• Interviu cu domnul profesor Gabriel Ploscă, preşedintele Sindicatului din Învăţământ Neamţ
– Domnule Gabriel Ploscă, v-am văzut în data de 22 noiembrie a. c., împreună cu alţi colegi sindicalişti de la şcolile din judeţ, manifestând civilizat, legal dar revoltat în faţa Prefecturii Neamţ? Ce v-a determinat să recurgeţi la această strategie de luptă?
– Într-adevăr, la data menţionată, la chemarea Sindicatului din Învăţământ Neamţ, membrii acestuia au pichetat prefectura, cu motive mai vechi şi mai noi. Ceea ce ne-a determinat să facem acest pas acum, picătura care a umplut paharul, a fost Ordinul Comun al Ministerului Educaţiei şi Ministerului Sănătăţii nr. 5608/2506/19.11.2021, care lasă la latitudinea Consiliilor de Administraţie ale şcolilor responsabilitatea de a decide dacă testarea cu teste rapide antigen non-invazive prin proba de salivă, pentru diagnosticarea infecţiei cu SARS-COV-2 a elevilor, se efectuează în unitatea de învăţământ sau la domiciliu, sub supravegherea părintelui/reprezentantului legal.
– Şi totuşi, explicaţi-ne ce este atât de supărător la acest Ordin.
– Ceea ce ne deranjează pe noi în primul rând este faptul că s-a pasat responsabilitatea spre şcoli. Consiliile de administraţie conţin şi un număr mare de membri care nu sunt profesori ai şcolii şi ar putea fi mai mult sau mai puţin subiectivi. Părerea noastră este că era necesară o reglementare unitară, fiindcă altfel există pericolul luării unor decizii diferite de la şcoală la şcoală, ceea ce va produce tensiuni. De aceea am lansat ideea că dacă totuşi se va merge pe această cale, înainte de a se lua vreo decizie în Consiliul de Administraţie să fie consultat şi Consiliul Profesoral. Dar avem deja informaţii că în multe şcoli Consiliile de Administraţie au refuzat testarea în şcoală şi m-aş bucura dacă această atitudine ar fi comună tuturor.
– Ce părere aveţi despre condiţiile de securitate, dacă s-ar aplica testele în şcoală? Sau despre timpul de administrare?
– Desigur, este aproape imposibil să se administreze aceste teste în condiţii de securitate atât pentru profesori cât şi pentru elevi şi fără să fie perturbat grav procesul instructiv educativ. Dacă studiem puţin procedura de administrare a acestora, o să înţelegem că şi într-o clasă cu un efectiv mic – dar noi avem şi clase cu peste 30 de elevi – această activitate sanitară (pe care Ministerul Sănătăţii nu o caracterizează drept sanitară…!) nu mai lasă practic timp procesului instructiv educativ. Dacă ne gândim că există discipline cu o singură oră pe săptămână, în aceste condiţii, acestea vor fi aproape desfiinţate.
Noi nu suntem împotriva testării, doar că nu dorim ca aceasta să se desfăşoare în unităţile şcolare, unde nici măcar nu este de înţeles cine trebuie s-o facă. Putem lua exemplul altor ţări din Occident (Austria, UK), unde testarea se face acasă, de către părinţi.
– Cum aţi caracteriza apetenţa profesorilor de a participa la această acţiune de protest?
– Doresc să mulţumesc colegilor pentru modul în care au răspuns chemării noastre şi să ştiţi că solicitările de a participa la această pichetare au fost foarte numeroase, dar a trebuit să respectăm restricţiile impuse de perioada traversată. Altfel, gradul de participare ar fi fost mult mai mare. Deşi prima noastră opţiune este dialogul social – care poate este mai anevoios şi mai puţin eficient – mă bucur că n-am uitat să mai ieşim şi în stradă şi nu ne-am pierdut această deprindere.
– Puteţi afirma că acţiunea dvs. de protest a avut efectele scontate?
– Noi avem o lungă tradiţie a colaborării cu instituţia prefectului şi am obţinut şi de această dată, în urma discuţiilor, promisiunea că se vor adresa recomandări Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ în vederea rezolvării revendicărilor noastre. Am mai propus ca după modelul comisiilor de dialog social să existe aceste tipuri de structuri la nivelul unităţilor administrativ teritoriale, care să aibă doar obiective legate de rezolvarea problemelor învăţământului.
Am atins şi problema salariilor noastre, care trebuiau majorate de la 1 septembrie 2020. Situaţia pandemică din ţară ne-a făcut să îngăduim amânarea acestor majorări, deşi unii membri de sindicat ne-au acuzat pentru această atitudine. Legea datează din 2017 şi am sperat ca măcar la 1 septembrie 2021 să se aplice mărirea salarială. Cum şi de această dată am fost ignoraţi, am cerut şi vom cere ca măcar de la 1 ianuarie 2022 să ni se facă dreptate pe acest palier. Noi am mai declanşat şi o acţiune de strângere de semnături, acţiune foarte consistentă, având în vedere că la nivelul judeţului Neamţ s-au strâns circa 5.300 semnături, la nivelul federaţiei noastre 115.000 semnături şi în total 160.000 semnături. Aşteptăm să se potolească criza politică pentru a avea cu cine dialoga, sperând că 160.000 semnături vor reprezenta un argument puternic în ochii guvernanţilor şi nu vor putea fi neglijate.
– Au mai fost şi alte probleme stringente?
– Un alt aspect discutat a fost cel al bugetului educaţiei care să permită modernizarea învăţământului şi o salarizare motivantă. Plus că mai avem restanţe la plata hotărârilor judecătoreşti, la voucherele de vacanţă din 2019. Ne-am dori un buget care să se apropie ca procent de cel din ţările dezvoltate…, poate nu 6% cum prevede legea, dar nici 2,5% cât este în momentul actual. Ne dorim psiholog în fiecare unitate şcolară, asistentă – mai ales în condiţiile actuale, precum şi resurse financiare pentru procurarea de materiale didactice şi tot ce este necesar pentru un învăţământ modern.
Şi încă o problemă spinoasă pe care dorim s-o rezolvăm: cea a respectării acordării indemnizaţiei de doctorat pentru personalul care a echivalat gradul didactic I cu doctoratul înainte de anul 2017. Din luna iunie a anului 2021 pentru această categorie de profesori s-a suspendat plata sporului de doctorat, ceea a fost o hotărâre neaşteptată. Dacă facem o radiografie a personalului din educaţie vom constata că există numeroase categorii supuse unor nedreptăţi, victime ale birocraţiei, ale sistemului prea puţin flexibil, cu probleme pe care nu le pot rezolva singuri. Aceasta este raţiunea de a fi a sindicatului, apărarea intereselor profesorilor, a respectului pentru şcoală şi oamenii ei!
A consemnat Gianina BURUIANĂ