{"id":10105,"date":"2017-12-04T16:38:03","date_gmt":"2017-12-04T16:38:03","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=10105"},"modified":"2017-12-04T16:38:03","modified_gmt":"2017-12-04T16:38:03","slug":"1918-2018-o-istorie-necunoscuta-a-centenarului-lupta-pentru-identitate-congresul-invatatorilor-moldoveni-25-28-mai-1917","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/1918-2018-o-istorie-necunoscuta-a-centenarului-lupta-pentru-identitate-congresul-invatatorilor-moldoveni-25-28-mai-1917\/","title":{"rendered":"1918-2018: O ISTORIE NECUNOSCUT\u0102 A CENTENARULUI: Lupta pentru identitate: Congresul \u00cenv\u0103\u0163\u0103torilor Moldoveni (25-28 mai 1917)"},"content":{"rendered":"

Rom\u00e2nism versus moldovenism<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>

apostolul nou<\/p><\/div>\n

\u00cen contextul evenimentelor din 1905 apare un curent cu manifestare de na\u0163ionalism local, rival celui de sorginte panrom\u00e2nesc. Este vorba de o form\u0103 de \u201emoldovenenism\u201d basarabean, organizat \u00een jurul ziarului \u201eMoldoveanul\u201d, care se considera un \u201es\u0103pt\u0103m\u00e2nal na\u0163ional independent\u201d \u015fi care reunea reprezentan\u0163ii unui na\u0163ionalism basarabean mai moderat.<\/p>\n

Liderul acestui curent \u015fi redactorul ziarului, Gheorghe Madan, pleda pentru rede\u015fteptarea na\u0163ional\u0103 \u015fi emanciparea provinciei, dar nu punea la \u00eendoial\u0103 legitimitatea autorit\u0103\u0163ii \u0163ariste. Sus\u0163inut de nobilimea loial\u0103 \u00een general regimului de la St. Peters\u00adburg, ziarul a existat din ianuarie 1907 p\u00e2n\u0103 \u00een octombrie 1908, ideile sale devenind o provocare important\u0103 pentru na\u0163ionali\u015ftii rom\u00e2ni. Durata de existen\u0163\u0103 a ziarului, c\u00e2t \u015fi politica tolerant\u0103 a autorit\u0103\u0163ilor \u0163ariste fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 publica\u0163ie, arat\u0103 sus\u0163inerea sa direct\u0103 de c\u0103tre A. Kharuzin, guvernatorul Basarabiei, care dorea astfel \u00eenfr\u00e2narea \u015fi dezbinarea popula\u0163iei majoritare rom\u00e2ne\u015fti asupra problemelor de identitate \u015fi loialitate fa\u0163\u0103 de \u0163arism. \u00centr-o scrisoare secret\u0103, expediat\u0103 de Kharuzin pre\u015fedintelui Consiliului de Mini\u015ftri, Piotr Stol\u00e2pin, se arat\u0103 c\u0103 \u201eziarele editate \u00een limba moldoveneasc\u0103, \u00een special unul din ele, \u201eBasarabia\u201d, sunt publicate pe banii unor cet\u0103\u0163eni rom\u00e2ni, locuitori ai Rom\u00e2niei ce urm\u0103resc scopuri rom\u00e2ne\u015fti-iredentiste \u015fi reprezint\u0103 un pericol deosebit\u201d. Prin urmare guvernatorul sugera c\u0103 \u201eunica modalitate ra\u0163ional\u0103 de lupt\u0103 cu r\u0103ul inevitabil const\u0103 \u00een editarea unui organ de pres\u0103 pentru popor \u00een limba moldoveneasc\u0103, pe banii guvernului\u201d.<\/p>\n

 <\/p>\n

Secolul de domina\u0163ie \u0163arist\u0103 a l\u0103sat mo\u015ftenire trei probleme importante \u00een Basarabia, unele cu proiec\u0163ie de durat\u0103, chiar \u015fi asupra contextului actual al R. Moldova.<\/p>\n

Prima era nivelul ridicat de analfabetizare a rom\u00e2nilor din Basarabia. La sf\u00e2r\u015fitul epocii \u0163ariste doar 10,5 % dintre b\u0103rba\u0163i \u015fi 1,7 % dintre femei erau \u015ftiutori de carte, ei fiind pe penultimul loc \u00een fa\u0163a romilor.<\/p>\n

Cea de-a doua a fost interzicerea constant\u0103 a culturii na\u0163ionale \u015fi rusificarea. \u00cen 1897, \u00een administra\u0163ia Basarabiei rom\u00e2nii basarabeni de\u0163ineau doar 11,2% din func\u0163ii, dintre care \u00een judec\u0103torii \u2013 7,6 %; \u00een armat\u0103 \u2013 5,8 %; \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u2013 18,3 %; finan\u0163e \u2013 11,8%; comer\u0163 \u015fi industrie \u2013 15,5%; agricultur\u0103 \u2013 15,5%; \u015ftiin\u0163\u0103, literatur\u0103 \u015fi art\u0103 \u2013 16,8 %; medicin\u0103 \u2013 17,2 %. \u00cen cele din urm\u0103, atest\u0103m o aderen\u0163\u0103 a majorit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti fa\u0163\u0103 de \u201emoldovenism\u201d, uneori exprimat\u0103 \u00eentr-o form\u0103 de regionalism, din ata\u015fament fa\u0163\u0103 de ceea ce se sim\u0163ea p\u00e2n\u0103 la 1812, alteori cultivat\u0103 inten\u0163ionat de regimul \u0163arist, cum a fost cazul lui Gh. Madan \u015fi a ziarului \u201eMoldovanul\u201d.<\/p>\n

\"\"<\/a>Prin urmare este explicabil faptul c\u0103 imediat dup\u0103 revolu\u0163ia din februarie 1917, pe l\u00e2ng\u0103 revendic\u0103rile politice, agrare, administrative, biserice\u015fti, din justi\u0163ie sau armat\u0103, printre primele au fost cerin\u0163ele pentru \u015fcoala na\u0163ional\u0103. Dac\u0103 \u00een privin\u0163a celorlalte aspecte existau mai multe puncte de vedere, uneori conflictuale, atunci asupra necesit\u0103\u0163ii de a avea o \u015fcoal\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 atest\u0103m o convergen\u0163\u0103 a majorit\u0103\u0163ii for\u0163elor politice. Ini\u0163iativa acestei transform\u0103ri culturale \u015fi educa\u0163ionale a venit din partea Partidului Na\u0163ional Moldovenesc, pre\u015fedintele forma\u0163iunii Paul Gore, \u00een acela\u015fi timp deputat al zemstvei, ridic\u00e2nd problema \u015fcolilor moldovene\u015fti \u00een Basarabia la \u015fedin\u0163ele acestei institu\u0163ii de guvernare local\u0103. F\u0103r\u0103 rezisten\u0163\u0103 a reu\u015fit s\u0103 impun\u0103 convocarea Congresului \u00cenv\u0103\u0163\u0103torilor Moldoveni, alocarea banilor pentru organizarea cursurilor de preg\u0103tire a \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor moldoveni \u015fi instituirea unui comitet pentru \u015fcolile moldovene\u015fti.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la convocarea congresului general al \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor au fost organizate congresul \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor din Chi\u015fin\u0103u (10 aprilie 1917) \u015fi B\u0103l\u0163i (7 mai 1917), unde pot fi atestate primele tendin\u0163e ale emancip\u0103rii culturale ale moldovenilor \u015fi confrunt\u0103ri cu adversarii acestei emancip\u0103ri. Unul din liderii Partidului Moldovenesc, Pan Halippa, a atacat virulent \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul ca instrument de rusificare, care a f\u0103cut din \u201euciteli-muciteli\u201d (din \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor \u2013 tor\u0163ionar) al copiilor moldoveni, declar\u00e2nd c\u0103 \u201eaceast\u0103 \u0163ar\u0103 (Basarabia \u2013 n.a) este s\u0103tul\u0103 s\u0103 hr\u0103neasc\u0103 diferi\u0163i arhirei, directori de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori ru\u015fi\u201d. La r\u00e2ndul s\u0103u, Vladimir Her\u0163a expunea platforma Partidului Moldovenesc, \u00een care cerea \u201e\u015fcoal\u0103 moldoveneasc\u0103, autonomie \u015fi cultur\u0103 pentru moldoveni\u201d. Au luat cuv\u00e2ntul A. \u015emidt (din partea Zemstvei), Mimi (comisarul guvernului provizoriu), S\u00e2romeatnikov, Kr\u00e2lov, Cristi, care sus\u0163ineau autodeterminarea na\u0163ional\u0103 a Basarabiei, dar \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Rusia \u015fi existen\u0163a \u015fcolilor moldovene\u015fti, dar cu limba rus\u0103 obligatorie. Unul din vorbitori, Stepanov, f\u0103r\u0103 a fi contra culturii \u015fi autonomiei moldovenilor, cerea s\u0103 se fac\u0103 o trecere treptat\u0103, \u201eevit\u00e2nd contrabanda din Rom\u00e2nia\u201d. A fost constituit un comitet de organizare (condus de \u015emidt), care a decis la 30 aprilie convocarea Congresului \u00cenv\u0103\u0163\u0103torilor Moldoveni pentru data de 25-28 mai 1917. La congres erau admi\u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori, preo\u0163i, dar \u015fi \u0163\u0103rani, c\u00e2te unul din voloste. \u00cen total la lucr\u0103rile congresului au participat circa 350 de persoane.<\/p>\n

\u00cen \u015fedin\u0163a de deschidere, Paul Gore, pre\u015fedintele Partidului Moldovenesc, salut\u0103 congresul prin cuvintele: \u201eFra\u0163i rom\u00e2ni, viitori lumin\u0103tori ai neamului nostru!\u201d. Aceast\u0103 adresare a derutat audien\u0163a, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii ne\u00een\u0163eleg\u00e2nd, mai exact tem\u00e2ndu-se s\u0103 nu fie \u00eenvinui\u0163i de \u201eseparatism\u201d \u015fi leg\u0103turi cu Rom\u00e2nia, au \u00eenceput a striga c\u0103 sunt moldoveni. P. Gore i-a l\u0103murit c\u0103 moldovenii sunt o ramur\u0103 din nea\u00admul rom\u00e2nesc, fapt asupra c\u0103ruia va st\u0103rui \u015fi poetul-preot Alexie Mateevici, care \u00een luarea sa de cuv\u00e2nt a spus: \u201eDa, suntem moldoveni, fii ai vechii Moldove, \u00eens\u0103 facem parte din marele trup al rom\u00e2nismului, a\u015fezat prin Rom\u00e2nia, Bucovina \u015fi Transilvania\u201d. Poetul va mai avea o interven\u0163ie \u00een sesiunea a II-a, unde a declarat c\u0103 \u201en-avem dou\u0103 limbi \u015fi dou\u0103 literaturi, ci numai una, aceea\u015fi cu cea de peste Prut\u201d, cu un \u00eendemn c\u0103tre prezen\u0163i s\u0103 contribuie pentru ca \u201es\u0103 ajungem de la limba noastr\u0103 proast\u0103 de ast\u0103zi numaidec\u00e2t la limba literar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103!\u201d.<\/p>\n

Congresul s-a desf\u0103\u015furat \u00een sesiuni, fiecare dintre ele asupra unei tematici concrete. Primele au avut \u00een vedere structura \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, \u00een acest sens congresul adopt\u00e2nd decizia ca elevii \u201es\u0103 mearg\u0103 la \u015fcoal\u0103 de la 7 ani, iar \u015fcolile \u00eencep\u0103toare s\u0103 fie reformate astfel \u00eenc\u00e2t ca dintr-o \u015fcoal\u0103 s\u0103 se poat\u0103 trece \u00een alta de treapt\u0103 mai \u00eenalt\u0103\u201d. Ca rezultat al interven\u0163iilor lui \u015et. Ciobanu s-a decis c\u0103 \u201e\u00een gimnaziile moldovene\u015fti care se vor deschide la toamn\u0103, toate obiectivele se vor preda \u00een clasele \u00eent\u00e2i \u00een limba moldoveneasc\u0103, iar \u00een clasele celelalte limba \u015fi literatura rom\u00e2neasc\u0103 va fi \u00eendatoritoare pentru elevii moldoveni \u015fi facultativ\u0103 pentru cei de alt\u0103 na\u0163ionalitate\u201d. \u00cen \u015fcoala duhovniceasc\u0103 \u015fi seminarul preo\u0163esc \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul se va face \u00een limba moldoveneasc\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu clasa I-a.<\/p>\n

\u015eedin\u0163a a IV-a s-a \u0163inut \u00een sala mare a zemstvei guberniale \u015fi a fost condus\u0103 de Arhimandritul Gurie Grosu, care propunea c\u00e2teva rezolu\u0163ii adoptate de c\u0103tre congres, printre care \u201ereligia este un obiect de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt obligator pentru to\u0163i moldovenii din \u015fcolile de toate treptele. Limba de predare a acestui \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt s\u0103 fie limba moldoveneasc\u0103\u201d.<\/p>\n

\"\"<\/a>Au fost \u015fi vorbitori cu puncte de vedere diferite, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul Dimitriu, spre exemplu, sf\u0103tuia \u201es\u0103 nu se cad\u0103 pe undi\u0163a partidului na\u0163ional, c\u0103ci acesta vrea autonomie, iar subt autonomie moldoveneasc\u0103 se \u00een\u0163elege unirea cu Rom\u00e2nia\u201d.<\/p>\n

Unul din aspectele cele mai dezb\u0103tute a fost cel legat de problema alfabetului, mai mul\u0163i \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori manifest\u00e2nd rezisten\u0163\u0103 \u015fi chiar \u00eempotrivire fa\u0163\u0103 de alfabetul latin. Doar s\u0103 ne imagin\u0103m, dup\u0103 prezentarea lui I. Buzdugan asupra chestiunii alfabetului, la discu\u0163ie au luat parte circa treizeci de vorbitori. \u00cen cele din urm\u0103 congresul a primit rezolu\u0163ia ca \u00een \u015fcoala moldoveneasc\u0103 s\u0103 se introduc\u0103 alfabetul latin \u201ecare va fi \u00eentrebuin\u0163at \u00een c\u0103r\u0163ile didactice c\u00e2t \u015fi \u00een scris\u201d.<\/p>\n

Congresul a mai discutat problema c\u0103r\u0163ilor din \u015fcoal\u0103, a conducerii \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului moldovenesc; a deschiderii \u015fcolilor moldovene\u015fti peste Nistru; \u00eenfiin\u0163area cursurilor de instruire pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori; editarea unui ziar pedagogic; \u00eenfiin\u0163area bibliotecilor \u00een limba rom\u00e2n\u0103; a gr\u0103dini\u0163elor de copii, iar limba prin care se va desf\u0103\u015fura \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul s\u0103 fie cea moldoveneasc\u0103.<\/p>\n

La cea de-a VII-a \u015eedin\u0163\u0103 (ultima), \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul Gromov a pus problema minorit\u0103\u0163ilor din Basarabia. Lu\u00e2nd act de multiplele interpel\u0103ri, congresul a decis c\u0103 \u201emoldovenii vor respecta drepturile na\u0163ionale ale minorit\u0103\u0163ilor av\u00e2nd \u00eencredere c\u0103 aceste drepturi sunt respectate fa\u0163\u0103 de al\u0163i moldoveni acolo unde ei sunt \u00een minoritate\u201d. Congresul nu a putut evita tenta politic\u0103, vot\u00e2nd printre multiplele rezolu\u0163ii \u015fi cea privind autonomia teritorial\u0103 \u015fi politic\u0103 a Basarabiei, \u201edorin\u0163ele de interes politic \u015fi \u015fcolar urm\u00e2nd a fi aduse la cuno\u015ftin\u0163\u0103 st\u0103p\u00e2nirii vremelnice a Guvernului Provizoriu de la Petersburg printr-o telegram\u0103\u201d.<\/p>\n

Ca urmare a acestor decizii, la 6-9 iunie 1917 adunarea zemstvei guberniale a votat 55 mii ruble pentru cursurile de instruire a \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor moldoveni, care urmau a fi deschise la 17 iunie. Pentru aceste cursuri, la care vor lua parte peste 200 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori, au fost angaja\u0163i conferen\u0163iari \u015fi dintre rom\u00e2nii transilv\u0103neni \u015fi bucovineni refugia\u0163i \u00een Basarabia. \u00cencep\u00e2nd cu 15 octombrie se deschid noi cursuri pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii moldoveni la Chi\u015fin\u0103u (220 persoane), B\u0103l\u0163i (110 persoane) \u015fi Soroca (100 persoane).<\/p>\n

Ofensiva cultural\u0103 a elitelor na\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti a determinat o profund\u0103 schimbare a contextului politic \u015fi cultural \u00een Basarabia c\u0103tre toamna anului 1917, \u015fcoala \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii devenind sus\u0163in\u0103torii \u015fi agen\u0163ii principali ai acestei transform\u0103ri. (N. R. Text preluat de pe blogul Centenarului 1918-2018)<\/p>\n

Octavian T\u00c2CU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Rom\u00e2nism versus moldovenism   \u00cen contextul evenimentelor din 1905 apare un curent cu manifestare de na\u0163ionalism local, rival celui de sorginte panrom\u00e2nesc. Este vorba de o form\u0103 de \u201emoldovenenism\u201d basarabean, organizat \u00een jurul ziarului \u201eMoldoveanul\u201d, care se considera un \u201es\u0103pt\u0103m\u00e2nal…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,232],"tags":[],"class_list":["post-10105","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-204"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10105","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10105"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10105\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10120,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10105\/revisions\/10120"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10105"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10105"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10105"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}