Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” Neamţ, în colaborare cu Apostolul, revista cadrelor didactice editată de Sindicatul din Învăţământ şi Cercetare Neamţ, a organizat evocarea „Constantin Tomşa – 85 şi Revista Apostolul – 90”. Evenimentul a avut loc joi, 14 noiembrie 2024, în Sala Cupola, în cadrul proiectului „Să cunoaştem istoria judeţului prin memoria comunităţii. Oameni, locuri, fapte”, în prezenţa unei numeroase asistenţe. Profesorul, publicistul, criticul şi istoricul literar Constantin Tomşa ar fi împlinit pe 3 noiembrie 85 de ani. Din păcate, ne-a părăsit la 29 iunie 2021. A semnat de la primele numere şi apoi, mai bine de 20 de ani, a colaborat eficient cu Revista Apostolul, în calitate de redactor-şef adjunct al acesteia. A iubit cu o infinită dragoste cartea, oferind judeţului Neamţ opera sa capitală: Un dicţionar al literaturii din judeţul Neamţ de la copişti la suprarealişti (secolul al XV-lea-2012) – o carte esenţială pentru spiritualitatea acestor locuri.
Moderat de Mihael Balint, redactorul Bibliotecii Judeţene, evenimentul a fost însoţit de acordurile de pian ale lui George Ţăranu, elev în clasa a XI-a la Liceul de Arte „Victor Brauner”, prof. coordonator Mariana Anghel.
Mulţi dintre cei prezenţi au avut bucuria de a-l cunoaşte îndeaproape pe Constantin Tomşa, admirabil OM şi COLEG, initiator al unor evenimente culturale de răsunet, important prieten al tinerilor scriitori.
„M-a legat de Constantin Tomşa o frumoasă prietenie, pe care însă am fost nevoit să o cenzurez din cauza eşecului unui proiect. Nu am fost în stare să lupt cu toţi factorii care au concurat la îngroparea planului prin care ar fi continuat opera de construcţie a celui acum plecat dintre noi. Constantin Tomşa a fost prins într-un vârtej de marginalizare întreţinut de cei care, cu pretextul talentului, considerau că li se cuvine funcţia de director pe viaţă la instituţiile judeţene de cultură. S-a ajuns chiar până acolo încât cartea lui fundamentală să nu fie primită în bibliotecă. Dar era unul dintre puţinii cu care puteam discuta cu sinceritate despre tot felul de amănunte ale vieţii culturale de la noi, de la care puteam să cer cu încredere îndrumare şi informaţii. Cu ceilalţi ce s-ar fi putut discuta?! Doar cât de mari poeţi naţionali sunt tot ei, cel mult…” – Mihael Balint, redactorul Bibliotecii Judeţene.
„A avut o teribilă putere a cuvântului. A fost un OM de cuvânt, un Om împătimit de lectură, a fost un Om al literelor, a fost un Om al criticii blânde, un căutător printre litere, pentru că cine nu caută, nu găseşte şi, dacă nu găsim, riscăm să uităm cu foarte multă uşurinţă. L-am cunoscut într-o perioadă frumoasă şi îi port o pioasă amintire pentru că, dincolo de diferenţa de vârstă, am reuşit să ne împrietenim, am reuşit să ne destăinuim multe lucruri legate de literatură, cultură şi dacă domnia sa a realizat un Dicţionar al literaturii din judeţul Neamţ mă întreba când termin un Dicţionar istoric al judeţului Neamţ. Şi-i răspundeam că oleacă a mai rămas. Şi chiar mai este oleacă şi-o să apară” – prof. Mihai Gicoveanu.
„Constantin Tomşa a fost un profesor de mare anvergură şi o personalitate a mediului literar. A fost unul dintre pilonii redacţiei revistei Apostolul şi suntem mândri că am colaborat şi că-i putem continua munca. Totodată, îmi exprim recunoştinţa pentru toţi cei care de-a lungul istoriei apariţiei acestei reviste şi-au adus contribuţia cu articole care au dat seamă despre starea învăţământului nemţean şi spiritualitatea locului. Felicitări doamnei directoare Mihaela Mereuţă şi Bibliotecii Judeţene pentru găzduirea acestui eveniment” – prof. Ionel Hociung, preşedintele Sindicatului din Învăţământ Neamţ.
„Profesorul Constantin Tomşa a coordonat, a corectat şi a aşezat în pagină ultima lucrare despre istoria Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Neamţ. Eram atunci la început în Asociaţie şi am văzut de fiecare dată cum îi dojenea aşa, părinteşte, pe Gheorghe Amaicei sau pe Ştefan Corneanu, care erau mult mai entuziaşti şi voiau să apară lucrarea mai repede, dar domnia sa ţinea foarte mult la rigoare. De asemenea, toate lucrările prietenului meu, profesorul Dănuţ Ursache, care nu mai este printre noi, au fost corectate de domnul Tomşa.
Referitor la aniversarea revistei, dl Rusu ne-a reamintit că în numărul 2 al revistei Apostolul, seria veche, este un articol în care se spunea că «Apostolul este o revistă săracă, dar demnă, aşa cum este şi viaţa învăţătorilor noştri». Din păcate, un text încă actual… Îi doresc Revistei să rămână la fel de demnă şi echilibrată” – prof. Liviu Rusu, în numele Asociaţiei Învăţătorilor Neamţ.
„Cu domnia sa aveam dialoguri care nu voiam să se mai sfârşească. Era o empatie, o chimie care ne apropiau. Ar trebui să vorbim câteva zile despre Constantin Tomşa, pentru că personalitatea sa a fost una complexă. Avea o răbdare, o acribie şi un tact ieşite din comun – din punct de vedere al corectitudinii, al frumuseţii textului şi a topicii şi a ceea ce înseamnă pagină tipărită. La proscomidie l-am pomenit şi-l pomenesc mereu pe prietenul meu drag: Constantin” – preotul şi poetul Dorin Ploscaru.
„Constantin Tomşa nu avea duşmani. Un unicat. A fost respectat şi iubit de toată lumea. Foarte multe dintre activităţile majore din cultura judeţului Neamţ îi aparţin în calitate de coautor sau chiar iniţiator. Era un om viu, dar şi curios în sensul cel mai nobil al cuvântului. Îl interesa tot ce era legat de litere, de cuvânt. Prima sa soţie a decedat înainte de vreme, dar pe a doua sa doamnă am cunoscut-o sau, mă rog, am recunoscut-o ducând flori la mormântul primei soţii a lui Constantin Tomşa, ceea ce reprezintă un gest de mare nobleţe sufletească, şi mai mult chiar, Onel şi Delia au devenit şi copiii ei” – scriitorul Lucian Strochi.
„Sunt foarte recunoscătoare pentru că l-am cunoscut şi am colaborat foarte frumos şi m-a ajutat foarte mult la toate cele şapte cărţi pe care am reuşit să le scriu, fiind prezent la toate lansările mele. Eu l-am numit OM-EVANTAI, adică publicist, patriot, împătimit de lectură, scriitor, jurnalist, critic şi istoric literar, învăţător, profesor, prieten, credincios, soţ, tată, bunic. Din punctul meu de vedere, a bifat toate căsuţele unui om al cetăţii. Nu i-a rămas nimic nebifat şi în fiecare căsuţă se regăseşte şi câte un pic din fiecare dintre noi” – prof. Dumitriţa (Dida) Vasilca.
„Constantin Tomşa a fost un olimpic, un purtător de făclie culturală în acest oraş. O spun pentru toţi cei care sunteţi prezenţi aici: un dicţionar este ceva asemănător tăbliţelor de la Sinaia, pentru că ele sunt mărturii ale unui trecut. Prietenia pe care am avut-o cu el m-a făcut să-i simt dureros pierderea” – pictorul Dumitru Bezem.
„Mă simt obligat să-l bârfesc, fiecare om mai are şi nişte pete. Cea pe care i-o reproşez eu, absolut prieteneşte, este generozitatea lui – lucru care, de obicei, constituie o calitate. Dar, din generozitate, bunăvoinţă, a exagerat cu bună-ştiinţă meritele unor texte care i-au trecut prin mână. Aşa că astăzi ne trezim cu o mulţime de tipi care sunt dispuşi să ne batem pe burtă şi să zică: pe mine m-a lăudat Constantin Tomşa. Am fost cu el pe Muntele Athos, la Prodromu, apoi în Egipt, la Alexandria și Sfânta Ecaterina. Peste tot, m-a târât întâi şi întâi la bibliotecă. I-a plăcut mult cartea şi am lucrat bine împreună cu el vreme îndelungată. Aveam cam aceeaşi rigoare, acelaşi respect pentru litera scrisă, o scară de valori apropiată şi ştia multe despre tehnoredactare, având un ochi sensibil şi bine educat. A făcut lucruri foarte bune, a fost un bărbat puternic, şi în panoplia mea sentimentală îl ţin alături de prietenul Eduard Covali. Amândoi au fost foarte greu încercaţi de viaţă” – Mircea Zaharia, redactorul-şef al revistei Apostolul.
Red.; Foto: D. RADU