Mai întâi trebuie să precizez că revista pe care tocmai o răsfoiţi aparţine seriei noi a mensualului Apostolul, serie debutată în martie 1990. Dar revista a mai avut o serie interbelică (noiembrie 1934 – decembrie 1943), – o revistă a Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Neamţ.
Surprind în prima serie bogăţia tematică a sumarului, calitatea intelectuală a textelor, corectitudinea gramaticală. Revista cultivă elevii talentaţi de la Şcoala Normală, se află în schimburi de idei şi recenzii cu Vieaţa Românească, Universul, Revista Fundaţiilor Regale, Gândirea (Bucureşti), dar şi cu Vieaţa Basarabiei (Chişinău), Cuget Moldovenesc (Bălţi), Biserica basarabeană (Hotin), Voinţa şcoalei (revistă a învăţătorilor din Bucovina), Semănătorul (Caliacra). Se traduce mult – literatură, pedagogie, psihologie – se publică monografii şi culegeri de folclor, studii sociologice, portrete de dascăli, relatări ale unor activităţi menite să cimenteze spiritul de castă: şezătorile şi cercurile culturale sau didactice.
Iar basarabenii, care pe vremea aceea se numeau români, semnează frecvent în revista învăţătorilor de pe Bistriţa.
De reţinut că unele ediţii au devenit repere ale istoriei noastre, ale românismului şi patriotismului. Astfel, un număr închinat Basarabiei este deschis de Proclamaţia către ţară a Generalului Ion Antonescu (nr. 4-6, aprilie-iunie, 1941), iar un număr special este închinat memoriei învăţătorilor din judeţul Neamţ căzuţi pe câmpul de onoare (nr. 5, mai, 1942).
Seria nouă a publicaţiei apare în martie 1999, prin colaborarea Sindicatului din Învăţământ cu Inspectoratul Şcolar, Casa Corpului Didactic şi Asociaţia Învăţătorilor Neamţ, o gazetă fără culoare politică (numai de inflaţie de partide n-am dus lipsă după ʼ89!), dar care să poată susţine de pe poziţie de forţă un dialog neconvenţional cu Puterea. Şi iată că, după aproape un sfert de veac, Revista a rezistat probei timpului, pentru că a fost clădită pe visul intelectualilor apostoli de a zidi o nouă Şcoală românească, de a reînvia spiritul unei comunităţi cu evenimentele şi emoţiile ei, de a pleda pentru unitate şi solidaritate în apărarea identităţii cetăţii.
Un vis frumos însă a fost şi rămâne cel al reîntregirii neamului, iar Centenarul revenirii Basarbiei la Patria-Mamă a fost evenimentul pe care s-au centrat toate ideile acestui vis…
Astfel, în mai 2016, o delegaţie a Sindicatului din Învăţământ Neamţ s-a deplasat la Chişinău şi Orhei. Şi dincolo de întâlnirile oficiale, nemţenii au vizitat o grădiniţă, o şcoală din mediu rural şi un liceu din cel urban şi au putut admira vestigiile Orheiului Vechi, sau urmele moldoveanului Donici – zis Alexandru în Basarabia, şi Alecu în România.
Ca răspuns al acestei vizite, în decembrie 2016, o echipă a Federaţiei Sindicale a Educaţiei şi Ştiinţei (FSEŞ) descalecă în Neamţ. E mult de lucru, se discută, se semnează protocoale, dar se şi croiesc sumedenie de planuri din cuţite şi pahară. Ne cercetăm istoria comună la mormântul lui Alexandru cel Bun şi al soţiei sale, Doamna Ana, la Mănăstirea Bistriţa, la poalele Cetăţii Neamţ şi pe prispa casei lui Ionică de la Humuleşti, la mormântul Veronicăi Micle de la Văratec, în faţa picturilor lui Nicolae Grigorescu la Mănăstirea Agapia…
Sărbătorirea Centenarului revenirii Basarabiei la Patria-Mamă – a avut loc pe 24 martie 2018, la Seminarul Teologic Ortodox „Veniamin Costachi”, de pe lângă Mănăstirea Neamţ, în prezenţa unei consistente delegaţii din Republica Moldova. După slujba de pomenire a eroilor au urmat vernisajul unei expoziţii de fotografii documentare, prezentat de prof. Nadejda Lavric, şi o adunare solemnă la care au luat cuvântul oficialităţi de pe ambele maluri ale Prutului.
Un moment simbolic, încărcat de emoţie, a fost cel în care oaspeţii de la Chişinău au dăruit directorului Seminarului o fotografie a Sfatului Ţării şi preşedintelui Gabriel Ploscă o fotografie a domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt. A impresionat, de asemenea, prezenţa prof. Ana Cimpoieşu, îmbrăcată într-un foarte frumos costum popular, care a dat citire Declaraţiei de Unire semnată de peste 100 de localităţi din Republica Moldova.
Despre Sărbătorirea Centenarului la Alba Iulia, ne vorbeşte Angelina Begu, acum redactor-şef adjunct al revistei: „A fost un eveniment extraordinar din viaţa mea, pe care nu-l voi uita niciodată. Cu Hora Unirii, dansată lângă Sala Unirii – aşa a început pentru noi minunata sărbătoare. Noi, basarabenii, am uitat în acele zile de existenţa hotarului şi ne-am simţit parte a României mari, reîntregite. Am trăit acea stare de bucurie intensă, când la fiece cântec, cântat cu fraţii împreună, ţi se împânzesc ochii de lacrimi şi ţi se taie respiraţia de emoţie; când îţi vezi visul atât de aproape de a fi realizat… La mulţi ani, dragă Românie, şi nu uita: Basarabia e a ta!”
Desigur, toate momentele punctate mai sus au fost reflectate cât mai fidel în revistă. Necesitatea de a extinde circulaţia informaţiei peste Prut, nu doar despre/din evenimente ci şi din cotidianul semnificativ, a impus ideea unui parteneriat de colaborare cu colegii din presă, de la Chişinău.
Astfel, în februarie 2019, o delegaţie a nemţenilor a fost primită de Angela Chicu, redactor-şef al ziarului „Vocea poporului” din Chişinău. La întrunire au participat Ghenadie Donos, preşedintele (FSEŞ), Nadejda Lavric, vicepreşedintă a FSEŞ, şi, din Neamţ, Gabriel Ploscă, preşedintele Sindicatului din Învăţământ, Gabriela Grigore, secretar, Alexandru Covasan, director economic şi Mircea Zaharia redactor-şef al revistei „Apostolul”. Propunerea de colaborare a sindicaliştilor din educaţie din România a fost susţinută de colegii din Republica Moldova, fixându-se trei direcţii prioritare de colaborare: munca pedagogilor, reflectarea adevărului istoric, activitatea sindicală.
Protocolul de colaborare în acest sens, între (FSEŞ) şi Sindicatul din Învăţământ Neamţ, a fost finalizat pe 27 martie 2019, la Piatra-Neamţ, la101 ani de la unirea Basarabiei cu Patria-Mamă şi 20 de ani de la apariţia seriei noi a revistei „Apostolul”.
Din Basarabia a sosit domnul Ghenadie Donos – preşedintele FSEŞ, însoţit de o puternică delegaţie de lideri sindicali din Chişinău şi din alte raioane: Nadejda Lavric, Angelina Begu, Oleg Chihai, Victor Sânchetru, Simion Boţan, Ana Cimpoieşu, Silvia Stratan, iar din Neamţ au fost prezente toate oficialităţile locale.
După mesajele de felicitare şi lansarea numărului festiv al publicaţiei, Mircea Zaharia a vorbit despre menirea prioritară a revistei: „creşterea limbii româneşti şi-a patriei cinstire”, punerea şcolii româneşti în matca ei firească, reabilitarea morală şi socială a întregului corp didactic. Iar oaspeţii, dl. Ghenadie Donos, preşedintele FSEŞ, şi dna. Angelina Begu, viitor membru al Consiliului de redacţie al revistei Apostolul, şi-au exprimat încrederea în noul statut şi obiectivul principal al publicaţiei: acela de a se face purtătorul de cuvânt al dăscălimii de pe ambele maluri ale Prutului.
Aşadar, începând de la 1 aprilie 2019, caseta tehnică a revistei consemnează aceste modificări: Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei devine co-editor, iar Angelina Begu, redactor-şef adjunct, responsabil cu materialele din Republica Moldova.
O ultimă iniţiativă de a consolida acest pod spiritual peste Prut o reprezintă aceea de a acorda anul acesta Premiile Revistei Apostolul (ediţia a V-a) unor distinşi dascăli din R. Moldova. Este dovada că şcoala românească are privilegiul de a avea, încă, modele de dascăli care îşi poartă cu demnitate plăcuta povară a luminii, a învăţăturii, a devenirii. Este o plecăciune în faţa unor modele de excelenţă şi, mai ales, o sursă de speranţă şi optimism pentru România de mâine.
Mircea ZAHARIA
