Sindicatele şi trecerea de la economia poluantă spre economia verde

Deşi, cu mulţi ani în urmă, oamenii de ştiinţă au atenţionat în repetate rânduri că economiile orientate numai spre profit, fără a se lua măsuri de protejare împotriva poluării, vor genera efecte nefaste asupra mediului înconjurător şi implicit asupra vieţii oamenilor, aceştia nu au fost auziţi. Iar acum, simţim şi suferim cu toţii schimbări climatice care reprezintă un real pericol pentru planeta noastră.

Deşi târziu, au început să se caute soluţii pentru a se reveni la un mediu prietenos, care să asigure echilibrele climatice şi sociale. O astfel de soluţie ar putea fi tranziţia spre economia verde.

Economia verde reprezintă activitatea economică bazată pe conceptul dezvoltare durabilă, pe utilizarea resurselor naturale regenerabile, reducerea consumului de hidrocarburi, unul dintre obiectivele importante fiind protecţia mediului.

Interesul pentru economia verde a apărut la începutul crizei financiare, în anul 2008, când investiţiile în sectoarele economiei verzi au fost văzute ca un mijloc de restabilire a creşterii economice, cât şi de a face faţă degradărilor mediului.

Schimbările climatice, din ce în ce mai rapide şi agresive, au determinat urgentarea tranziţiei spre economia verde. În acest context, la nivelul Uniunii Europene, s-a semnat Pactul Verde European, care este un set de iniţiative politice ale Comisiei Europene, cu scopul general de a face Europa climatică neutră în 2050, cu zero emisii nete ca efect de seră. Pactul Verde European oferă un plan de acţiuni menit să stimuleze utilizarea eficientă a resurselor, prin trecerea la o economie circulară, mai curată, să refacă biodiversitatea şi să reducă poluarea. Pentru a se îndeplini obiectivele din Pactul Verde European, sunt necesare acţiuni în toate sectoarele economiei:

● Investiţii în tehnologii ecologice;

● Sprijin pentru inovare în sectorul industrial;

● Introducerea unor forme de transport privat şi public mai puţin poluante, mai ieftine şi mai sănătoase;

● Decarbonizarea sectorului energetic;

● Îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor.

Un rol deosebit în atingerea obiectivelor Planului Verde European, este trecerea la o economie circulară, care presupune schimbarea modului în care producem şi consumăm, reducerea deşeurilor, eliminarea treptată a produselor de unică folosinţă şi creşterea nivelului de reciclare.

Economia verde implică, însă, multe modificări structurale. Sunt avantajate sectoare ca: fabricarea de celule fotovoltaice, de turbine eoliene, de pile de combustie, de biciclete, precum şi crearea de parcuri eoliene şi împăduriri masive. Industriile cele mai afectate, care vor fi nevoite să se alinieze la conceptul de economie verde sunt: cele extractive (cărbune, ţiţei), centralele nucleare, centralele termice, fabricarea produselor de unică folosinţă, fabricarea automobilelor. Implicit, se vor restructura şi anumite ocupaţii. Printre profesiile favorizate, se pot enumera: silvicultor, hidrolog, geolog, arhitect, eco-economist, inginer în domeniile turbinelor eoliene, celulelor solare, pilelor de combustie. Deci, piaţa muncii şi relaţiile de muncă vor suferi schimbări majore.

În acest context, sindicatele se găsesc în faţa unor provocări majore. Plecând de la adevărul că tranziţia la economia verde este absolut necesară pentru a se asigura continuitatea societăţii umane, sindicatele trebuie să se implice în informarea membrilor lor cu privire la obiectivele Pactului Verde European şi în activităţile de reconversie profesională, astfel încât oamenii să fie pregătiţi pentru noile locuri de muncă.

Desigur, în lungul şi deloc uşorul drum spre economia verde, pot apărea tensiuni sociale, generate de măsurile necesare tranziţiei. Prin negocierea corectă de către sindicate a trecerii la economia verde, prin dialog social constructiv şi consecvent, se pot asigura o protecţie reală şi prevenirea excluziunii sociale pentru lucrători.

România, ca membru al Uniunii Europene, trebuie să aplice, în integralitatea lor, prevederile din Pactul Verde European. Au fost deja întreprinse anumite modificări structurale, dar eforturile trebuie continuate în toate industriile şi sectoarele economice. Astfel, România trebuie să accelereze investiţiile în unităţi noi de producţie şi stocare de energie regenerabilă, pentru a nu pierde finanţările europene, disponibile prin intermediul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi al Fondului pentru Modernizare şi pentru a reduce emisiile de CO2. În paralel, trebuie intensificate investiţiile în dezvoltarea, extinderea, întărirea şi modernizarea reţelelor de transport şi distribuţie, pentru integrarea noilor instalaţii de producţie şi stocare în condiţii care să asigure securitatea aprovizionării cu energie. Companiile imobiliare se străduiesc să adopte tehnologii de energie regenerabilă, precum energia solară, eoliană şi geotermală, ne poluante şi mai economice. În acest domeniu, se urmăreşte construcţia de clădiri cu un randament energetic superior. Industria reciclării, care este esenţială pentru atingerea obiectivelor de mediu, este într-o creştere apreciabilă în economia românească. În sectorul agricol, au crescut preocupările pentru producţia ecologică. Industria auto din România, deşi este preocupată pentru tranziţia la propulsia electrică, este afectată de scăderea la jumătate a subvenţiilor acordate în Programul Rabla Plus la maşinile electrice şi hibrid. Pe de altă parte, cererea de maşini electrice pare să fi intrat într-o perioadă de stagnare, cienţii fiind preocupaţi de posibilitatea de încărcare şi de autonomia încă mică a maşinilor. Din motive juridice, sunt dificultăţi pentru extinderea parcurilor fotovoltaice pe terenuri agricole.

Trebuie pusă în evidenţă acţiunea Garantare – Rambursare, aplicată de la 1 ianuarie 2024, prin care se urmăreşte colectarea peturilor, iniţiativă care, deşi a pornit mai greoi, în prezent se pare că prinde din ce în ce mai mult teren. De asemenea, reciclarea în România este pe un drum bun.

Categoric, reuşita obiectivelor Planului Verde în România, depinde în mare măsură de schimbarea mentalităţilor, de creşterea conştiinţei civice, ceea ce se poate obţine, în principal, prin educaţie. Dar, cel mai important lucru este consecvenţa deciziilor corecte, care să nu fie influenţate de interese partinice.

Consider că în acest efort general pentru salvarea mediului înconjurător şi al planetei, foarte important este efortul fiecăruia dintre noi.

Preşedintele Uniunii Judeţene a Sindicatelor Democratice Neamţ,

Prof. Gabriel PLOSCĂ