Arhicunoscut\u0103, \u015fi va r\u0103m\u00eene pentru viitorime, este aprecierea lui Kog\u0103lniceanu: \u201eUnirea na\u0163iunea a f\u0103cut-o\u201d, despre evenimentul crucial al rom\u00e2nilor de la 24 ianuarie 1859. Dar na\u0163iunea ar r\u0103m\u00eene un concept teoretic, lipsit de con\u0163inut, dac\u0103 n-am sim\u0163i \u00een spatele conceptului milioanele de rom\u00e2ni, care au muncit, militat \u015fi luptat pentru Unire, iar \u00eentre ace\u015ftia, pe frunta\u015fii lor, mai cu seam\u0103 marile personalit\u0103\u0163i, marii b\u0103rba\u0163i ai vremii care \u015fi-au d\u0103ruit mintea \u015fi sufletul, \u00eentreaga energie \u015fi, nu de pu\u0163ine ori, averea pentru realizarea ei (Kog\u0103lniceanu, Cuza, Ghica, Alecsandri, Bolintineanu, Negri \u015f.a.), \u00eentre care Vasile Alecsandri e unul dintre cei de frunte.<\/p>\n
Despre acest mare rom\u00e2n, bardul nostru na\u0163ional, ne propunem a aduce \u00een fa\u0163a d-voastr\u0103 unele informa\u0163ii, poate cunoscute, poate mai pu\u0163in cunoscute, privind rolul pe care l-a avut \u00een preg\u0103tirea \u015fi desf\u0103\u015furarea Unirii de la 24 ianuarie 1859.<\/p>\n
Din documentele cercetate constat\u0103m c\u0103 poetul provine dintr-o familie boiereasc\u0103 neao\u015f\u0103, afirmat\u0103 c\u0103tre sf\u00eer\u015fitul sec. al XVIII-lea \u015fi mai ales \u00een primele decenii ale sec. al XIX-lea, mai \u00eent\u00eei prin Mihalache Alexandru, bunicul, apoi prin Vasile Alecsandri, tat\u0103l poetului (n. 1792) urc\u00eend pe r\u00eend treptele dreg\u0103toriilor administrative \u015fi ale rangurilor boiere\u015fti (medelnicer, vame\u015f la visteria domneasc\u0103 la Ia\u015fi, sub Mihail \u015eu\u0163u, paharnic, c\u0103minar, sp\u0103tar, ispravnic \u015fi vornic) agonisind \u015fi o avere ce spore\u015fte de la an la an \u00eenc\u00eet c\u0103tre 1840 cuprindea mo\u015fiile Mirce\u015ftii- pe Siret, P\u0103tr\u0103\u015fcanii \u015fi Borze\u015ftii- pe Trotu\u015f, Moime\u015ftii- \u00een apropierea Ia\u015filor, V\u0103c\u0103u\u0163ii sau Ba\u0163ura, primit\u0103 cu 15000 de galbeni \u00een schimbul mo\u015fiei Bozia, din poarta F\u0103lciului, o vie la Copou, pr\u0103v\u0103lii \u00een Ia\u015fi, peste drum de Mitropolie etc).<\/p>\n
Tat\u0103l poetului, boier harnic, antrenat permanent \u00een treburile familiei, nu este lipsit de sensibilitate, aplecare spre cultur\u0103 \u015fi art\u0103, oferind copiilor s\u0103i un c\u00eemp prielnic pentru afirmare, orient\u00eendu-i spre \u015fcoal\u0103 \u015fi asigur\u00eendu-le toate condi\u0163iile. Vasile Alecsandri \u00ee\u015fi petrece copil\u0103ria \u00een s\u00eenul acestei familii unite, neatinse de corup\u0163ie, \u00eentr-o atmosfer\u0103 de moralitate \u015fi afec\u0163iune, sub supravegherea p\u0103rin\u0163ilor \u015fi \u00een special a mamei sale. Poetul nu era singur, avea o sor\u0103 mai mare, Catinca, \u015fi un frate mai mic, Iancu, ce au beneficiat mai \u00eent\u00eei de o preg\u0103tire \u00een particular, apoi la \u015fcolile din Ia\u015fi \u015fi din str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n
\u00cen 1834, la numai 13 ani, tat\u0103l scriitorului, dup\u0103 moda \u015fi modelul familiilor boiere\u015fti, \u00ee\u015fi trimite fiul la studii \u00een str\u0103in\u0103tate, la Paris, \u00eencheindu-se astfel o prim\u0103 etap\u0103 \u00een via\u0163a \u015fi devenirea poetului, poate cea mai frumoas\u0103, din care, peste vreme, va r\u0103m\u00eene \u00een memoria sa imaginea at\u00eet de luminoas\u0103 a celui mai bun prieten, Vasile Porojan, fiu de rob \u0163igan, pe care Alecsandri \u00eel va elibera, mai t\u00eerziu, al\u0103turi de ceilal\u0163i \u0163igani de pe mo\u015fie.<\/p>\n
Dincolo de studiile sistematice sau de cele \u00een particular, la Paris, adolescentul \u015fi apoi t\u00een\u0103rul Alecsandri ia contact cu o nou\u0103 cultur\u0103 \u015fi civiliza\u0163ie, e atent \u015fi se implic\u0103 \u00een procesul de modernizare a vie\u0163ii \u00een plan economico – material, dar mai ales spiritual – artistic, leag\u0103 trainice prietenii cu tinerii din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, afla\u0163i \u015fi ei la studii (Ion Ghica, Nicolae Cantacuzino Pa\u015fcanu, Iancu Filipescu Vulpache etc), cunoa\u015fte familii \u015fi oameni din Fran\u0163a, de care se leag\u0103 prin mii de fire vizibile \u015fi invizibile \u015fi care-i vor fi de mare folos mai t\u00eerziu \u00een preg\u0103tirea \u015fi recunoa\u015fterea Unirii.<\/p>\n
Perioada studiilor la Paris, chiar dac\u0103 nu s-a finalizat cu absolvirea studiilor universitare, la Sorbona, a \u00eensemnat uria\u015fe acumul\u0103ri spirituale, care l-au electrizat pe t\u00een\u0103rul Alecsandri \u015fi care, re\u00eentors \u00een patrie, dup\u0103 mai bine de cinci ani, era animat din toat\u0103 fiin\u0163a s\u0103 \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103 \u015fi \u00een Moldova, pe plaiurile natale, la Ia\u015fi, prefaceri mari economice, politice, sociale \u015fi culturale la fel ca \u00een Apus.<\/p>\n
\u015etefan CORNEANU<\/strong><\/p>\n (continuare \u00een num\u0103rul viitor)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Arhicunoscut\u0103, \u015fi va r\u0103m\u00eene pentru viitorime, este aprecierea lui Kog\u0103lniceanu: \u201eUnirea na\u0163iunea a f\u0103cut-o\u201d, despre evenimentul crucial al rom\u00e2nilor de la 24 ianuarie 1859. Dar na\u0163iunea ar r\u0103m\u00eene un concept teoretic, lipsit de con\u0163inut, dac\u0103 n-am sim\u0163i \u00een spatele conceptului…<\/p>\n