Ce repede au trecut anii… Îmi amintesc ca şi cum s-ar fi întâmplat ieri acea zi de ianuarie 1990, când sala Casei de Cultură a Sindicatelor era arhiplină cu reprezentanţii şcolilor din tot judeţul. Eram acolo, la chemarea unor oameni vizionari şi curajoşi, şi mă gândesc în primul rând la domnul profesor Florin Florescu, preşedintele de onoare al Sindicatului din Învăţământ şi Cercetare Ştiinţifică Neamţ, care ne propuneau să ne unim într-o structură sindicală nouă, statuată pe unitate, solidaritate, implicare, drepturi legitime, principii la care începusem să ne gândim, uitând oarecum de teamă.
Noul sindicat urma să lupte pentru recunoaşterea de către putere a importanţei educaţiei fără ideologii politice, într-o societate liberă şi pentru aprecierea prin drepturi şi respect datorate celor care lucrau în şcoli. Entuziasmul celor care ne prezentau platforma – program ne-a prins şi pe noi cei din sală. Ne gândeam deja la o nouă şi meritată condiţie socială, la şcoli mai frumoase şi mai bine dotate, la viitoarele performanţe ale elevilor noştri şi la multe altele.
A urmat o muncă anevoioasă pentru a aduce în noul sindicat – Sindicatul Liber al Lucrătorilor din Învăţământ şi Cercetare Ştiinţifică Neamţ – toate grupele sindicale din judeţ, pentru a învăţa să ne cerem drepturile şi să discutăm de la egal la egal cu puterea. În acelaşi timp cu activitatea de consolidare a sindicatului judeţean, s-a lucrat şi pentru constituirea unei federaţii. Şi cu mândrie spunem că Sindicatul din Neamţ, alături de cel din Vâlcea, a avut un rol major în crearea Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, azi cea mai mare federaţie din ţară.
Au venit primele proteste. Am învăţat din mers cum să organizăm un miting, un marş, o grevă. Exista o anume reţinere a membrilor de sindicat de a participa la aceste acţiuni, neîncredere sau chiar teamă. În timp, oamenii s-au convins că puterea nu dă nimic de bunăvoie şi numai uniţi şi solidari reuşim să ne cerem drepturile.
Sindicatul Liber al Lucrătorilor din Învăţământ şi Cercetare Ştiinţifică Neamţ a fost prezent la toate marile acţiuni de protest organizate de Federaţie şi Confederaţie în ţară sau la unele măsuri organizate de structurile sindicale internaţionale.
Am avut şi momente dificile în care nu ne-am putut opune unor decizii politice prin care s-au tăiat abuziv din salarii sau alte drepturi ale membrilor de sindicat. Dar Sindicatul a continuat să lupte pentru drepturile noastre legitime şi a început să se adreseze şi instanţelor de judecată unde, de cele mai multe ori, ne-am obţinut drepturile pierdute. Încet, încet oamenii şi-au recâştigat încrederea şi sindicatul nostru a crescut mereu.
În acelaşi timp, Sindicatul a început să se implice şi în formarea profesională a membrilor săi, a implementat proiecte cu finanţare europeană şi se străduieşte să soluţioneze – pe cât posibil amiabil – situaţiile conflictuale din unităţile şcolare.
Suntem întotdeauna, prin solidaritate, alături de cei în necaz şi încercam să-i ajutăm pentru a depăşi mai uşor momentele grele.
În prezent, Sindicatul Liber al Lucrătorilor din Învăţământ şi Cercetare Ştiinţifică Neamţ, numără circa 7000 de membri, fiind una dintre cele mai puternice şi respectate organizaţii sindicale judeţene din cadrul FSLI şi CSDR, la care sindicatul nostru este afiliat.
Am crezut şi cred în sindicat. Fără sindicat, cu siguranţă ne-ar fi fost mult mai greu.
La ceas aniversar, doresc membrilor de sindicat sănătate, putere de muncă şi să aibă încredere în unitatea şi solidaritatea sindicală. La mulţi ani!
Prof. Gabriel PLOSCĂ, Preşedintele
Sindicatului din Învăţământ Neamţ