SUNTEM DATORI CU O UNIRE!

Vineri, 23 martie. Ninge neîntrerupt de multe ore. Stratul de zăpadă este din ce în ce mai consistent şi se circulă anevoios, iar noi aşteptăm oaspeţi de seamă, fraţi români de dincolo de Prut. Ninge, ninge mereu… Suntem îngrijoraţi de dificultăţile drumului, dar iată că spre seară, colegii noştri din Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei din Republica Moldova ajung cu bine, ca nişte adevăraţi învingători. Ne bucurăm de revedere şi conchidem, împreună, că nici natura potrivnică nu poate opri fraţii să vină la fraţi. Pentru că, sâmbătă 24 martie 2018, avem întâlnirea de suflet închinată sărbătoririi a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, primul pas în înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 şi a României Mari. Şi ninge în continuare…

A două zi, vremea se îmblânzeşte, chiar iese soarele, semn că întâlnirea noastră este binecuvântată de Dumnezeu. Şi cu toţii, fraţi români de o parte şi de alta a Prutului ne îndreptăm spre Seminarul Teologic Ortodox „Veniamin Costachi” Neamţ, unde vom avea parte de o zi cu trăiri profunde cu emoţii, cu lacrimi dar şi cu speranţe renăscute.

Părintele director, Ioan Mihoc, un adevărat Patriarh moldav, ne aşteaptă în biserica seminarului, unde asistăm la o slujbă de o adâncă simţire, dedicată eroilor neamului şi în memoria celor care s-au jertfit pentru Unirea Basarabiei cu România, din 27 martie 1918. Apoi, ne îndreptăm spre sala de festivităţi, unde doamna Nadejda Lavric ne prezintă, cu emoţie în glas, fotografiile aduse de la Chişinău şi care vorbesc despre oameni şi fapte ale acelor vremuri. Portretele unor personalităţi ale Unirii lucrate de către elevii seminarişti şi prezentate, cu rigoare academică, de către domnul profesor Dan Ţârdea, întregesc, fericit, această expoziţie.

În alocuţiunile lor invitaţii vorbesc despre actul istoric petrecut în urmă cu 100 de ani dar şi despre speranţa de a aduce Basarabia la Patria-Mamă.

Declaraţia de Unire citită de doamna Ana Cimpoieşu din Hânceşti, ridică asistenţa în picioare. Se scandează unire! unire! şi pe multe chipuri curg lacrimi. Sunt momente unice, cu trăiri unice.

În continuare, domnul profesor Liviu Rusu moderează, cu dezinvoltură, simpozionul în cadrul căruia, colegi de pe ambele maluri ale Prutului prezintă comunicări interesante despre aspecte legate de Unire.

În finalul întâlnirii avem parte de noi emoţii şi clipe de bucurie, când asistăm la programul artistic susţinut de Ansamblul etnofolcloric „Pe un picior de plai” din Păşcani, Ansamblul folcloric de cântece şi dansuri „Şezătoarea” al Liceului Tehnologic „Arhimandrit Chiriac Nicolau” din Vânători şi de către Corul „Gloria Dei” al Seminarului Teologic Ortodox „Veniamin Costachi” Neamţ. Se recită şi se cântă din tot sufletul, se recită şi se cântă, uneori împreună cu întreaga asistenţă, pentru reîntregirea neamului şi a pământului românesc. Primim în dar inimile fraţilor de peste Prut şi le aşezăm lângă inimile noastre. Ne prindem în hora reîntregirii, copii şi maturi, lacrimile curg iarăşi, strigăm din nou pentru Unire şi speranţa ne face să credem că voinţa noastră se va împlini.

Afară zăpada a început să se topească. Este, o simt, urmarea căldurii întâlnirii noastre şi a gândului că izbânda nu poate fi departe, iar noi ne vom reaminti că drumul reîntregirii noastre a trecut şi prin Neamţ. Şi nu încheiem întâlnirea de suflet înainte de a hotărâ că vom fi, împreună, pe 1 Decembrie 2018 la Alba Iulia…

Prof. Gabriel PLOSCĂ

(Apostolul nr. 209, aprilie 2018)