EDUCA este cel mai mare târg educaţional din ţările nordice şi a fost organizat în Finlanda, la Helsinki-Expo Center, în perioada 26 – 28 ianuarie 2023.
Acest eveniment se adresează profesorilor şi formatorilor din sectorul educaţional internaţional, având un program variat ce cuprinde diverse activităţi, momente artistice – spectacole, dezbateri pe problemele globale actuale din sistemele de învăţământ, având reper sistemul educaţional finlandez. Târgul educaţional este organizat în cooperare cu Sindicatul din Învăţământ Finlanda (OAJ), Agenţia Naţională Finlandeză pentru Educaţie (Finnish National Agency for Education), Ministerul Educaţiei şi Culturii din Finlanda şi Centrul Convenţional Messukeskus. Participarea a fost gratuită, necesitând înregistrarea prealabilă, fapt ce a permis celor peste 20.000 de vizitatori (prezenţi fizic) şi 10.000 de ascultători (care au urmărit online) din diferite ţări, să beneficieze de experienţa EDUCA.
Am avut oportunitatea deosebită să reprezint FSLI România la dezbaterea privind Competenţele actuale şi viitoare ale cadrelor didactice (Teachers’ Competences Today and in the Future), alături de colegi din Finlanda – prof. de practică pedagogică Hilppa Jankama şi din Suedia, prof. Robin Smith.
Discuţia a fost deschisă de doamna Katarina Murto – preşedinte al Sindicatului din Învâţământ Finlanda, care a prezentat provocările cu care se confruntă cadrele didactice pe care le reprezintă şi a vorbit despre cercetarea iniţiată şi susţinută de OAJ şi realizată de o echipă de lucru de la Facultatea de Dezvoltare, de la Universitatea din Helsinki. Rezultatele cercetării – bazată pe modelul MAP (Multidimensional Adapted Process of Teaching) – au fost prezentate de de Prof. Dr. Anu Warinowski, care a precizat că, deşi studiul a fost realizat în perioada 2017-2019, a fost completat cu informaţii din perioada pandemiei. Într-o lume în continuă schimbare, cadrele didactice sunt nevoite să se adapteze şi să dobândească noi competenţe pe care să le integreze în profilul profesional, compus din competenţa de specialitate, cea psihopedagogică, psihosocială şi managerială. Spre exemplu, în pandemie toate cadrele didactice au fost nevoite să utilizeze competenţele digitale în activitatea zilnică, într-un sistem complet nepregătit (cazul ţării noastre)…
Pornind de la acest subiect, s-au obţinut puncte de vedere:
• despre modalitatea de selecţie a cadrelor didactice până la angajarea în sistemul de învăţământ şi pe parcursul carierei (de exemplu, în Finlanda, admiterea la profilul pedagogic, indiferent de disciplină, se realizează pe baza rezultatelor foarte bune în învăţământul secundar superior, al unui examen de adecvare şi al unui examen de admitere în învăţământul universitar. În România, admiterea în învăţământul universitar e mai facilă, însă selecţia cadrelor didactice se realizează şi prin examenul de titularizare şi de definitivat);
• despre gradul de autonomie al profesorului şi despre importanţa competenţelor acestuia în organizarea activităţii didactice (în Finlanda, profesorii au mare putere personală de decizie în planificarea şi desfăşurarea activităţii didactice, în timp ce în România, gradul de autonomie e scăzut, cadrul didactic fiind nevoit să se încadreze, în general, în proporţie de 75% – 80% în cadrul curricular naţional).
S-a constatat că scăderea numărului de cadre didactice calificate este o problemă comună pentru toate cele trei ţări implicate în discuţie, chiar dacă nivelul de trai e diferit… (Finlanda semnalează lipsa profesorilor pentru învăţământ preşcolar, România – a profesorilor pentru învăţământ primar, a celor de matematică, de fizică, de TIC, iar Suedia se confruntă cu o lipsă acută a cadrelor didactice calificate aproape la toate disciplinele), cauza fiind aceeaşi – neatractivitatea profesiei de dascăl.
Soluţiile par să fie similare: investiţii în sistemul de educaţie, salarizarea motivantă pentru cadrele didactice şi creşterea atractivităţii profesiei prin îmbunătăţirea statutului acestora.
Prof. Ramona-Mihaela ROŞU