CONTEXT GENERAL
România anului 2021 este caracterizată de cuvântul CRIZĂ – sanitară, guvernamentală, economică, socială.
Criza sanitară – generată de creşterea explozivă a gradului de infectare COVID-19 şi a numărului de decese, precum şi apariţia unor noi tulpini mai contagioase ale coronavirusului, ne-a menţinut în starea de alertă şi ne-a pus la grea încercare capacitatea de a răspunde măsurilor restrictive impuse libertăţilor noastre fundamentale – de circulaţie, de întrunire şi de desfăşurare a activităţii cu prezenţă fizică.
Criza guvernamentală – a început odată cu ruperea coaliţiei de dreapta (PNL+USR-PLUS+UDMR) prin retragerea de la guvernare a USR-PLUS; s-a agravat prin trecerea moţiunii de cenzură şi demiterea Guvernului Câţu, prelungindu-se prin cele două nominalizări nereuşite pentru funcţia de prim-ministru şi s-a finalizat (după a treia nominalizare) prin învestirea Guvernului Ciucă, al noii coaliţii PNL+ PSD+ UDMR+ alte minorităţi.
Criza economică – concretizată printr-o creştere explozivă a preţurilor la energie, manifestată atât la nivel european cât şi mondial, care ameninţă revenirea economică de după pandemie şi care pune presiune asupra veniturilor populaţiei prin creşterea semnificativă a preţurilor la cele mai multe produse şi servicii de primă necesitate, contribuie, alături de efectele celorlalte crize, la instaurarea unei crize sociale ce produce un efect de domino şi asupra sistemului de educaţie.
Circumstanţele speciale din 2021 au afectat în forme grave învăţământul românesc, declanşând o criză fără precedent în procesul de învăţare şi educare a copiilor. Închiderea şcolilor şi organizarea cursurilor online, fără dotări necesare, fără platforme de învăţare sigure şi dimensionate pentru un număr mare de utilizatori, fără materiale adecvate noilor metode de predare şi fără instrumente de evaluare a calităţii procesului de educaţie au avut consecinţe negative atât asupra procesului instructiv-educativ cât şi asupra sănătăţii emoţionale şi siguranţei copiilor în mediul online. S-au agravat astfel, vechile probleme ale sistemului de învăţământ din România, inechităţile sociale, deja existente, s-au accentuat prin îngrădirea accesului la educaţie, pentru categoriile vulnerabile şi prin blocarea furnizării unei educaţii incluzive de calitate.
Deşi ne aflăm în cel de-al doilea an al pandemiei, cadrele didactice sunt în continuare pe cont propriu în adaptarea la situaţia de criză şi la provocările predării online sau mixte. Guvernul nu a avut un program pentru a asigura personalului didactic vreun fel de echipament – laptopuri, tablete, PC-uri sau traininguri speciale pentru utilizarea aplicaţiilor. Acolo unde autorităţile locale au beneficiat de bugete mari, s-au acordat echipamente şi pentru profesori, dar la nivel naţional nu s-au asigurat dispozitivele necesare telemuncii, deşi există o lege în acest sens. Mai mult decât atât, nici creşterea salarială prevăzută de Legea salarizării unitare şi promisă, cu mult înaintea pandemiei, nu a fost acordată, fiind amânată de două ori.
În acest context, activitatea Sindicatului Liber al Lucrătorilor din Învăţământ şi Cercetare Ştiinţifică Neamţ s-a raportat la ţintele strategice şi obiectivele stabilite prin Strategia 2018-2023, modificate din mers, în funcţie de realităţile, recomandările şi restricţiile generate de starea de alertă instituită pe întreg anul 2021, iar rezultatele obţinute reprezintă măsura perseverenţei, devotamentului şi eforturilor membrilor Biroului Operativ al S.L.L.I.C.S. Neamţ, deopotrivă cu determinarea şi seriozitatea liderilor şi membrilor de sindicat din unităţile de învăţământ.
CONSOLIDAREA ORGANIZAŢIEI, COMUNICAREA ŞI PROMOVAREA IMAGINII S.L.L.I.C.S. NEAMŢ
Ultimul recensământ al membrilor de sindicat, realizat în iunie 2021, a evidenţiat faptul că Sindicatul din Învăţământ Neamţ are un număr de 6010 membri şi este reprezentativ la nivelul celor 136 unităţi de învăţământ, cu personalitate juridică, din judeţul Neamţ. Remarcăm însă că, odată cu iniţierea unor acţiuni în justiţie pentru recuperarea drepturilor salariale neacordate, numărul adeziunilor la sindicat a înregistrat o uşoară creştere, alimentându-ne speranţa că în viitorul apropiat, organizaţia va deveni mai puternică, nu numai prin numărul de membri, ci mai ales, prin calitatea acestora.
Comunicarea eficientă intra şi extra organizaţie a fost asigurată prin actualizarea bazei de date, prin administrarea site-ului www.slineamt.ro, a paginii de Facebook şi a celorlalte mijloace social-media, prin realizarea unui abonament la platforma de comunicare Zoom, prin intermediul căreia am organizat şedinţele consiliului judeţean al S.L.L.I.C.S. NEAMŢ, precum şi cele de informare şi instruire a liderilor de sindicat.
Este bine ştiut că imaginea unei organizaţii este o resursă care trebuie gestionată cu grijă, deoarece este la fel de importantă ca şi celelalte elemente pe care organizaţia le relevă: scop, obiective, mijloace, structuri, resurse, management, servicii, interese. Permanenta preocupare a conducerii Sindicatului din Învăţământ Neamţ pentru realizarea vizibilităţii şi credibilităţii organizaţiei s-a materializat prin finanţarea apariţiei lunare a revistei cadrelor didactice din judeţul Neamţ – „Apostolul”– în paginile căreia au fost semnalate problemele salariaţilor din învăţământ şi promovate acţiunile întreprinse pentru rezolvarea acestora. De asemenea, prezenţa preşedintelui Gabriel Ploscă în emisiunile posturilor locale de televiziune, precum şi interviurile acordate ziarelor locale, au fost demersuri eficiente în promovarea imaginii şi construirea încrederii în sindicat.
DIALOGUL SOCIAL
Deşi restricţiile impuse pentru combaterea efectelor pandemiei au îngreunat interacţiunea, atât la nivel instituţional cât şi la nivel individual, în anul 2021, echipa S.L.L.I.C.S. Neamţ a avut participare activă în toate structurile de dialog social care au funcţionat la nivel judeţean sau naţional, asigurând reprezentare sindicală pentru a identifica soluţii la problemele membrilor de sindicat care se află în centrul preocupărilor noastre. Astfel, indiferent că s-a desfăşurat bi sau tripartit, sub forma unor consultări, discuţii, schimb de informaţii, acţiuni comune sau chiar instrument pentru managementul situaţiilor de criză, reprezentanţii Sindicatului din Învăţământ Neamţ au avut mandate de participare, în calitate de membri desemnaţi sau observatori în:
• Comisia de Dialog Social – la nivelul Instituţiei Prefectului Neamţ;
• Comisia Paritară de la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ şi Comisiile Paritare de la nivelul instituţiilor de învăţământ;
• Consiliul de Administraţie al Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ şi Consiliile de Administraţie ale unităţilor şcolare;
• Colegiul de Disciplină de pe lângă I.S.J. Neamţ;
• Comisia de autorizare a furnizorilor de formare profesională pentru adulţi;
• Consiliile Consultative ale I.S.J. Neamţ, I.T.M. Neamţ, A.J.O.F.M. Neamţ şi Consiliul de Administraţie al C.J.A.S. Neamţ;
• Comisia pentru egalitate de şanse;
• Comisia pentru mobilitatea personalului didactic;
• Comisia de concurs pentru obţinerea gradaţiei de merit;
• Comisia de concurs pentru obţinerea funcţiei de director/director adjunct;
• Comitetul Local de Dezvoltarea Parteneriatului Social pentru Formarea Profesională (C.L.D.P.S. Neamţ).
DEMERSURI REVENDICATIVE
Începutul anului 2021 găseşte sistemul de educaţie marcat atât de efectele pandemiei cât şi de vechile problemele generate de subfinanţarea permanentă a acestui domeniu strategic, de care depinde viitorul ţării.
Federaţiile sindicale reprezentative din învăţământ precum şi organizaţiile judeţene afiliate acestora, prezintă Guvernului, la nivel naţional, sau Instituţiei Prefectului, la nivel local, lista problemelor salariaţilor din învăţământ şi solicită identificarea soluţiilor pentru ca educaţia să devină, în mod real, prioritate naţională, deoarece, în mod constant, învăţământul românesc a fost neglijat de clasa politică. Astfel, Sindicatul din Învăţământ Neamţ înregistrează la Instituţia Prefectului Judeţului Neamţ, sub numărul 681/18.01.2021 un material informativ care evidenţiază că:
• Procentul de 3% din PIB este insuficient, în condiţiile în care Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011, prevede, încă de la momentul adoptării, alocarea a 6% din produsul intern brut, iar media procentului din PIB alocat educaţiei de către ţările membre UE, este de aproximativ 5%. Se constată că pentru anul 2021, prin Proiectul Legii bugetului de stat, se propune pentru educaţie, o sumă ce reprezintă aproximativ 2,5% din PIB;
• În multe unităţi din învăţământul preuniversitar există o infrastructură precară, cu grupuri sanitare în curte, fără apă curentă şi sistem de canalizare – situaţie de neacceptat, în contextul epidemiologic în care ne aflăm;
• Salariul mediu în învăţământ este cu 30% mai mic decât cel din administraţia publică – situaţie unică în rândul ţărilor membre ale Uniunii Europene;
• Salariile din învăţământ sunt situate în pătrimea inferioară a grilei de salarizare din Legea-cadru nr.153/2017;
• Majorarea salariilor personalului didactic, începând cu 01.09.2020, prevăzută de OUG nr.114/2018, nu s-a aplicat, fiind urmată de măsura îngheţării salariilor în anul 2021;
• Decizia de a nu se mai acorda vouchere de vacanţă în anul 2021 va contribui la diminuarea veniturilor personalului din învăţământ.
Lipsa de acţiune a Guvernului faţă de nevoile sistemului, încărcarea personalului din unităţile şcolare cu noi responsabilităţi (vezi testarea prin proba de salivă pentru diagnosticarea infecţiei cu SARS-COV2), gestionarea defectuoasă a crizei sanitare şi neasumarea unui angajament ferm de creştere a finanţării educaţiei, a determinat organizaţiile sindicale să iniţieze, spre sfârşitul anului, acţiuni specifice, de protest, manifestate prin depunerea de petiţii, pichetări ale prefecturilor locale şi ale Guvernului.
Sindicatul din Învăţământ Neamţ a contribuit cu 5.300 de semnături la strângerea celor 160.000 de semnături ale petiţiilor prin care s-a cerut majorarea salariilor, conform Legii 153/2017, a organizat în 22 noiembrie 2021, pichetarea Instituţiei Prefectului Neamţ, la care au fost prezenţi circa 100 membri de sindicat, a participat, prin reprezentanţi, la pichetarea Guvernului din 22 decembrie 2021 şi a declanşat în rândul membrilor de sindicat, referendumul privind disponibilitatea de a participa la acţiunile de protest – greva de avertisment/ greva generală.
Din lista revendicărilor anului 2021 amintim:
• Alocarea, pentru învăţământ, a unui procent de cel puţin 10% din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă;
• Creşterea procentului din PIB alocat educaţiei prin Legea bugetului de stat pentru anul 2021, astfel încât să fie asigurate fondurile necesare pentru majorarea semnificativă a costului standard per elev/preşcolar pentru cheltuielile cu salariile dar şi pentru cheltuielile cu pregătirea profesională, cu evaluarea periodică a elevilor şi cu cele prevăzute la capitolul „bunuri şi servicii”;
• Majorarea salariilor personalului din învăţământ, la nivelul anului 2022, încă din anul 2021;
• Calculul corect şi plata drepturilor salariale suplimentare (dirigenţie şi gradaţia de merit), reglementate de Legea-cadru nr.153/2017 ca majorări/creşteri ale salariului de bază, prin raportare la salariul de bază în plată, şi nu la salariul de baza din decembrie 2016;
• Asigurarea, cu prioritate, a vaccinurilor necesare pentru personalul din educaţie care şi-a exprimat opţiunea de vaccinare şi punerea la dispoziţia unităţilor de învăţământ, prin cabinetele medicale, a unui număr suficient de teste rapide antigen COVID-19, atât pentru testarea săptămânală a salariaţilor, cât şi a elevilor;
• Acordarea voucherelor de vacanţă pentru anul 2021, precum şi a celorlalte drepturi – (indemnizaţia de hrană, decontul navetei, plata examinării medicale obligatorii etc) instituite de legislaţia în vigoare în beneficiul salariaţilor din învăţământ;
• Plata integrală şi la termen a tranşelor din diferenţele salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti în favoarea salariaţilor din învăţământ, conform prevederilor legale aplicabile în materie;
• Asigurarea dispozitivelor electronice de tip laptop sau tabletă de care trebuia să beneficieze, la cerere, încă din anul 2020, fiecare cadru didactic şi fiecare elev, potrivit Legii nr.109/2020;
• Revizuirea salarizării personalului nedidactic, modificarea grilei de salarizare şi instituirea unor dispoziţii derogatorii, astfel încât acest personal să poată beneficia de sporul pentru munca prestată suplimentar;
Dacă pe calea dialogului social, o parte dintre aceste revendicări şi-au găsit rezolvarea – (Vezi OME 3993/16.06.2021 prin care se corectează de la 01 iunie 2021, calculul dirigenţiei şi gradaţiei de merit) – mare parte au rămas nerezolvate şi vor constitui subiect de viitoare negocieri.
ACTIVITATEA JURIDICĂ
Adaptată la situaţia generală a anului 2021, activitatea compartimentului juridic al Sindicatului din Învăţământ Neamţ a constituit un element esenţial în realizarea obiectivului principal al organizaţiei – apărarea membrilor de sindicat în cazul încălcării drepturilor prevăzute de legislaţia naţională şi de contractele colective de muncă.
Deşi măsurile impuse de răspândirea accentuată a noului coronavirus au modificat programul instanţelor şi au restrâns, într-un fel sau altul, accesul la justiţie:
– au fost continuate acţiunile declanşate în 2020, pentru obţinerea formei definitive a sentinţelor privind lămuririle de dispozitiv asupra naturii juridice a dobânzilor;
– au fost pregătite şi depuse pe rol noi acţiuni ce au avut ca obiect:
1. calculul corect şi plata drepturilor salariale suplimentare (dirigenţie şi gradaţiei de merit), reglementate de Legea-cadru nr.153/2017 ca majorări/creşteri ale salariului de bază, prin raportare la salariul de bază în plată, şi nu la salariul de baza din decembrie 2016;
Beneficiari: personalul didactic de predare şi didactic auxiliar.
2. recuperarea sporului de stabilitate de 15% din salariul de bază, acordat personalului didactic auxiliar de conducere (secretar şef/contabil şef);
3. plata indemnizaţiei de instalare prevăzută de HG28/1993, pentru personalul didactic de predare debutant;
4. plata sporului de 15% din salariul de bază pentru persoanele cu handicap;
5. recuperarea indemnizaţiei de doctorat care nu a mai fost acordată din iunie 2021, în baza prevederilor OME nr. 3993/2021;
Beneficiari: personalul didactic de predare care a dobândit gradul didactic I în baza titlului ştiinţific de doctor.
6. Încadrarea corectă pe Legea 153/2017, cu stabilirea salariului de bază conform tranşelor de vechime din 4 în 4 ani, prevăzute de HG. 38/2017;
Beneficiari: aproximativ 400 persoane din categoria personal didactic de predare, care în perioada septembrie 2018 – septembrie 2021 fac obiectul trecerii la o altă tranşă de salarizare, conform HG 38/2017.
Trebuie să evidenţiem faptul că această acţiune a fost una complexă, cu expertiză contabilă, cu stabilirea concretă a salariului de bază aferent tranşei de vechime solicitate, cu devoalarea prejudicierii veniturilor salariaţilor prin intervenţia ilegală şi abuzivă asupra programului EDUSAL şi a necesitat o pregătire specială, angajând importante resurse umane, de timp şi financiare.
Consecinţă a demersului nostru în justiţie, poate fi considerată apariţia OME nr. 4638 din 17 august 2021 care restabileşte de la 1 septembrie 2021, corectitudinea încadrării şi salarizării conform tranşelor de vechime stabilite de HG. 38/2017.
Sindicatul din Învăţământ Neamţ va continua însă demersul în justiţie pentru recuperarea sumelor pierdute în perioada 2018-2021, pentru încă aproximativ 500 persoane.
Concomitent cu aceste acţiuni a fost acordată permanent consiliere şi informare privind:
– legislaţia aplicabilă în sistemul de educaţie;
– noul Contract Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Activitate – Învăţământ Preuniversitar semnat şi înregistrat la Ministerul Muncii sub nr. 601 din 28.04.2021;
– statutul organizaţiei şi Legea dialogului social;
– medierea stărilor conflictuale declanşate în unităţile de învăţământ.
FORMARE ŞI PROIECTE
Deşi la începutul anului ne-am propus identificarea unor surse de finanţare naţionale şi europene pentru proiecte educative şi sindicale, organizarea şi derularea mai multor programe de formare profesională/sindicală, schimburi de bune practici naţionale şi internaţionale, implicarea în implementarea unor proiecte şi programe de interes sindical ale F.S.L.I. şi C.S.D.R., intenţiile noastre au fost zădărnicite de restricţiile impuse de contextul pandemic, care ne-a marcat cursul evenimentelor şi în acest domeniu de acţiune.
Şi pentru că la nivel guvernamental nu a fost iniţiat nici un program de pregătire a profesorilor pentru a răspunde situaţiei generate de pandemia COVID-19, în anul 2021, Sindicatul din Învăţământ Neamţ a oferit, membrilor săi, posibilitatea înscrierii la programele de formare ale F.S.L.I. (furnizor de formare acreditat) susţinându-i pe cei interesaţi, prin coparticiparea la plată a acestor cursuri.
Astfel, mulţi dintre colegii noştri care au urmat programele de formare „Profesor în online” şi „Lecţia în online” au beneficiat de o pregătire performantă ce le-a adus plusvaloare dezvoltării personale şi activităţii didactice.
Deoarece nici în acest an nu am reuşit să organizăm sesiunile anuale de formare sindicală, adresate liderilor din unităţile de învăţământ, am venit în întâmpinarea nevoii de profesionalizare a acestora cu proiectul „Dezvoltarea structurilor de dialog şi consultare tripartite şi bipartite în sectorul educaţie” – proiect finanţat de Norway Grants şi derulat în parteneriat cu F.S.L.I.
Proiectele „de suflet” planificate pentru anul 2021 au suferit datorită restricţiilor privind interacţiunea fizică, socializarea, organizarea activităţilor cu respectarea distanţării sociale şi a prevederilor impuse în starea de alertă. Aşa se face că nu au putut fi organizate următoarele acţiuni:
• sărbătorirea membrilor de sindicat aflaţi la sfârşitul carierei;
• aniversarea a 31 de ani de la înfiinţarea Sindicatului din Învăţământ Neamţ;
• participarea la Spartachiada Profesorilor;
• schimburi de bune practici cu partenerii din Republica Moldova şi cu organizaţiile românilor din Cernăuţi – Ucraina.
SERVICII ŞI PROGRAME SOCIALE
Într-un an atât de greu, solidarizarea cu membrii de sindicat aflaţi în dificultate a căpătat noi dimensiuni. Ne-am străduit ca fiecare cerere de ajutor să fie rezolvată cu celeritate, în baza prevederilor Regulamentului de acordare a ajutoarelor sociale, actualizat – şi am încercat să identificăm posibilităţi de a realiza noi parteneriate sociale avantajoase, deşi în acest context, generat de pandemie, nu am avut prea mare succes. Totuşi, la vechile acorduri pe care le-am păstrat, în mare măsură, am adăugat unul nou, în baza căruia am obţinut la Centrul Medical Micromedica, reducerea cu 10% a costului pentru testul de diagnosticare virus SARS-COV2.
În domeniul serviciilor medicale, remarcăm, însă, o creştere a solicitărilor pentru cardurile de sănătate oferite de Asirom prin OVB Allfinanz România, ceea ce reprezintă un indicator al gradului de satisfacţie asupra acestui serviciu.
În privinţa serviciilor prin care asigurăm bilete de odihnă şi tratament, prin agenţiile de turism ale sindicatelor, trebuie să recunoaştem că anul 2021 nu a fost un an cu multe solicitări.
Gabriela GRIGORE, Secretar General al SLLICS Neamţ