Dinghi-linghi a sunat clopoţelul. A început un an nou şcolar. Pe 14 septembrie, nu e semn bun. Că igenizarea din şcoli s-a făcut cu var de la părinţi sau de la Primărie, nu are importanţă. Bine că s-a realizat. Că nu toate unităţile şcolare au autorizaţie de funcţionare are importanţă. Dovedeşte dezinteres şi lentoare faţă de şcoală românească. Un lucru e cert, igenizarea s-a făcut la limita banilor oferiţi de primărie, care aşa cum bine ştiţi sunt cu ciubote rosii.
Luni a fost sărbătoare. Şi pentru prichindei şi pentru liceeni. Fiecare prichindel şi-a cărat cu mândrie ghiozdanul cu personajele favorite până în clasă. La întoarcere acasă l-a adus bunica. Era prea greu şi prea mare. A înţeles totuşi, ceva din prima zi. La şcoală trebuie să înveţe cu sârg, să ajungă „cineva” în viaţă. Elevul de liceu a fost mai sigur pe el. A arborat o ţinută chic, o freză cu tendinţe şi de ce nu un telefon „asortat”. Toate bune şi frumoase. Nu suntem sălbatici, societatea a evaluat, ofertele curg pe toate părţile, ochii văd, inima cere, iar de când e lumea şi pământul, părinţii s-au făcut luntre şi punte, să-şi răsfeţe odraslele. Din păcate, pentru prea multi copii, şcoala a devenit o scenă pe care urcă să piardă vremea, să-şi „ liniştească” babacii şi de pe care să coboare, în nedorit de multe cazuri pe scara din spate. Brusc şi fără aplauze. Pentru că, nu au de ce să le primească. Sunt şomeri, liceeni cu „bac”-ul luat. Statul nu are nevoie de ei, te gândeşti cum să-i primească pe imigranţi. Ordin de la împăraţie. Şă se simtă bine, ca acasă. Săracii!
Luni, în România s-au deschis şcolile. A fost o sărbătoare „de suflet”, o zi cu multe flori. „Musafirii” veniţi la festivitate au vorbit puştanilor din careu despre marele efort făcut de statul nostru pentru ca ei să studieze în condiţii minunate. Şi în târgul Pietrei s-au rostit cuvântări încurajatoare, îndemnuri fireşti. S-au promis şi cataloage digitale. Ca să vezi. În perioada interbelică se spunea peste tot că, după Franţa, România avea cel mai bun învăţământ din Europa. Cum s-a ajuns pe podium? Simplu. Pentru că, în politică era haos ca şi astăzi a intervenit regele Carol I. Dixit: „Am doua dorinţe – ministrul de externe să aibă doctoratul la Sorobona, iar la învăţământ lasă-l pe Haret, pentru că acolo e viitorul ţării”. Şi Haret a condus şcoala românească 12 ani. Aici e secretul.
Dumitru RUSU