(urmare din num\u0103rul trecut)<\/p>\n
II. \u015eocul prezentului<\/strong><\/p>\n <\/p>\n Neput\u00eend, a\u015fadar, culpabiliza elevul, oricum \u00een plin proces de structurare mental\u0103, deci nu mai responsabil de propria sa invalidare intelectual\u0103 prin concuren\u0163ialism dec\u00eet ar fi \u00een fa\u0163a legii de o infrac\u0163iune, se cuvine s\u0103 c\u0103ut\u0103m un alt vinovat. Sigur, computerul este mai acaparant prin facilitatea \u015fi uria\u015fa sa ofertan\u0163\u0103 dec\u00eet celelalte forme de educa\u0163ie, dar acesta nu intr\u0103 \u00een direct\u0103 opozi\u0163ie cu educa\u0163ia institu\u0163ional\u0103.<\/p>\n P\u00een\u0103 de cur\u00eend, ne pl\u00eengeam c\u0103 educa\u0163ia formal\u0103 este puternic concurat\u0103 de cea informal\u0103 \u015fi nonformal\u0103, de ponderea sc\u0103zut\u0103 a \u015fcolii, a familiei etc. \u00een educa\u0163ie, c\u0103 grupul social este cel care determin\u0103 sau chiar hot\u0103r\u0103\u015fte axiologia genera\u0163iei. Dar, iat\u0103, a sc\u0103zut \u015fi ponderea acestuia. Cu timpul, p\u00een\u0103 \u015fi atotputernicul grup, ‘ga\u015fca’, ‘pr’etenii’ a dec\u0103zut din atotputernicia sa, datorit\u0103 comodit\u0103\u0163ii socializ\u0103rii de la domiciliu. Nu hamburgerii sunt principalii vinova\u0163i pentru obezitatea tinerei genera\u0163ii, ci sedentarismul: ziarul, radioul, tv, computerul.<\/p>\n De o vreme \u00eencepem s\u0103 con\u015ftientiz\u0103m c\u0103 avem de-a face cu un cerc vicios pe punctul de a deveni spiral\u0103 descendent\u0103: computerul ocup\u0103 tot mai mult timpul \u015fi interesul elevului de ast\u0103zi; dar refugiul \u00een fa\u0163a acestuia, faptul c\u0103 doar acolo copilul \/ adolescentul \/ t\u00een\u0103rul g\u0103se\u015fte ceva ce-l absoarbe, ce-i ofer\u0103 maximum de satisfac\u0163ie cu minimum de efort este simptomatic pentru respectiva genera\u0163ie, induc\u00eend ideea c\u0103 nu g\u0103se\u015fte \u00een alt\u0103 parte ceea ce dore\u015fte, ceea ce r\u0103spunde interesului \u015fi preocup\u0103rile sale.<\/p>\n C\u0103 acest fenomen este \u00eengrijor\u0103tor pentru viitor, c\u0103 poate avea un impact negativ major pentru evolu\u0163ia speciei, aceasta este deja treaba sociologilor, psihologilor, antropologilor. Profesorii \u00eencep s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 faptul c\u0103 fuga la computer nu este o cauz\u0103, ci un efect. Oricum, refuzul adolescentului contemporan de a accepta structurile educa\u0163ionale prestabilite este un fenomen pozitiv, ineluctabil \u015fi indiscutabil.<\/p>\n Este pur \u015fi simplu vorba despre o deplasare a centrului de interes dinspre cultura general\u0103, \u00een\u0163eleg\u00eend prin aceasta cititul, vizionarea de spectacole, concerte, for\u0163area propriilor limite \u00eentru dob\u00eendirea c\u00eet mai multor competen\u0163e (sau m\u0103car orient\u0103ri) \u00een c\u00eet mai multe domenii. Cultura general\u0103 era\u00a0 util\u0103 sau nu \u00een sine, dar:<\/p>\n – asigura o socializare suficient\u0103 (cine nu folosea, de pild\u0103, limba \u00een mod corect era – \u015fi mai este \u00eenc\u0103 – marginalizat)<\/p>\n – favoriza dezvoltarea proceselor cerebrale (observa\u0163ia, reactivitatea referen\u0163ial\u0103, ra\u0163iunea, logica, memoria)<\/p>\n – r\u0103spundea, mai mult sau mai pu\u0163in, orizontului de a\u015fteptare consacrat de c\u00eeteva secole, cam de la Iluminism \u00eencoace, \u00een care a \u015fti c\u00eet mai multe \u00eensemna a fi un om complet.<\/p>\n Deplasare – \u00eencotro? Progresul tehnic marcheaz\u0103 un ritm la limita isteriei, care \u00eencepe s\u0103 \u00eengrijoreze sociologii. Dovad\u0103 – abia acum se \u00eencearc\u0103 a face oamenii s\u0103 con\u015ftientizeze impactul negativ pe care mentalitatea produc\u0163iei ira\u0163ionale \u00eel are asupra planetei. Dovad\u0103 – livrarea unor obiecte sau servicii, care alt\u0103dat\u0103 necesitau uria\u015fe fabrici (tip\u0103rirea c\u0103r\u0163ilor \/ ziarelor, prepararea alimentelor, emisiunile audio-vizualului etc. etc.) poate fi f\u0103cut\u0103 ast\u0103zi cu uria\u015fe economii de spa\u0163iu, timp, poluare. Dovad\u0103 – unii termeni, abia admi\u015fi, cu destul\u0103 u\u015furin\u0163\u0103, ca neologisme, devin arhaisme sau barbarisme: band\u0103 magnetic\u0103, dischet\u0103, casetofon.<\/p>\n Educa\u0163ia formal\u0103, at\u00eet de mult discutat\u0103, care a prelungit anumite modele din simpla perpetuare a unor axiologii inculcate profesorilor de c\u0103tre profesorii lor, pare a ajunge la\u00a0 un anticlimax utilitar. Dac\u0103 o muta\u0163ie a viitorului sau o catastrof\u0103 planetar\u0103 ar transforma omenirea \u00eentr-o specie daltonist\u0103, schimb\u00eend raportul dintre celulele cu conuri \u015fi cele cu bastona\u015fe din retin\u0103, nu am putea persista \u00eentru formarea elevilor sub raportul educa\u0163iei plastice \u015fi s\u0103 le repro\u015f\u0103m lipsa de sensibilitate pentru culoare.<\/p>\n Spre ce se \u00eendreapt\u0103, atunci, interesul elevilor no\u015ftri de azi \u015fi, mai ales, de m\u00eeine? \u00cen lipsa unui sistem axiologic \u00eent\u0103rit prin confirmare social\u0103, ceea ce r\u0103m\u00eene este pl\u0103cerea. Sunt interesa\u0163i de ceea ce \u00eei atrage, de ceea ce le ofer\u0103 o satisfac\u0163ie epidermic\u0103, imediat\u0103. De aici – atrac\u0163ia pe care o exercit\u0103 jocurile digitale, muzica simplist\u0103 \u015fi, maximum de implicare intelectual\u0103, filmele \u015fi serialele ieftine. \u015ecoala nu mai intereseaz\u0103. Iar cei pe care \u015fcoala \u00eei intereseaz\u0103 nu mai sunt c\u00ee\u015ftig\u0103torii vie\u0163ii: vor fi devansa\u0163i de cei cu o preg\u0103tire sumar\u0103 \u015fi formal\u0103, dar cu „pile”.<\/p>\n S\u0103 aib\u0103, atunci, \u015fi \u015fcoala partea sa de vin\u0103 pentru aceast\u0103 \u00eendep\u0103rtare a elevului de exigen\u0163ele unei educa\u0163ii-tip?<\/p>\n Ne afl\u0103m la sf\u00eer\u015fitul – mai potrivit ar fi s\u0103 spunem \u00een pragul colapsului – societ\u0103\u0163ii de tip industrial. Accentul pe industrializare a determinat, cum spuneam, supraproduc\u0163ia, care a deplasat accentul pie\u0163ei locurilor de munc\u0103 spre sfera serviciilor – inclusiv \u00een domeniul informa\u0163ional \u015fi, apoi, al informaticii, \u015fi acesta aflat acum \u00een situa\u0163ia de dumping. Pentru sus\u0163inerea acestei structuri s-a practicat o politic\u0103 macro-economic\u0103 \u015fi financiar\u0103 p\u0103guboas\u0103, care, iat\u0103, se sparge \u00een capul nostru. Ce \u00eei a\u015fteapt\u0103 pe elevii no\u015ftri \u00een viitor? Care va fi pia\u0163a locurilor de munc\u0103? Exact, ce va mai \u00eensemna „munc\u0103” \u00een deceniile imediat urm\u0103toare? Pentru ce s\u0103-i preg\u0103tim, \u00eencotro s\u0103-i orient\u0103m, c\u00eend, iat\u0103, nu le putem da certitudini nici \u00een privin\u0163a examenelor de sf\u00eer\u015fit de ciclu \u015fcolar? Ce anume s\u0103-i \u00eenv\u0103\u0163\u0103m, spre ce s\u0103 deplas\u0103m accentul, pentru a avea certitudinea c\u0103, dincolo de parcurgerea programei \u015fcolare, cele \u00eenv\u0103\u0163ate la \u015fcoal\u0103 le vor fi de vreun folos \u00een via\u0163\u0103?<\/p>\n P\u0103rin\u0163ii no\u015ftri au \u00eenv\u0103\u0163at la liceu c\u00eete opt ani de latin\u0103 \u015fi opt de greac\u0103. Am f\u0103cut cu to\u0163ii \u00een liceu, ba chiar \u015fi la facultate, obiecte a c\u0103ror relevan\u0163\u0103 pentru cariera noastr\u0103 ulterioar\u0103 a fost absolut nul\u0103. Ne-au format memoria, g\u00eendirea logic\u0103, disciplina muncii, ne-au \u00eembog\u0103\u0163it procesele mentale. Dar pe noi ne a\u015ftepta, aproape cu obligativitate, un loc de munc\u0103. Pe ei ce \u00eei a\u015fteapt\u0103?<\/p>\n \u00cenc\u0103 din 1970, \u00een copil\u0103ria ciberneticii, pe c\u00eend computerul nici nu era recunoscut ca o poten\u0163ial\u0103 alternativ\u0103 la aproape \u00eentreaga suprastructur\u0103 social-economic\u0103, Alvin Toffler nu se sfia s\u0103 avertizeze:<\/p>\n „Ceea ce trece ast\u0103zi drept \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eent (…) nu este dec\u00eet un anacronism dezesperant. (…) Sistemele noastre de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eent nici nu au reu\u015fit \u00eenc\u0103 s\u0103 se adapteze pe de-a-ntregul la epoca industrial\u0103 c\u0103 \u015fi apare, pe nea\u015fteptate, \u00een fa\u0163a lor nevoia unei noi revolu\u0163ii – revolu\u0163ia supraindustrial\u0103. (…) C\u0103ci vom constata c\u0103 un \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eent cu adev\u0103rat supraindustrial nu este posibil dec\u00eet dac\u0103 deplas\u0103m spre viitor concep\u0163ia noastr\u0103 despre timp.”\u00a0 (subl. ns.)<\/p>\n Ne doare inima s-o spunem, dar sistemul nostru de valori, structurat prea mult \u00een descenden\u0163a iluminist\u0103 a importan\u0163ei culturii generale este deja dep\u0103\u015fit; ba, s-o spunem deschis, \u015fi pe vremea noastr\u0103 suferea de un anumit formalism. Recunoa\u015fte\u0163i ast\u0103zi c\u0103 multe ‘analize literare’ le copia\u0163i din prefe\u0163ele volumelor \u015fi c\u0103 multe rezolv\u0103ri de probleme le lua\u0163i de la sf\u00eer\u015fit, din paginile cu solu\u0163ii? Este adev\u0103rat c\u0103 noi citeam prefe\u0163ele \u015fi operele \u015fi c\u0103, m\u0103car, \u00eencercam s\u0103 rezolv\u0103m problemele.<\/p>\n Mai are nevoie cet\u0103\u0163eanul viitorului de a p\u0103trunde patetismul pove\u015ftii de dragoste dintre Hyperion \u015fi C\u0103t\u0103lina sau dintre Allen \u015fi Maitreyi? Mai are nevoie de aprofundarea calculului integral, de studiul civiliza\u0163iilor minoice sau al celor arhaice din Orientul Mijlociu? \u00cel mai intereseaz\u0103 c\u00eend, dar\u0103mite ce au scris Suetoniu, Shakespeare, Sartre sau Sorescu? C\u00eend a ap\u0103rut \u015fi c\u00eend a disp\u0103rut Pangeea? Care este num\u0103rul lui Avogadro sau binomul lui Newton? C\u00eend \u015fi de ce au disp\u0103rut trilobi\u0163ii? M\u0103rturisi\u0163i sincer, dincolo de problemele de specialitatea fiec\u0103ruia, pe dumneavoastr\u0103 v\u0103 preocup\u0103 aceste informa\u0163ii? Sau, cumva, „Actuala program\u0103 analitic\u0103 \u015fi \u00eemp\u0103r\u0163irea ei \u00een compartimente ermetice nu se bazeaz\u0103 pe cercetarea aprofundat\u0103 a necesit\u0103\u0163ilor umane contemporane.<\/p>\n (continuare \u00een num\u0103rul viitor)<\/p>\n <\/p>\n Dr. Adriana POPOVICI<\/p>\n Colegiul Tehnic „Gh. Cartianu” Piatra Neam\u0163<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" (urmare din num\u0103rul trecut) II. \u015eocul prezentului Neput\u00eend, a\u015fadar, culpabiliza elevul, oricum \u00een plin proces de structurare mental\u0103, deci nu mai responsabil de propria sa invalidare intelectual\u0103 prin concuren\u0163ialism dec\u00eet ar fi \u00een fa\u0163a legii de o infrac\u0163iune, se…<\/p>\n