• Interviu cu Elena Liliana Airinei – profesor de informatică la Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu”
– Cum a devenit informatica un mod de viaţă pentru dvs.?
– Iniţial, am terminat Facultatea de Chimie a Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi, specializarea chimie-fizică. Am urmat apoi studiile postuniversitare de specializare în informatică, la Facultatea de Inginerie a Universităţii din Bacău, m-am titularizat pe un post de informatică şi, de 20 de ani, am continuat în acest domeniu. Deşi prima dragoste a fost chimia, cea care mi-a marcat întrega viaţă profesională a fost informatica, un domeniu în continuă schimbare, unde mereu e ceva nou de învăţat, căci despre tehnologie ştim cu toţii: evoluează continuu. Un alt atu e faptul că e mai aproape de sufletul elevilor şi atunci cred eu că e mai uşor de abordat la clasă, în comparaţie cu chimia.
– Pentru a face faţă pe piaţa muncii, calităţile interpersonale sunt hotărâtoare. Cum vedeţi rolul flexibilităţii şi al comunicării în acest context? Vă străduiţi să cultivaţi elevilor aceste abilităţi?
– Studiile arată că angajatorii îşi doresc candidaţi care au o combinaţie ideală între competenţele tehnice specifice şi abilităţi interpersonale. Angajatorii caută oameni empatici, adaptabili, creativi, capabili să coopereze, ce posedă gândire critică şi abilitatea de a rezolva probleme. Dar poate cel mai important este darul vorbirii, abilitatea de a comunica atât scris, cât şi oral. Pe de altă parte, tinerii noştri sunt optimişti, şi se aşteaptă ca relaţiile viitoare cu angajatorii să fie de colaborare, încredere şi respect reciproc, de pe poziţii egale şi nu de coordonare-subordonare.
La Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu” Piatra-Neamţ există o preocupare continuă pentru dezvoltarea cunoştinţelor, abilităţilor şi competenţelor tinerilor prin învăţarea non-formală şi informală – care pot juca un rol important în îmbunătăţirea capacităţii de inserţie profesională şi a mobilităţii, precum şi în sporirea motivaţiei pentru învăţare pe tot parcursul vieţii. Astfel, de aproape 10 ani în parteneriat cu Junior Achievement România, derulez la clasă programe de educaţie antreprenorială, educaţie financiară, dezvoltare personală, orientare în carieră folosind metode learning by doing şi project-based. Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu” este singura şcoală din judeţ care are două acreditări Erasmus+, principalii beneficiari fiind elevii, astfel că fluxuri de elevi merg în ţările partenere la agenţi economici, unde efectuează orele de practică comasată. E un exerciţiu extraordinar pentru ei, pentru că vin în contact direct cu angajatori din altă ţară, sunt nevoiţi să comunice într-o limbă străină şi să facă faţă situaţiilor care apar.
– Consideraţi că există anumite defecte de care s-ar face vinovaţi profesorii din România, comparativ cu cei din Uniunea Europeană?
– Cred că e o meserie pe care nu poţi să o faci, dacă nu iubeşti copiii şi tinerii, dacă nu îţi doreşti să fii printre ei, să îi faci să-şi pună întrebări şi să răspunzi curiozităţii lor. Trebuie să fii mereu bine pregătit, la curent cu ultimele noutăţi şi „pe fază”. Profesorii din Uniunea Europeană au marele avantaj de a lucra cu grupe mai mici de elevi, astfel încât actul educaţional devine mult mai eficient, mult mai personalizat aş spune. Într-o clasă cu un efectiv mare, chiar peste 30 de elevi, unde nici dimensiunea clasei nu e grozavă, iar dotările pentru a face experimente sau simulări de multe ori lipsesc, oricât te-ai strădui, e greu să vorbim de învăţământ modern şi de calitate. O altă problemă în România e faptul că de prea mulţi ani aşteptăm descongestionarea şi adaptarea programelor şcolare.
– Care este cea mai importantă lecţie de viaţă pe care trebuie s-o dea profesorul elevilor săi?
– Cred că fiecare elev este special. Fiecare are talentele şi calităţile lui unice care îl fac deosebit şi fiecare elev trebuie să fie convins că el contează, iar a învăţa este o oportunitate prin care poate deveni cea mai bună versiune a lui. Nimeni nu e perfect, mai facem şi greşeli, dar lecţiile învăţate din aceste greşeli ne ajută să devenim adulţi responsabili.
– De unde a venit la dvs. motivaţia de a dezvolta o viaţă profesională atât de bogată?
– Cred că totul vine din curiozitate, iar atunci când îţi place ce faci, totul vine de la sine. În plus, în toată cariera, am avut alături oameni deosebiţi, am făcut parte din echipe care m-au motivat să mă dezvolt atât pe plan personal, cât şi pe plan profesional. Totodată, feedback-ul pe care l-am primit în urma activităţilor desfăşurate a contribuit mult la evoluţia mea profesională, iar când poate lucrurile nu au ieşit chiar cum mi-aş fi dorit, am avut şansa de a fi alături de persoane care m-au ajutat să identific la timp punctele slabe şi aspectele pe care ar trebui să le îmbunătăţesc. Un alt atu a fost faptul că am avut şi avem la Cartianu manageri interesaţi de tot ce e nou şi deschişi la comunicare, ceea ce a fost mereu un element stimulator al dezvoltării profesionale.
– Ce rol au avut şi au proiectele europene în peisajul activităţii dvs.?
– Pentru cadrele didactice dezvoltarea profesională are loc continuu pe tot parcursul vieţii, este un proces de formare, de dobândire sau de îmbunătăţire a competenţelor. Participarea la proiecte europene Erasmus+ are o importanţă deosebită pentru cadrele didactice, deoarece permite accesul acestora la un mediu virtual de colaborare şi de schimb de experienţă, la parteneriate cu alţi profesori şi la activităţi de formare profesională, alături de colegi din diverse ţări europene. Prin intermediul proiectelor europene, profesorii se familiarizează cu sistemele de educaţie din Uniunea Europeană. De asemenea, aceste proiecte oferă o modalitate eficientă de abordare a educaţiei în secolul 21 şi permit creşterea calităţii activităţilor de învăţare desfăşurate cu elevii.
Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu” beneficiază de două acreditări Erasmus+: Educaţie şcolară din anul 2020 şi VET din 2021, iar eu fac parte din ambele echipe de profesori participanţi. În urma implementării acestor proiecte şi a participării la mobilităţi, se produc schimbări la nivelul activităţii didactice, al dezvoltării profesionale a cadrelor didactice, se constată plus valoare pentru situaţiile educative pe care le proiectăm pentru elevii noştri. Ne mândrim cu numărul mare de elevi care participă la mobilităţi şi la stagii de practică în străinătate (ne apropiem de 100 de elevi participanţi), iar ca rezultat, am constatat atât creşterea motivaţiei lor pentru învăţare, cât şi creşterea încrederii şi a stimei de sine, la care se adaugă conştientizarea importanţei învăţării unei meserii, accentuarea competenţelor de comunicare într-o limbă străină, dar şi creşterea interesului elevilor de clasa a VIII-a de a veni la liceul nostru.
De asemenea, fac parte din echipa de implementare a două proiecte Erasmus+, al căror beneficiar este ASCETIS – Asociaţia pentru Ştiinţă, Cultură, Ecologie, Tineret şi Integrare Socială:
• Proiectul DIGIT+ „Digitalization for in groups integrative training – international network for support, connection, innovation and know-how share in digital vocational education”, cod 2021-1-RO01-KA220-VET-000032924 – care îşi propune sprijinirea elevilor dezavantajaţi cu scopul integrării lor în noua societate digitală
• Proiectul „Arts against addictions and social exclusion”, cod 2021-2-RO01-KA210-ADU-000051453 – „Artele împotriva dependenţelor şi a excluziunii sociale” – care are în centru activităţi de încurajare a talentelor, a exprimării creativ-artistice, a pasiunilor împotriva dependenţelor şi excluziunii sociale.
– Există elevi slabi la învăţătură? Sau profesori lipsiţi de vocaţie?
– Fiecare elev e o poveste de viaţă. Trebuie să ai timpul şi uneori puterea de a ajunge la el. Sub eticheta de elev slab la învăţătură, de multe ori, se ascund elevi cu grave probleme emoţionale, sociale sau economice. Sunt elevi care nu au încredere în forţele proprii şi au nevoie de atenţie, susţinere şi afecţiune, copii caracterizaţi prin stimă de sine scăzută, dificultăţi de învăţare, care rămân în urmă şi nu ştiu să se susţină când au un eşec, dar şi copii perfecţionişti cu scopuri nerealiste, foarte ridicate. Tactul pedagogic constă în a descoperi ce se ascunde dincolo de prima impresie. Şi aici iar apare problema numărului mare de elevi cu care trebuie să lucrăm într-o clasă şi numărul insuficient de psihologi din şcoală, deşi noi, la Cartianu, suntem un caz fericit, pentru că avem cabinet psihologic şi o colaborare strânsă cu doamnele psiholog, care sunt şi foarte implicate în viaţa şcolii noastre.
– Ce alternative vedeţi pentru a distrage elevii de la acte de indisciplină şi bullying?
– Bullying-ul este o realitate a şcolii, dar şi a societăţii noastre. Cred că, în primul rând, trebuie să identificăm situaţiile de comportament agresiv, iar pentru asta, e nevoie de mai multă încredere în relaţia profesor-elev şi să învăţăm să ne acceptăm diferenţele. În şcoală, cel mai important şi mai eficient rol de prevenire a comportamentelor agresive îl are profesorul. La clasă, psihologii şcolari, cadrele didactice şi diriginţii desfăşoară mereu activităţi practice de recunoaştere, de refuz şi de raportare a bullyingului. Şcoala trebuie să fie un spaţiu în care copiii să se simtă în siguranţă, să aibă curajul să-şi expună problemele ştiind că va interveni un adult şi îi va ajuta.
– Sunteţi şi autor de cărţi de specialitate. Ce aţi vrut să aduceţi nou prin publicarea acestora?
– La momentul apariţiei lor, lucrările au venit atât în sprijinul elevilor, pentru a se pregăti pentru promovarea probei de competenţe digitale din cadrul examenului de bacalaureat, cât şi al profesorilor care predau Tehnologia Informaţiei şi a comunicaţiilor, dar şi discipline tehnice. Ele au umplut un gol, răspundeau necesităţii de a avea la un loc instrumentele necesare oricărui cititor interesat de formarea deprinderilor de lucru cu calculatorul, până la nivelul de utilizator experimentat, preocupat de perfecţionarea sa.
– Cu ce daruri doriţi să sosească anul 2023?
– Anul 2023 să sosească pentru toată lumea cu sănătate şi, dacă se poate, să vină cu veşti de mai bine şi echilibru în toate aspectele vieţii.
A consemnat Gianina BURUIANĂ