În peisajul academic marcat de o digitalizare accelerată şi de o reevaluare a izvoarelor tradiţionale, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” al Academiei Române – Filiala Iaşi îşi asumă rolul de pol de excelenţă prin lansarea unui program intensiv de perfecţionare profesională. Astfel, în perioada 28 martie – 30 mai 2026, cercetătorii Institutului implemetează programul Cercetarea şi scrierea istoriei la Institut – prelegeri şi ateliere. Selecţia participanţilor, realizată pe criterii specifice, a adunat profesori de istorie, masteranzi, doctoranzi, doctori în domeniul ştiinţelor umaniste, studenţi şi persoane pasionate de studiul istoriei.
Desfăşurat pe parcursul a două luni, programul nu reprezintă doar un exerciţiu didactic, ci o platformă de reflecţie critică asupra actului de scriere a istoriei. Iniţiativa sintetizează necesitatea de sincronizare a istoriografiei româneşti cu noile paradigme metodologice internaţionale, oferind un cadru riguros al dezbaterilor între cercetători consacraţi şi tineri istorici.
Obiectivele centrale ale programului includ: standardizarea metodologică (alinierea tehnicilor de cercetare la normele internaţionale de critică a textului şi analiză a discursului), interdisciplinaritatea (integrarea instrumentelor specifice sociologiei istorice, antropologiei culturale şi ştiinţelor politice în discursul istoriografic), transferul de competenţe (facilitarea unui dialog intergeneraţional între cercetătorii titulari ai Institutului şi noile cohorte de doctoranzi şi post-doctoranzi).
Programul de formare profesională este structurat bipartit, echilibrând rigoarea teoretică a prelegerilor cu aplicabilitatea practică în cadrul atelierelor de lucru (workshops).
Ciclul de prelegeri abordează teme fundamentale ale istoriografiei actuale, punând accent pe evoluţia paradigmelor istoriografice (de la istoria evenimenţială la istoria mentalităţilor şi a vieţii cotidiene) şi pe epistemologia istoriei (analiza validităţii surselor în era post-adevăr şi gestionarea arhivelor digitale). Nu sunt neglijate nici ştiinţele auxiliare (paleografia, epigrafia, heraldica, diplomatica, numismatica, cronologia, sigilografia, codicologia, cartografia istorică etc.) necesare studierii istoriei.
Sesiunile practice, sub forma atelierelor de lucru, sunt concepute pentru a soluţiona probleme tehnice specifice procesului de redactare ştiinţifică precum: tehnici de editare a documentelor (paleografie, diplomatică şi critică externă/internă), arhitectura argumentului istoric (structurarea unei monografii şi utilizarea aparatului critic conform normelor academice actualizate).
Dintre temele prelegerilor şi atelierelor de lucru merită mennţionate: Istorie şi justiţie în Moldova medievală şi premodernă; „Animale fantastice”: fanarioţii în lungul secol al XVIII-lea şi posteritatea lor istoriografică; Importanţa studiilor istorice în conservarea şi promovarea patrimoniului cultural urban; Conspiraţie şi democraţie: Francmasoneria în România modernă şi contemporană; Românii la urne. Alegeri în România modernă (1866-1914); Un atelier de cercetare a istoriei relaţiilor internaţionale: România în politica externă a Rusiei, Austro-Ungariei şi Germaniei (1878-1918); Basarabia între Rusia şi România: viziuni şi politici concurente în timpul războiului, revoluţiei şi unirii; România – aliaţi şi alianţe în perioada interbelică şi la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Prin derularea acestui program, Institutul „A. D. Xenopol” consolidează prestigiul şcolii ieşene de istorie. Rezultatele imediate ale acestei experienţe academice vizează creşterea calităţii rezultatelor cercetării ştiinţifice (articole în reviste indexate BDI/ISI) şi rafinarea limbajului academic utilizat în spaţiul public.
Parafrazându-l pe Raymond Aron, Istoria nu este doar o reconstituire a trecutului, ci un proces continuu de reinterogare a acestuia prin prisma prezentului, programul transformă această afirmaţie într-o metodă riguroasă, principiu de bază în formarea cercetătorilor care înţeleg că istoria nu este o „poză fixă”, ci un dialog viu între epoci. Astfel, istoria trebuie reanalizată şi rescrisă periodic, nu că s-ar fi modificat evenimentele şi faptele istorice din trecut, ci pur şi simplu având în vedere analiza documentelor nou descoperite sau a documentelor nestudiate suficient de către specialişti.
Participanţii beneficiază de un cadru academic riguros şi interactiv, menit să contribuie la dezvoltarea competenţelor de cercetare, analiză şi scriere a istoriei, precum şi la consolidarea dialogului dintre generaţiile de specialişti. Totodată, proiectul susţine promovarea cercetării istorice de calitate şi valorificarea patrimoniului intelectual în spaţiul public, contribuind la o mai bună înţelegere a trecutului şi a relevanţei sale pentru societatea contemporană. Prin deschiderea către publicul larg, programul urmăreşte să apropie istoria de comunitate, stimulând interesul pentru cunoaştere, spirit critic şi cultură civică.
Iniţiativa „Cercetarea şi scrierea istoriei la Institut” demonstrează necesitatea şi vitalitatea cercetării umaniste din România. Într-o epocă a fragmentării informaţionale, revenirea la fundamentele cercetării de arhivă, dublată de o deschidere teoretică modernă, asigură perenitatea şi relevanţa disciplinei istorice în faţa provocărilor secolului al XXI-lea.
Prof. dr. Mihai FLOROAIA