Cea mai mare \u015fi mai veche bibliotec\u0103 m\u0103n\u0103stireasc\u0103 din \u0163ar\u0103<\/p>\n
<\/p>\n
La M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163 se afl\u0103 cea mai mare \u015fi mai veche bibliotec\u0103 m\u0103n\u0103stireasc\u0103 din Rom\u00e2nia, num\u0103r\u00e2nd peste 18.000 volume.<\/p>\n
\u00cenc\u0103 din secolul al XV-lea, M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163 s-a afirmat ca o important\u0103 vatr\u0103 de cultur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, prin \u00eenfiin\u0163area atelierelor pentru caligrafi, copi\u015fti \u015fi miniaturi\u015fti. Prin truda acestor corifei, a fost posibil\u0103 alc\u0103tuirea unei biblioteci cuprinz\u00e2nd, \u00eenaintea incendiului din 1862, peste 4.430 de manuscrise, conform unui catalog publicat \u00een 1862 de tipografia m\u0103n\u0103stirii.<\/p>\n
Primul care a avut ideea \u00eentemeierii unei tipografii la M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163 a fost Sf. Cuvios Paisie Velicikovschi. Acest lucru s-a petrecut, \u00eens\u0103, abia \u00een anul 1800, c\u00e2nd Mihail Strelbitki \u201ed\u0103ruie\u015fte lui Dositei, viitorul stare\u0163, o tipografie pentru care a l\u0103sat \u015fi doi c\u0103lug\u0103ri ini\u0163ia\u0163i de el \u00een acest me\u015fte\u015fug\u201d.<\/p>\n
La \u00eenceput, tipografia a fost dotat\u0103 cu \u201eun teasc vechi, cu o sum\u0103 de instrumente, o cantitate de liter\u0103 \u015fi alte obiecte\u201d. \u00cen anul 1847, s-a adus \u201eo ma\u015fin\u0103 cilindric\u0103\u201d din fier, de la Viena, iar stare\u0163ul Neonil a ad\u0103ugat ulterior \u201edou\u0103 teascuri din fier \u015fi unelte de tip\u0103rit c\u0103r\u0163i\u201d. (neamt.mmb.ro)<\/p>\n
\u00cen perioada seculariz\u0103rii, tipografia a fost confiscat\u0103, iar \u00een anul 1873, stare\u0163ul Timotei, a cump\u0103rat o alt\u0103 \u201epres\u0103 tipografic\u0103\u201d, de la Viena.<\/p>\n
<\/p>\n
C\u0103lug\u0103rii de la Neam\u0163, cei mai \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i oameni ai \u0163\u0103rii<\/p>\n
<\/p>\n
\u201eP\u0103rintele Paisie, stare\u0163ul M\u0103n\u0103stirii Neam\u0163ului, \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XVIII-lea, a adus acest a\u015fez\u0103m\u00e2nt la mare \u00eenflorire, organiz\u00e2ndu-l \u015fi statornicind reguli pentru or\u00e2nduirea vie\u0163ii monahale, de care s-a slujit \u00eentregul monahism ortodox. Prin testament, \u00eendemna pe urma\u015fi s\u0103 \u00eenfiin\u0163eze la aceast\u0103 m\u0103n\u0103stire o \u015fcoal\u0103 de preo\u0163ie, care s-a \u015fi \u00eenf\u0103ptuit, \u00eens\u0103 la T\u00e2rgu Neam\u0163, \u00een 1853, \u00een timpul domniei lui Grigore Ghica Vod\u0103, iar \u00een 1855, \u00een m\u0103n\u0103stire, s-a \u00eenfiin\u0163at sec\u0163ia teologic\u0103 a seminarului, cu internat \u00eentre\u0163inut de m\u0103n\u0103stire. Via\u0163a acestui seminar a avut mari prefaceri \u015fi \u00eentreruperi, p\u00e2n\u0103 ce a trecut, dup\u0103 cum ne spun documentele, \u00een 1928, la M\u0103n\u0103stirea Cernica\u201d, consemneaz\u0103 prof. Gheorghe Radu, de la Muzeul de Istorie \u015fi Arheologie din Piatra-Neam\u0163.<\/p>\n
C\u00e2t despre ob\u015ftea m\u0103n\u0103stirii, iat\u0103 ce m\u0103rturisea D. St\u0103hiescu, \u00een \u201eVechile \u015fcoli din jude\u0163ul Neam\u0163\u201d (Piatra-Neam\u0163, 1933):<\/p>\n
\u201eC\u0103lug\u0103rii acestei m\u0103n\u0103stiri erau cei mai \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i oameni ai \u0163\u0103rii. Ei d\u0103deau satelor preo\u0163i, cancelariei domne\u015fti func\u0163ionari, de aici se alegeau vl\u0103dicii \u0163\u0103rii. Activitatea desf\u0103\u015furat\u0103 de c\u0103lug\u0103rii din M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163ului, pentru r\u0103sp\u00e2ndirea c\u0103r\u0163ilor religioase, a dep\u0103\u015fit chiar grani\u0163ele \u0163\u0103rii, fiind cunoscut\u0103 \u00een toat\u0103 lumea ortodox\u0103.\u201d (\u00een \u201ePagini alese din istoria jude\u0163ului Neam\u0163\u201d, vol. II, prof. Gh. Radu, Ed. Cetatea Doamnei 2015, pag. 89)<\/p>\n
Cel mai vechi manuscris care se p\u0103streaz\u0103 la M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163 este un \u201eTetraevanghel\u201d scris pe pergament, la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIV-lea. Multe altele, copiate \u015fi \u00eempodobite la Neam\u0163, se p\u0103streaz\u0103 \u00een Biblioteca Academiei Rom\u00e2ne sau \u00een alte biblioteci \u015fi muzee din \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate. Astfel, la Muzeul de Art\u0103 al Rom\u00e2niei se p\u0103streaz\u0103 renumitul \u201eEpitaf\u201d, realizat \u00een 1437 de egumenul Silvan, \u00een timp ce \u201eTetraevanghelul\u201d scris de Gavriil Uric \u00een 1429 reprezint\u0103 una dintre piesele de referin\u0163\u0103 ale faimoasei Biblioteci Bodleiene (Bodleian Library) din Oxford.<\/p>\n
<\/p>\n
Irina NASTASIU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cea mai mare \u015fi mai veche bibliotec\u0103 m\u0103n\u0103stireasc\u0103 din \u0163ar\u0103 La M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163 se afl\u0103 cea mai mare \u015fi mai veche bibliotec\u0103 m\u0103n\u0103stireasc\u0103 din Rom\u00e2nia, num\u0103r\u00e2nd peste 18.000 volume. \u00cenc\u0103 din secolul al XV-lea, M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163 s-a afirmat ca…<\/p>\n