![\"\"](\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2017\/12\/04-ap204-foto1.jpg\")
<\/a>Dup\u0103 ce \u00een data de 17 octombrie 2017, la Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 \u201eG.T. Kirileanu\u201d a avut loc lansarea cu deosebit succes a proiectului Maluri de Prut \u2013 Basarabia Necunoscut\u0103, av\u00e2nd ca invitat special pe Ion Iovcev, directorul Liceului \u201eLucian Blaga\u201d din Tiraspol, iat\u0103 c\u0103 pe 1 noiembrie 2017 \u00een aceea\u015fi loca\u0163ie, Ina Gu\u0163u \u2013 coordonatoarea acestui proiect de suflet \u2013 ne-a preg\u0103tit o alt\u0103 surpriz\u0103. Este vorba despre o a doua sesiune de dezbateri, dialoguri \u015fi vizion\u0103ri de filme, reunite sub genericul Pe urmele deporta\u0163ilor din Basarabia. \u00cent\u00e2lnirea moderat\u0103 de doamna Mihaela Mereu\u0163\u0103, directoarea Bibliotecii Jude\u0163ene G.T. Kirileanu, s-a bucurat de prezen\u0163a domnului Octavian \u0162\u00e2cu \u2013 istoric, fost ministru al tineretului \u015fi sportului \u00een Republica Moldova, \u00een prezent cercet\u0103tor-coordonator \u00een cadrul Institutului de Istorie al Academiei de \u015etiin\u0163e a Moldovei \u015fi conf. univ. la Facultatea de Istorie \u015fi Filosofie a Universit\u0103\u0163ii de Stat. Contribu\u0163ii semnificative la reu\u015fita ac\u0163iunii au mai avut \u015fi: Violeta Gorgos \u2013 regizoare, documentarist\u0103 \u015fi realizatoare a emisiunii Identitate Basarabia de la TVR Ia\u015fi, precum \u015fi Lucia T\u0103ut \u2013 autoarea emisiunii Natura \u00een Obiectiv de la televiziunea na\u0163ional\u0103 a Moldovei. Trebuie s\u0103 mai spunem explicit c\u0103, dincolo de aceast\u0103 activitate comun\u0103 la Biblioteca G. T. Kirileanu, colaborarea dintre Radio Rom\u00e2nia Chi\u015fin\u0103u \u015fi TVR Ia\u015fi a fost \u015fi una efectiv\u0103 \u00een campaniile de redescoperire a avatarurilor deporta\u0163ilor moldoveni \u00een Siberia.<\/p>\n\u00centrebarea fireasc\u0103 pe care ne-am pus-o \u00eena\u00adinte de aceast\u0103 zg\u00e2nd\u0103rire a memoriei a fost: De ce pe urmele deporta\u0163ilor din Basarabia?<\/p>\n
R\u0103spunsul l-am primit cu prisosin\u0163\u0103 din partea Inei Gu\u0163u care a m\u0103rturisit publicului: \u201eTinerii primesc critici din partea persoanelor mai \u00een v\u00e2rst\u0103 c\u0103 sunt ignoran\u0163i… chiar \u015fi pentru mine tot ce au \u00eensemnat deport\u0103rile a fost doar o statistic\u0103, pagini citite \u00een manualul de istorie care nu mi-au atras foarte mult aten\u0163ia p\u00e2n\u0103 am ajuns s\u0103 fiu reporter la Radio Rom\u00e2nia Chi\u015fin\u0103u. \u00cen fiecare an se organizeaz\u0103 Ziua Comemor\u0103rii Deporta\u0163ilor \u015fi am participat cu emo\u0163ie la o astfel de manifestare, unde am cunoscut oameni care au trecut prin acest calvar, care au povestit cu lacrimi \u00een ochi cum dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni au mers \u00een trenuri \u00een care erau sute de persoane \u00een acela\u015fi vagon, st\u00e2nd ca ni\u015fte vite, neav\u00e2nd cum s\u0103 respire, f\u0103c\u00e2ndu-\u015fi nevoile \u00een acela\u015fi loc, pentru c\u0103 trenul se oprea doar ca s\u0103 mai arunce c\u00e2te un cadavru… Acestea \u015fi multe alte lucruri tulbur\u0103toare care au urmat sunt cele mai bune \u015fi adev\u0103rate lec\u0163ii de istorie, care ne ajut\u0103 s\u0103 ne cunoa\u015ftem profund.\u201d<\/p>\n
A doua parte a conferin\u0163ei a constat \u00een prezentarea unui proiect unic \u00een spa\u0163iu european, denumit Expedi\u0163iile Memoriei, care a suscitat foarte mult interes at\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia c\u00e2t \u015fi \u00een mai multe state din Federa\u0163ia Rus\u0103. Proiectul a \u00eenceput \u00een anul 2013, pe c\u00e2nd Octavian \u0162\u00e2cu era ministrul care a luat prima atitudine oficial\u0103 de comemorare a deporta\u0163ilor. A ini\u0163iat apoi o serie de deplas\u0103ri ale tinerilor de la facult\u0103\u0163ile de istorie din Rom\u00e2nia \u015fi Basarabia pe locurile unde au fost deporta\u0163i basarabenii. Sus\u0163inerea material\u0103 a expedi\u0163iilor a fost realizat\u0103 de c\u0103tre Ministerul pentru Rela\u0163ia cu Rom\u00e2nii de Pretutindeni, iar misiunea principal\u0103 a fost una de reabilitare \u015fi de readucere \u00een aten\u0163ie a problemei deporta\u0163ilor.<\/p>\n Evenimentul de la bibliotec\u0103 a fost completat de vizionarea documentarului Expedi\u0163iile Memoriei. Siberia. Irkutsk. Jurnal de bord. \u2013 o produc\u0163ie TVR Ia\u015fi \u015fi OWH Studio, \u00een regia Violetei Gorgos. Filmul relev\u0103 \u00eentr-o manier\u0103 obiectiv\u0103 momente ale celei de-a treia expedi\u0163ii a memoriei efectuat\u0103 \u00een regiunea Irkutsk. Din spusele regizoarei rezult\u0103 c\u0103 \u201e…din p\u0103cale \u00een Rom\u00e2nia nu se \u015ftie prea mult despre Basarabia… aceasta r\u0103m\u00e2ne o necunoscut\u0103 iar \u00een Siberia, unde am ajuns noi, oamenii nu \u015ftiu nimic despre Rom\u00e2nia. Pentru d\u00e2n\u015fii Rom\u00e2nia este o fantom\u0103, sunt foarte bine prelucra\u0163i de politica statului \u015fi de tot ce le d\u0103 televiziunea \u015fi doar din vorb\u0103 \u00een vorb\u0103, doar spun\u00e2ndu-le lucruri adev\u0103rate putem spera \u00eentr-o schimbare de percep\u0163ie.\u201d<\/p>\n La fel de interesant \u015fi bine receptat de public a fost \u015fi documentarul Luciei T\u0103ut \u2013 Siberia Altfel. Jurnalista de la televiziunea na\u0163ional\u0103 Moldova 1, ea \u00eens\u0103\u015fi membr\u0103 a ultimei expedi\u0163ii a memoriei, pretinde c\u0103 a descoperit pe l\u00e2ng\u0103 durerea, triste\u0163ea \u015fi frigul Siberiei \u015fi aspecte altfel, \u201ecu o natur\u0103 spectaculoas\u0103, foarte colorat\u0103, \u00eentr-o toamn\u0103 de aur\u201d. Dincolo de acest registru poetic, filmul r\u0103m\u00e2ne un omagiu adus victimelor deport\u0103rii \u015fi rudelor acestora din Siberia, pentru care urm\u0103rile acestui fenomen au o semnifica\u0163ie tragic\u0103.<\/p>\n<\/a>Intr\u00e2nd \u00een miezul problemei, evenimentul a debutat cu conferin\u0163a istoricului Octavian \u0162\u00e2cu O entitate \u00een transformare \u2013 rom\u00e2nii dintre Irkutsk \u015fi Krasnoyarsk. Recunosc\u00e2nd c\u0103 \u00eendr\u0103ge\u015fte ora\u015ful Piatra-Neam\u0163, pe care \u00eel viziteaz\u0103 ori de c\u00e2te ori are ocazia, Octavian \u0162\u00e2cu a m\u0103rturisit c\u0103 de aceast\u0103 dat\u0103 este al optulea centru \u00een care a sus\u0163inut conferin\u0163a, dup\u0103 Ia\u015fi, Bucure\u015fti, Cluj, T\u00e2rgovi\u015fte, Constan\u0163a, Adjud, Foc\u015fani. Pe parcursul prezent\u0103rii am fost martori la \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea unor concluzii cutremur\u0103toare \u00een urma studiilor \u015fi cercet\u0103rilor \u00eentreprinse precum \u015fi a unor surprinz\u0103toare fapte de via\u0163\u0103. Spre exemplu, ni s-a istorisit despre un sat cu denumire ruseasc\u0103 dar care tradus \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u00eenseamn\u0103 Vesel… Acolo au fost du\u015fi aproximativ 500 de rom\u00e2ni, l\u0103sa\u0163i \u00een taiga \u00een \u015fase corturi, dota\u0163i doar cu topoare. Dup\u0103 ce au suportat o iarn\u0103 cu temperaturi de -50 de grade au \u00eenceput s\u0103-\u015fi fac\u0103 bordeie \u015fi case \u015fi s-au pus pe nun\u0163i \u015fi cumetrii, cu veselie cum ru\u015fii nu mai v\u0103zuser\u0103. \u00cen acest sat construit \u00een totalitate de rom\u00e2ni tr\u0103iesc \u00een prezent patru genera\u0163ii, incluz\u00e2nd fie deporta\u0163i din timpul regimului de teroare stalinist\u0103, fie s\u0103teni n\u0103scu\u0163i dup\u0103 deportare sau \u00eentor\u015fi, pentru c\u0103 nu \u015fi-au mai g\u0103sit locul \u015fi rostul \u00een Basarabia.<\/p>\n