{"id":11137,"date":"2018-02-24T09:29:28","date_gmt":"2018-02-24T09:29:28","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=11137"},"modified":"2018-02-24T09:29:43","modified_gmt":"2018-02-24T09:29:43","slug":"remember-sinaia-in-vremea-regilor","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/remember-sinaia-in-vremea-regilor\/","title":{"rendered":"Remember \u2013 \u201eSinaia \u00een vremea regilor\u201d"},"content":{"rendered":"

 <\/p>\n

\"\"<\/a>V\u0103 propunem o incursiune cu 20 de halte spre o destina\u0163ie \u00eenc\u0103rcat\u0103 de istorie \u2013 Sinaia, a\u015fa cum ni se arat\u0103 \u00een albumul \u201eSinaia \u00een vremea regilor\u201d (ed. Art Hystoria, 2017), de Alina Huzui-Stoiculescu, Robert Stoiculescu \u015fi Emanuel B\u0103descu. Volumul este o monografie care adun\u0103 pove\u015ftile locului \u015fi fotografii pre\u0163ioase.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cenceputurile<\/p>\n

    \n
  1. Vreme de c\u00e2teva secole \u00eena\u00adinte de ridicarea Castelului Pele\u015f, singurele ad\u0103posturi omene\u015fti din s\u0103lb\u0103ticia Sinaiei au fost schitul rupestru s\u0103pat \u00een st\u00e2nca Sf\u00e2nta Ana, schitul Sf. Nicolae de pe muntele Molomo\u0163 \u015fi m\u00e2n\u0103stirea zidit\u0103 de marele-sp\u0103tar Mihail Cantacuzino \u00een anul 1695.<\/li>\n
  2. Odinioar\u0103 potecile care \u00eenso\u0163eau r\u00e2ul Prahova erau b\u0103tute de pust\u00adnicii care c\u0103utau loc de rug\u0103ciune \u015fi de negustorii care, \u00eencep\u00e2nd cu secolul al XV-lea, ocoleau v\u0103mile de la trec\u0103toarea Ruc\u0103r-Bran \u015fi Pasul Buz\u0103ului, prefer\u00e2nd acest traseu mai anevoios pentru transportul m\u0103rfurilor \u00eentre \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi Transilvania.<\/li>\n
  3. Acolo unde nimeni nu g\u00e2ndea c\u0103 s-ar putea \u00eenfiripa o a\u015fezare modern\u0103, siha\u015ftrii care c\u0103utau s\u0103 fie singuri cu credin\u0163a lor urcau valea \u00eentunecat\u0103 a Prahovei, spre crestele Bucegilor. \u00cen actul de zidire a M\u0103n\u0103stirii Sinaia din 1715, marele-sp\u0103tar Mihail Cantacuzino scria c\u0103 unde mai \u00eenainte de zidirea ei se aflau siha\u015ftri, acolo, \u00een pustietate, nu se putea tr\u0103i de t\u00e2lhari (deoarece aceste locuri izolate reprezentau teritoriul lor).<\/li>\n
  4. M\u0103n\u0103stirea Sinaia a devenit, prin leg\u0103turile stabilite cu M\u0103n\u0103stirea Col\u0163ei din Bucure\u015fti \u2013 ctitorit\u0103 tot de marele-sp\u0103tar Mihail Cantacuzino \u2013 \u015fi cu Muntele Athos, unul dintre cele mai influente centre culturale \u015fi spirituale ale epocii \u015fi, prin aceasta, o destina\u0163ie favorit\u0103 pentru domnii \u015fi personalit\u0103\u0163ile politice ale \u0163\u0103rii.<\/li>\n
  5. \u00cen timp, m\u0103n\u0103stirea ajunsese nu doar o colonie religioas\u0103, ci \u015fi un adev\u0103rat nucleu de via\u0163\u0103 ob\u015fteasc\u0103; acest lucru a condus la decizia amplas\u0103rii unei re\u015fedin\u0163e regale \u00een vecin\u0103tatea sa.<\/li>\n<\/ol>\n

     <\/p>\n

    \"\"<\/a><\/p>\n

    Carol I<\/p>\n

      \n
    1. Spre sf\u00e2r\u015fitul zilei de 5 august 1866, un po\u015ftalion tras de opt cai se oprea \u00een preajma chiliilor albe ale m\u0103n\u0103stirii, aduc\u00e2ndu-l pentru \u00eent\u00e2ia oar\u0103 pe Domnul Carol pe malurile Prahovei.<\/li>\n
    2. Priveli\u015ftile descoperite \u00een timpul vizitelor din 1869 \u015fi 1871 aveau s\u0103 trezeasc\u0103 Suveranului sentimente ad\u00e2nci pentru frumuse\u0163ile t\u0103cute ale plaiului Pele\u015fului. \u00cen 1872, Carol i-a scris tat\u0103lui s\u0103u, prin\u0163ul Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen, dest\u0103inuindu-i c\u0103 aprecia at\u00e2t de mult aerul permanent proasp\u0103t \u015fi s\u0103n\u0103tos al Sinaiei, \u00eenc\u00e2t pl\u0103nuia s\u0103 cl\u0103deasc\u0103 l\u00e2ng\u0103 m\u0103n\u0103stire o vil\u0103 elve\u0163ian\u0103, care s\u0103-i fie s\u0103la\u015f pentru lunile de var\u0103.<\/li>\n
    3. Pe timpul vizitelor din perioada 1871-1883 \u2013 p\u00e2n\u0103 la construirea re\u015fedin\u0163ei de var\u0103 \u2013, Carol \u015fi Elisabeta au locuit \u00een vechiul arhondaric al m\u0103n\u0103stirii, unde fuseser\u0103 amenajate dou\u0103 od\u0103i \u00eempodobite cu obiecte rom\u00e2ne\u015fti.<\/li>\n
    4. Construc\u0163ia castelului a \u00eenceput \u00een anul 1873, pe unul dintre locurile cele mai pitore\u015fti ale Bucegilor, pe valea tumultuosului r\u00e2u Pele\u015f. La captarea izvoarelor subterane, ridicarea temeliilor castelului, la gaterele \u015fi la carierele din Piatra Ars\u0103, precum \u015fi la numeroasele etape ale construirii castelului, au lucrat italieni, s\u00e2rbi, bulgari, germani, maghiari, turci, francezi, englezi, albanezi \u015fi greci (dup\u0103 \u00eencheierea lucr\u0103rilor, o parte dintre ei s-au stabilit pe acele locuri).<\/li>\n
    5. \u015eantierul castelului a avut la baz\u0103 planurile arhitectului vienez Wilhelm von Doderer. Dup\u0103 \u00eencheierea R\u0103zboiului de Independen\u0163\u0103, construc\u0163ia a continuat dup\u0103 proiectul arhitectului german Johannes Schultz \u015fi a fost terminat\u0103, \u00eentr-o prim\u0103 etap\u0103, \u00een 1883. (\u2026) A doua etap\u0103 de construc\u0163ie a \u00eenceput \u00een 1890, a durat p\u00e2n\u0103 \u00een 1914 \u015fi a purtat amprenta arhitectului ceh Karl Liman.<\/li>\n
    6. Vilegiaturi\u015ftii puteau vizita Castelul Pele\u015f numai dup\u0103 ob\u0163inerea permisiunii de la biroul de arhitectur\u0103 al palatului, \u00eens\u0103 aleile parcului erau deschise \u00een permanen\u0163\u0103 publicului.<\/li>\n
    7. Dorin\u0163a lui Carol I a fost de a construi \u00eentr-un spa\u0163iu neatins p\u00e2n\u0103 atunci \u015fi de a lega suflete\u015fte poporul de Casa Regal\u0103 \u015fi Dinastie. Castelul era destinat s\u0103 fie nu doar o simpl\u0103 re\u015fedin\u0163\u0103 de var\u0103, ci era \u00eenvestit cu o semnifica\u0163ie politic\u0103 \u015fi cultural\u0103, dup\u0103 cum \u00eei scria Carol I tat\u0103lui s\u0103u, Karl Anton: \u201eM\u0103re\u0163ia acestei construc\u0163ii face \u00een \u0163ara \u00eentreag\u0103 o impresie excelent\u0103 \u015fi toat\u0103 lumea se bucur\u0103 fiindc\u0103 vede o garan\u0163ie a stabilit\u0103\u0163ii regimului. Chiar de pe acum \u00eel numesc castelul regesc, ceea ce poate va fi \u00eentr-o zi\u201d.<\/li>\n<\/ol>\n

      \"\"<\/a><\/p>\n

      Regina Maria, la Sinaia<\/p>\n

        \n
      1. Pentru principii mo\u015ftenitori ai tronului Rom\u00e2niei, arhitectul Karel Liman a conceput, \u00eentre anii 1899 \u015fi 1902, Castelul Peli\u015for. Astfel, Principele Ferdinand \u015fi Principesa Maria au p\u0103r\u0103sit, \u00een 1903, fermec\u0103toarea Cas\u0103 a P\u0103durii, cu st\u00e2lpi plini de vegeta\u0163ie \u015fi \u00eempodobit\u0103 cu simboluri v\u00e2n\u0103tore\u015fti (care fusese preg\u0103tit\u0103, \u00eenc\u0103 din 1879, pentru partidele de v\u00e2n\u0103toare ale Domnului Carol I).<\/li>\n
      2. Mai apoi, casa s-a transformat \u00een Castelul Foi\u015for \u015fi a devenit locuin\u0163a Principelui Carol. \u00cen 1932, Foi\u015forul a ars complet \u00eentr-un incendiu, \u00eens\u0103 a fost ref\u0103cut la scurt timp.<\/li>\n
      3. Cl\u0103dirile din jurul castelelor completau peisajul idilic al Pele\u015fului: Casa Cavalerilor era folosit\u0103 pentru a g\u0103zdui suita suveranilor str\u0103ini, Corpul de Gard\u0103, pentru garda care asigura paza, iar Economatul, pentru func\u0163ionarii \u015fi personalul castelelor.<\/li>\n
      4. Re\u015fedin\u0163a de var\u0103 a avut rolul ei \u00een \u00eent\u00e2lnirile politice cu suveranii \u015fi mini\u015ftrii altor state. Un moment semnificativ al politicii externe rom\u00e2ne\u015fti a fost vizita \u00cemp\u0103ratului Franz Joseph, \u00een septembrie 1896, pentru re\u00eennoirea tratatului austro-rom\u00e2n din cadrul Triplei Alian\u0163e. Cu acest prilej, a fost amenajat\u0103 St\u00e2nca Franz Joseph din apropierea Poienii St\u00e2nei, ca belvedere. Fiind \u00eenc\u00e2ntat de priveli\u015fte, \u00cemp\u0103ratul a \u00eencuviin\u0163at rug\u0103mintea Regelui Carol I de a da numele s\u0103u acelei amenaj\u0103ri.<\/li>\n<\/ol>\n

         <\/p>\n

        Personalit\u0103\u0163ile<\/p>\n

          \n
        1. Construirea Castelului Pele\u015f \u2013 unde Regele \u015fi Regina veneau at\u00e2t de des \u2013 \u015fi realizarea c\u0103ii ferate rapide au de\u015fteptat \u00een r\u00e2ndul bucure\u015ftenilor cu dare de m\u00e2n\u0103 dorin\u0163a de a-\u015fi ridica \u015fi ei re\u015fedin\u0163e la Sinaia. Prin\u0163ul Dimitrie Ghica (\u2026) a fost primul proprietar de vil\u0103 la Sinaia. Imobilul, construit \u00een anul 1872, se g\u0103sea pe locul actualului cazinou \u015fi era \u00eenconjurat de un \u00eentins parc de foi\u015foare.<\/li>\n
        2. La num\u0103rul 59, mai retras\u0103 fa\u0163\u0103 de bulevard \u015fi a\u015fezat\u0103 pe un vast domeniu, era vila Lelia Otetele\u015fanu. Proprietara, n\u0103scut\u0103 Cesianu, a fost c\u0103s\u0103torit\u0103 cu ministrul de finan\u0163e Ion Otetele\u015fanu.<\/li>\n
        3. Impresionat de peisajul muntelui Furnica, Take Ionescu, pe atunci ministru \u015fi membru al Societ\u0103\u0163ii Carpatine din Sinaia, \u015fi-a cump\u0103rat, \u00een anul 1893, o cas\u0103 \u00een apropierea M\u0103n\u0103stirii Sinaia, pe strada care i-a purtat numele \u00eencep\u00e2nd din 1905. Vila lui Take Ionescu din Sinaia era locul predilect al \u00eent\u00e2lnirilor politice, la care uneori participa \u015fi Ion C. Br\u0103tianu. Vilele acestor personalit\u0103\u0163i se \u00eenvecinau cu locuin\u0163ele mai modeste ale localnicilor \u015fi ale func\u0163ionarilor din cartierul Furnica.<\/li>\n
        4. Pe timpul verii, popularele cofet\u0103rii Cap\u015fa \u015fi Rieglar \u00ee\u015fi deschideau chio\u015fcurile din Parcul Ghica. La marea concuren\u0163\u0103 \u00een atragerea publicului participa, cu oferta ei, \u015fi Cofet\u0103ria Kalimzaki.<\/li>\n<\/ol>\n

           <\/p>\n

          Red.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

            V\u0103 propunem o incursiune cu 20 de halte spre o destina\u0163ie \u00eenc\u0103rcat\u0103 de istorie \u2013 Sinaia, a\u015fa cum ni se arat\u0103 \u00een albumul \u201eSinaia \u00een vremea regilor\u201d (ed. Art Hystoria, 2017), de Alina Huzui-Stoiculescu, Robert Stoiculescu \u015fi Emanuel B\u0103descu.…<\/p>\n

          Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,310],"tags":[],"class_list":["post-11137","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-207"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11137","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11137"}],"version-history":[{"count":2,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11137\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11152,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11137\/revisions\/11152"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11137"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11137"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11137"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}