Preocupări sindicale la început de an

• Interviu cu dl. Gabriel Ploscă – preşedintele Sindicatului din Învăţământ Neamţ

– Domnule Gabriel Ploscă, am înţeles că în data de 18 ianuarie 2023 aţi avut o întâlnire specială la Bucureşti, în cadrul Colegiului Naţional al Liderilor Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ. Ne puteţi relata care sunt preocupările ce animă mişcarea sindicală la acest început de an?

– Cred că vă amintiţi că în interviul lunii decembrie mi-am exprimat dezamăgirea faţă de bugetul sărac ce a revenit educaţiei pentru anul 2023, care conduce implicit la amânarea rezolvării unor probleme care trenează de mult timp. Este vorba în primul rând despre salarizare, şi nu găsesc că trebuie să ne ferim să discutăm despre aceasta din moment ce salariile au fost şi sunt mici pentru toate categoriile de personal din învăţământ, dar în special pentru personalul nedidactic. În plus, aceştia sunt lipsiţi şi de foarte multe drepturi, de anumite sporuri, lucrează în condiţii nu tocmai proprii, sunt adesea supraîncărcaţi cu sarcini (pentru că mereu au fost reduceri de personal), ducând uneori şi două norme, fără ca salariile lor să fie mai mari, alegându-se eventual cu timp liber drept compensaţie, pe care de fapt nu-l pot fructifica, fiindcă nu are cine să-i înlocuiască. Deci, desfăşoară o activitate continuă, cu mari dificultăţi în a-şi efectua concediile.

Plecând de la aceste preocupări, frământări şi constatări, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ Neamţ caută în continuare să se implice în găsirea de soluţii care să ducă la rezolvarea situaţiilor problemă. Cel puţin a unora dintre acestea… Este sugestiv faptul că reprezentanţii federaţiei nostre sunt implicaţi în trei comisii constituite la nivelul Ministerului Educaţiei, în care se negociază mai multe aspecte ce ţin de domeniul nostru.

– Atunci să începem cu începutul şi să vorbim despre prima comisie.

– Prima comisie negociază o nouă poziţionare a personalului din învăţământ în grila de salarizare, care ar trebui să apară în viitoarea lege a salarizării. A avut loc deja o întâlnire la minister în care s-au stabilit nişte coeficienţi de ierarhizare pentru personalul din învăţământ, care sunt mult mai aproape de importanţa muncii depuse de noi. Nu vreau să avansez nici un fel de cifre, până când nu vor deveni certitudine, pentru că mă supun pericolului de a crea un orizont de aşteptări colegilor, şi apoi de a genera dezamăgiri, deoarece în România nimic nu este sigur, mai ales când discutăm de negocieri cu cei care au puterea politică. Colegii noştri care fac parte din această comisie au fost mandataţi să lupte pentru ca noi să fim situaţi cât mai bine pe această grilă de salarizare. Această negociere pe salarii va continua până când se va ajunge la o propunere comună a reprezentanţilor noştri cu Ministerul Educaţiei, propunere ce va fi înaintată apoi Ministerului Muncii, unde se elaborează noua lege a salarizării şi unde urmează alte negocieri.

Tot legat de salarizare aş dori să precizez că noi încercăm, ca pe grila de salarizare a învăţământului să prindem tot personalul din educaţie, adică inclusiv personalul nedidactic, încercând să-i schimbăm şi numele în „personal auxiliar” sau „personal administrativ”. Vrem să fim toţi împreună, pentru ca atunci când se operează creşteri salariale, să fie valabile pentru toată lumea. În momentul de faţă personalul nedidactic este retribuit pe grile comune pentru tot sectorul bugetar.

– Sunteţi optimist în legătură cu toate aceste demersuri sindicale?

– Nu sunt foarte optimist, pentru că, revenind la bugetul anului 2023 pentru educaţie, acesta înregistrează o creştere foarte mică a cheltuielilor cu salariile faţă de anul 2022. Eu nu cred că în acest an vom avea parte de aplicarea legii salarizării, cred mai degrabă că se va amâna aplicarea ei până în anul 2024, când este şi an electoral. Deşi se vorbeşte că Ministerul de Finanţe ar ţine în rezervă nişte sume de bani pentru situaţia creşterii salariilor în învăţământ, eu nu sunt convins de lucrul acesta, sunt sceptic datorită atâtor ani de promisiuni neonorate.

 În legătură cu creşterea de până la 10% a salariilor, care trebuie să intre în vigoare începând din ianuarie 2023, prevăzută de OUG 168/2022, dar fără a se depăşi maximum prevăzut de Legea 153/2017, aş dori să semnalez că unii colegi vor primi mai puţin (3-5%), personalul nedidactic va primi probabil un procent mai mare, dar în sumă absolută va reprezenta tot puţin… Vom vedea la salariul lunii februarie, deşi mă tem din nou de surprize neplăcute.

– Ce veşti mai aveţi despre costul standard/elev?

– Ţinând seama de aceste creşteri salariale, era necesară şi o revizuire a costului standard, ştiind că finanţarea în învăţământul preuniversitar se face pe baza acestuia. Noi am demonstrat mereu că acest cost nu este real, că este mincinos, că nu ţine seama de specificul fiecărui spaţiu unde se aplică, sau a unităţilor şcolare; dacă este vorba despre o unitate în care sunt foarte multe gradaţii de merit, ca să fie acoperitor, acolo costul standard ar trebui să fie mai mare. Ori acesta este determinat pe baza unor formule, şi chiar dacă are anumiţi factori de corecţie, întotdeauna au fost probleme, şi au fost şcoli care de prin luna octombrie nu au mai avut bani de salarii, implicând mutări de sume de la o şcoală la alta sau chiar de la un judeţ la altul.

Pentru anul 2023 costul standard care se referă la cheltuielile cu salariile, sporurile şi indemnizaţiile a crescut de la 6386 lei la 6834 lei, adică un spor de circa 7%. Cel care se referă la cheltuielile cu bunuri şi servicii, cu evaluarea periodică a elevilor şi cu perfecţionarea profesională – va creşte la 570 lei. Considerăm că nici unul din costurile standard astfel mărite nu este suficient, cunoscând faptul că în ultima perioadă preţurile au luat-o razna, la bunuri, servicii, utilităţi. Deja avem semnale că nu ajung banii pentru încălzire sau energie electrică. Desigur, există rectificările de buget dar de fiecare dată trebuie să fim atenţi, să fim pe baricade, să arătăm că realitatea nu este conformă cu gândirea şi să obţinem sume suplimentare, care să acopere aceste nevoi.

– Să revenim la celelalte două comisii în care sunt implicaţi reprezentanţii federaţiilor noastre…

– A doua comisie este pentru normativele de personal, şi am mai vorbit despre faptul că în învăţământ există nişte normative de personal din anul 1999, care nici măcar nu sunt respectate. Şi atunci se impune să avem alte normative, realiste. Noi am dori ca prin acestea să descongestionăm puţin sarcinile de pe umerii personalului nedidactic, prin noi angajări. Dacă vorbim despre personalul didactic auxiliar, şi acesta este încărcat cu numeroase sarcini, unele care nu ţin de domeniul lor, cum ar fi calculul hotărârilor judecătoreşti, care vin să compenseze anumite furturi care s-au făcut în salarizarea noastră prin celebrul EduSal.

A treia comisie este cea pentru modificarea regulamentului de sporuri, pentru ca şi personalul din educaţie să beneficieze de sporurile pentru condiţii deosebite de muncă. Şi vorbim despre sporul de ecran, pentru personalul didactic auxiliar, deoarece aceştia petrec un număr foarte mare de ore în faţa calculatorului, spor care se regăseşte în alte domenii bugetare. Apoi este vorba despre personalul nedidactic ce lucrează în condiţii mai dificile, unde s-ar impune anumite sporuri, care le-ar mai întregi veniturile. Tot în această idee ne străduim să se plătească naveta şi pentru personalul nedidactic. Din experienţa noastră, de multe ori decontarea navetei este lăsată pe ultimul plan de către primării şi atunci am decis că vom avea o discuţie la instituţia prefectului, e o practică a noastră de a ruga pe domnul prefect să intervină la primării pentru drepturile noastre. În caz contrar trebuie să apelăm la instanţă şi revin spunând că este trist că în România, un stat de drept, ni se iau anumite drepturi prevăzute de lege.

– Ce restanţe mai există legate de respectarea drepturilor celor din învăţământ?

– Desigur există probleme mai vechi, nerezolvate din reavoinţă, poate chiar inconştienţă, cum ar fi neaplicarea hotărârilor judecătoreşti, care sunt definitive şi executorii. Vorbim aici despre hotărârile judecătoreşti pentru sporul de fidelitate cuvenit personalului didactic auxiliar cu funcţie de conducere (sunt circa 40 de astfel de cazuri în judeţul Neamţ), la care suntem purtaţi cu vorba de minister de circa trei sferturi de an, pentru că pur şi simplu nu vor să regleze acest lucru prin EduSal. Aceasta în condiţiile în care Comisia Europeană vorbeşte de neacordarea banilor din PNRR dacă nu se respectă prevederile statului de drept, ale actelor din instanţă. Astfel, oamenii aceştia nu-şi dau seama că fac un mare rău României, prin faptul că nu iau în considerare o hotărâre judecătorească. Cred că trebuie traşi la răspundere, de aceea noi vom continua acţiunile în instanţă.

– Şi evident veţi continua şi protestele în stradă, dacă situaţia o impune.

– La Colegiul Naţional al Liderilor s-a discutat şi despre continuarea protestelor. Se ştie că pe 14 decembrie au fost pichetate prefecturile, apoi Parlamentul; apoi au fost şi acele scrisori adresate parlamentarilor din Neamţ. S-a vorbit despre eventualitatea unei acţiuni de stradă pentru data de 1 februarie 2023. Dar, zilele următoare va avea loc o nouă întâlnire cu dl. prim-ministru şi dacă se vor face nişte promisiuni certe, că se vor realiza cerinţele noastre, vom renunţa la proteste.

– Sunt sigură că la Colegiul Naţional a fost adusă în discuţie şi noua lege a educaţiei.

– Discuţia despre noua lege a educaţiei este una foarte importantă. Mai întâi s-a lucrat la un proiect, apoi s-a schimbat ministrul, acesta a avut adesea poziţii contradictorii, cert este că în prezent nu mai este vorba de nici o dezbatere publică. Proiectul va fi adus la cunoştinţa publicului după ce trece de comisiile de specialitate din Parlament. Ni se pare că ceva nu este în ordine cu această secretomanie, şi nu ne explicăm cum o lege atât de importantă nu este supusă dezbaterii publice. Din draftul pe care noi îl avem, putem spune că există câteva lucruri bune: menţinerea titularizării în sistemul de învăţământ şi nu pe unitatea de învăţământ (rămâne obligativitatea sistemului de învăţământ ca în caz de restrângere să rezolve cumva situaţia cadrului didactic), schimbarea filosofiei finanţării în sensul că nu mai apare acel 6% din PIB, ci se vorbeşte de 15% din bugetul consolidat (după anumite calcule cam tot acolo s-ar ajunge). În rest, rămâne ceea ce ştim, adică ciclurile de clase 5/4/4, efectivele pe clase prevăzute de lege, facilităţi pentru copiii personalului didactic, normele neschimbate. Apare posibilitatea completării normei, dacă nu sunt ore în specialitate, cu 9 ore remediale sau pregătire pentru examene. Mai sunt lucruri noi care trebuie cuprinse, poate naveta personalului nedidactic, poate nişte salarii la pensionare. Ne îngrijorează structura propusă pentru bacalaureat (la minorităţi se ajunge la 10 probe de examen), şi faptul că la liceele pedagogice se propun doar clase de puericultori. Ar fi cazul să se mai acorde anumite drepturi: un stimulent bănesc pentru cei care se titularizează în mediul rural sau nişte sume de bani pentru dezvoltarea profesională. Nu suntem de acord cu propunerea de a deveni mentor un profesor cu gradul II, ci doar cu gradul I, dar suntem de acord cu aceea ca îngrijitoarele de la grădiniţe să devină bone.

Subliniez că Legea Educaţiei Naţionale este un document extraordinar de important care trebuie să ţină seama de tradiţiile noastre, de realităţi, de nevoia modernizării învăţământului, să fie stabilă şi predictibilă.

A consemnat Gianina BURUIANĂ