roman (Casa Fălcoianu), a avut loc vernisajul expoziţiei temporare „Lămpile antice – Fiat Lux!” din colecţia Muzeului Brăilei „Carol I”.
Au prezentat: cercetător ştiinţific II Costin Croitoru (Muzeul Brăilei „Carol I”) şi cercetător ştiinţific George Dan Hânceanu (Muzeul de Istorie din Roman).
Expoziţia include exponate lucrate din lut, piese originale, dar şi câteva imitaţii. Lămpile, la care se adaugă trei imitaţii moderne după piese antice, sunt datate în intervalul secolelor VI a.Chr. – VI/VII p.Chr. Artefactele au fost descoperite în cetăţile antice Callatis, Arrubium, Histria şi Beroe, iar ulterior au ajuns în posesia Muzeului Brăilei „Carol I”, prin donaţii şi achiziţii. Lămpile sunt greco-elenistice, romane timpurii şi romane târzii. Artefactele se remarcă prin eleganţa formelor, rafinamentul execuţiei şi varietatea motivelor decorative.
Exponatele au fost itinerate la mai multe muzee din ţară şi, timp de o lună, toţi cei interesaţi de lumea greco-romană sunt aşteptaţi la Roman să ia contact cu o parte a culturii antice”, în perioada 3 aprilie – 6 mai 2018.
Violeta MOŞU