* 2/1938, n. Cătălin-Florin Stupcanu, la Filioara, Agapia, Neamţ (d. 26. 09. 2000, Ceahlău, Neamţ), profesor, ziarist. A urmat clasele primare la Şcoala „Sfântul Andrei” din Bucureşti, apoi pe cele ale Şcolii Elementare de Băieţi Nr. 1, cele liceale la Şcoala Medie de Băieţi Nr. 1, ambele din Piatra-Neamţ, şi Facultatea de Istorie din Iaşi (1961). Cariera didactică: Şcoala din Zbereşti, Costişa, Neamţ şi Şcoala Nr. 1, Piatra-Neamţ. Ziarist la ziarele: „Flacăra” (1963), „Steagul roşu” din Bacău (1965-1968), „Ceahlăul” (1968-1974; 1978-1982; 1989-2000). Funcţii: inspector la Comitetul Judeţean de Cultură, director al Muzeului de Istorie din Piatra-Neamţ (1974-1978). În publicaţiile la care a lucrat, a risipit nenumărate articole, cronici cinematografice, de artă plastică, note-semnal, recenzii, opinii, mai ales pe probleme de cultură şi artă. Volumul „Zăpadă şi fum, scrieri de tinereţe” a apărut postum, prin grija soţiei, Maria Stupcanu.
* 1/1944, n. – Florin Florescu, Cândeşti, Buzău (5. 12. 2009, Piatra-Neamţ), profesor, lider sindical, absolvent al Facultăţii de Biologie. El este cel care a militat pentru înfiinţarea Sindicatului Liber al Lucrătorilor din Învăţământ (1990) şi, împreună cu profesorii Dumitriţa Vasilca, Lucian Corneanu şi ziaristul Mircea Zaharia, a hotărât publicarea, din martie 1999, a revistei „Apostolul” (seria nouă), care apare şi în prezent ca publicaţie a cadrelor didactice din Judeţul Neamţ, editată de Sindicatul din Învăţământ Neamţ, al cărui preşedinte a fost Florin Florescu.
* 5/1938 – n. Constantin Teleagă, la Brodina, Rădăuţi, Suceava, prozator. Studii: Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ, Facultatea de Drept (1960), Facultatea de Filologie (1969), Bucureşti şi Institutul de Studii Politice din Paris (1973), doctor în drept (2004, Bucureşti). A activat în C. C. al U. T. C., apoi, a cerut azil politic în Franţa (1970). A lucrat în administraţie şi în învăţământ (profesor de limba franceză). În 1996, se stabileşte în ţară şi exercită diverse funcţii: secretar de stat în Guvernul României, în Ambasada României în Spania (2000). Distins cu: Meritul Naţional în Grad de Comandor (Franţa) şi Serviciul Credincios în Grad de Ofiţer (Franţa). Cărţi: „Marlene Dietrich Realitat”, „Lilispendenţă”; Hamburg; „Armonizarea legislativă…”; „Moartea lui Avram”, roman.
* 8/2008 – d. Dan Cepoi, la Piatra-Neamţ, pictor (n. 21 iunie 1949, Târgu-Neamţ, v. fişa lunii iunie),
* 9/1949 – n. Gheorghe Diaconu – Gdia, la Galda de Jos, Alba (d. 2008, Piatra-Neamţ), artist plastic. A absolvit Facultatea de Arte Plastice, Iaşi (1964). Membru al U. A. P. (1991). Expoziţii personale (1972-2007): la T. T. Piatra-Neamţ şi la Galeriile de Artă din Piatra-Neamţ, Roanne – Franţa (1992), Valencia şi Peniscola, Spania, Veneţia, Italia (2000), Nazaret şi Ierusalim, Israel (2002), Sydnei, Australia (2004). Între 1973-2006, expoziţii de grup la Piatra-Neamţ. A participat în Taberele de la Almaş, Borca, Ardeluţa, Toşorog. Premiul „George Apostu”, la Saloanele Moldovei Bacău-Chişinău (1999). În 2009 i s-a organizat o expoziţie comemorativă la Galeriile „Lascăr Vorel” din Piatra-Neamţ şi la Muzeul de Artă din Bacău.
* 13/1938 – n. Dan-Mircea Borş, la Piatra-Neamţ, profesor universitar, doctor (1987), matematician. Absolvent al Liceului „Petru Rareş” din oraşul natal, apoi al Facultăţii de Matematică a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, a urcat treptele învăţământului universitar, predând la diferite facultăţi de profil. Numeroase articole şi studii în publicaţiile de specialitate: „Studii şi cercetări ştiinţifice de matematică”, „Buletinul” Institutului Politehnic Iaşi, „Cercetări matematice” ş. a.
* 15/1898 – n. Gheorghe Ante, la Văleni, Roman (d. 6. 06. 1978), militar de carieră, poet, publicist, absolvent al Liceului Militar. În 1916-1917, este trimis pe front. la Oituz, Târgu-Ocna, ca sublocotenent, devine apoi comandant de companie şi de batalion şi va fi decorat de Regele Ferdinand cu Ordinul Militar „Mihai Viteazul” clasa a III-a (1919). După război, a contribuit în mod decisiv la reînfiinţarea Universităţii româneşti şi a Operei Române din Cluj. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial a fost comandant al Garnizoanei Piatra-Neamţ (1939-1947), când se va implica şi în treburile obştii, după cum citim în revista „Apostolul” (1943). A reorganizat „Corul Veteranilor”. Colaborări: „Calendarul ostaşului”, „Magazin Istoric”, „Flacăra”. Autor al volumului „Doiniri voievodale”, versuri.
* 17/1942 – n. Victor Mitocaru, la Pângăraţi, Neamţ, profesor, poet, prozator şi publicist. A absolvit Şcoala Medie din Bicaz, Facultatea de Filologie din Bacău, apoi Facultatea de Limba şi literatura română a Universităţii din Bucureşti (1975). Stabilit în Bacău, a fost profesor la Şcoala Medie Nr. 3, bibliograf la Biblioteca Municipală, inspector la Comitetul de Cultură, redactor la „Ateneu”, director la Întreprinderea Cinematografică, muzeograf la Muzeul „Ion Borcea”, consilier editorial la Editura „Ion Borcea”, consilier judeţean şi vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Bacău. A debutat (1958) în „Constructorul” (apărea pe şantierul Hidrocentralei de la Bicaz), apoi, în ziarul „Steagul roşu” din Bacău (1969); editorial, cu „Intonaţii”, 1989. Volume: „Viaţa lui Criste Cristoveanu”, „Un muzeu, o lume…”, „Un om. Preotul Pavel Savin”, „Pedagogie muzeală”, „Prezentul discutabil”, „Semnul şi clipa”, „Cu Ion Borcea prin veacul frământat”, unele în colaborare.
* 17/1955 – n. Mariana Papară, la Brăila, profesoară, artist plastic, studii liceale în oraşul natal, Universitatea de Arte „Ion Andreescu” Cluj (1978) şi a desfăşurat activitate didactică la Liceul de Artă din Piatra-Neamţ. În prezent, este stabilită în Italia, la Torino, unde a deschis o galerie de artă şi a fondat Asociaţia Artistică Internaţională ARIPA. Este membru U. A. P. şi al Asociaţiei Internaţionale AIAP – UNESCO. Expoziţii personale (1978-2006) în ţară (Piatra-Neamţ, Bacău, Bucureşti,), în străinătate (1979-2006): Roma, Veneţia, Paris, Olanda, Franţa. Expoziţii colective (1978-2009): România, Canada, Belgia, Spania, Suedia.
* 19.1847 – n. Calistrat Hogaş, la Tecuci (d. 28. 08. 1917, Roman), profesor, scriitor. A studiat la Academia Mihăileană din Iaşi. În 1869, este numit profesor de „partea literară” şi, la scurt timp, director la gimnaziul ce tocmai s-a înfiinţat la Piatra-Neamţ. A mai profesat la: Tecuci, Iaşi, Pensionul „Humpel”, Alexandria, Roman (profesor de istorie, limba şi literatura română şi director al Gimnaziului „Roman-Vodă”, (1. 09. 1891-15. 10. 1899). Se retrage la Piatra-Neamţ (1915). Debut publicistic în: „Corespondenţia provincială”; va publica „Amintiri dintr-o călătorie”, în şapte numere din „Asachi” (a făcut parte din comitetul de redacţie, de la nr. 2). Alte colaborări: „Colectorulu literaru”; „Junimea Moldovei”, „Lupta”, „Munca”, „Năzuinţa”, „Viaţa românească”.
* 19.1848 – n. Dimitrie Cantemir, la Roznov, Neamţ (d. 4. 03. 1896, Piatra-Neamţ), medic, absolvent al Facultăţii de Medicină a Universităţii din Torino. Revine în ţară (1969) cu titlul de doctor în medicină şi chirurgie şi, la 21 de ani, este numit medic şef al Spitalului din Piatra-Neamţ. Alături de alţi intelectuali, a fondat Societatea Literară-Ştiinţifică „Asachi” (1880), şi revista omonimă (1881). A pus bazele (1878) şi a modernizat Băile Bălţăteşti (1881-1884). Membru corespondent şi titular al „Société d’Hidrologie Medicale”, Paris. Colaborări: „Corespondenţia provincială”, „Revista ştiinţifică” ş. a. Volume: „Studii asupra febrei palustre”, „Consilii hygienice pentru creşterea copiilor”, „Băile minerale de la Bălţăteşti”, (colab.), „Sărurile minerale de la Bălţăteşti”.
* 19. 04. 1898 – d. Grigore N. Lazu, la Piatra-Neamţ (n. 1845, Ceahlău), poet, traducător, publicist. A absolvit Facultatea de Drept a Universităţii din Cernăuţi, unde va practica avocatura şi va fi membru al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română din Bucovina. Membru al „Junimii” din Iaşi, unde fusese invitat de N. Gane şi Iacob Negruzzi, dar, întrând în conflict cu fruntaşii societăţii, vine la Piatra-Neamţ (tatăl său era preşedinte al Tribunalului). Funcţii: subprefect, şeful Poliţiei, prefect. Membru al Societăţii Ştiinţifice „Asachi” şi în comitetul de redacţie al revistei omonime. Colaborări; „Arhiva”, „Lumea ilustrată”, „România muzicală”. L-a acuzat, în broşura „Adevărul despre poeziile lui George Coşbuc”, de plagiat pe poet, la apariţia volumului „Balade şi idile”. Cărţi: „Francmasoneria. Alcătuirea, activitatea şi scopul activităţii sale”; „451 traduceri libere şi imitaţiuni de poezii antice şi moderne din Orient şi Occident”.
* 19/1976 – d. Sidonia Hogaş, la Piatra-Neamţ (n. 31. 01. 1882).
* 22. 04. 1943, Utta-Siegrid Kőnig, la Posen, Germania, poetă. A absolvit Liceul „Ştefan cel Mare”, Suceava, Şcoala Tehnică de Arhitectură, (1964) şi s-a stabilit la Piatra-Neamţ. A debutat cu un grupaj de sonete în Revista „Asachi” din Piatra-Neamţ (1993). Volume de poezii (ed. bibliofile): „…şi Haiku”, „Veşnica efemeridă”, „Abia zbor… fără urmă”, „Mai grăbit ca mine… un fluture alb”, poeme într-un vers, „Întruna ramul în război cu clipa”, poeme într-un vers şi secvenţe trivers în stil haiga, „Alb – Albastru. Sub raza cea dintâi”, „Roşu – Galben. Sub cea de-a doua rază… Itinerar spaniol şi nu numai…”– secvenţe şi foto-secvenţe în stil tanka, „…doar calendare fără file, rondeluri”.
* 26/1878 – n. George P. Grinţescu, la Petricani, Neamţ, botanist. Absolvent al Liceului „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ, apoi al Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti, licenţiat în farmacie (1903), colonel farmacist (1926). Funcţii: farmacist-şef al Armatei (1929), general şi director superior farmaceutic în Ministerul Apărării Naţionale (1933), membru al Societăţii de Ştiinţe Naturale din Bucureşti şi din Cluj, al Societăţii de Geografie, al Societăţii Farmaceutice din România, membru corespondent al Academiei Internaţionale de Botanică din Paris. Scrieri: „Contex China Calysaya”, „Câteva cuvinte despre Conferinţa «Flora Muscelului»“, „Contribuţii la flora Judeţului Neamţ. Plante rare strânse pe Muntele Măgura”, „Genul Soldanella şi Soldanella Hareţii pe Muntele Ceahlău”, „Plantes nouvelles ou oeu conues de Roumanie”, „Contribuţii la flora României”, „Tratat de botanică farmaceutică”, „Studii asupra industriilor noastre” ş. a.
* 27/1949 – n. Irina Irimescu, la Piatra-Neamţ (d. 9.06.1970, Bucureşti), poetă, pictoriţă. A absolvit Liceul „Petru Rareş”, apoi s-a înscris la Institutul de Artă Plastică „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, secţia pictură monumentală, afirmându-se ca un talent deosebit. A început să scrie versuri la 14 ani. Ţinea un jurnal. Singura carte de poeme, publicată postum, pe cheltuiala familiei, la Editura „Litera”, intitulată „Versuri”, ilustraţiile autoarei, (1971), trădează un talent neajuns la maturitate.
* 29/1941 – n. Luigi Bodo, la Cavaglia, Italia, a urmat cursurile Institutului Textil din Biella, Italia. După absolvire a lucrat în specialitate, în Italia şi Austria. În anul 1975, a venit în România ca şef de secţie filatură la întreprinderea mixtă româno-italiană, RIFIL, din Săvineşti. Peste un an s-a stabilit la Piatra-Neamţ împreună cu întreaga familie. A contribuit efectiv la organizarea şi dezvoltarea filaturii după model italian şi, în 1981, a fost confirmat de Adunarea Generală ca director, calitate în care s-a preocupat de bunul mers al întreprinderii, dar s-a implicat şi în viaţa socială şi culturală a Municipiului Piatra-Neamţ şi a Judeţului Neamţ. Membru fondator al Camerei de Comerţ Italo-Române din Bucureşti (1994), a fost şi preşedinte al acesteia, în prezent fiind membru în Consiliul Director. A primit titlul de „Cavaliere dell’Ordine al Merito dela Republica Italiana”, (1993), a fost numit vice-consul onorific la Piatra-Neamţ (1998). În anul 1997 i s-a acordat titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Piatra-Neamţ.
Constantin TOMŞA