Mai sensibile \u015fi adesea mai mig\u0103loase \u00een cazuistica zilnic\u0103, memoriile feminine par alt\u0103 specie dec\u00eet cele masculine. U\u015for machist\u0103, literatura rom\u00e2n\u0103 nu e \u00eendeajuns de bogat\u0103 \u00een aceast\u0103 specie. Publicarea jurnalelor \u015fi amintirilor unor Jeni Acterian, Anne Bentoiu sau Alice Voinescu a dezv\u0103luit nu doar fa\u0163a intimist\u0103 \u015fi rafinat\u0103 a unui feminin interbelic rom\u00e2nesc, dar a adus date noi \u00een istoria unor familii \u015fi grup\u0103ri intelectuale de la noi. F\u0103r\u0103 a fi ele \u00eensele scriitoare de prim raft, diaristica \u015fi memorialistica lor sunt scrise cu talent, constituindu-se \u00eentr-un background bemolat al lumii noastre literare, redesenat\u0103 \u00een tablouri inedite. Autoarele s-au dovedit, pe de o parte, observatoare acute ale fenomenelor culturale contemporane lor, iar pe de alta, c\u0103ut\u0103toare autentice ale \u00eemplinirii intelectuale, \u00eentr-un mediu preponderent masculin, pe care l-au concurat cu instrumente egale \u015fi rezultate pe m\u0103sur\u0103.
\n\u00cen aceast\u0103 categorie se \u00eenscrie \u015fi cartea Corneliei Pillat, Ofrande (Humanitas, 2011), aflat\u0103 la a doua edi\u0163ie, cu ad\u0103ugiri semnificative ale \u00eengrijitoarei textului (Monica Pillat, fiica autoarei). Scrise destul de t\u00eerziu, c\u00eend evenimentele s-au decantat destul ca s\u0103 poat\u0103 fi judecate narativ, memoriile fac parte, de fapt, dintr-o saga familial\u0103, \u00een care mai intr\u0103 volumele de coresponden\u0163\u0103 ale membrilor familiei Pillat, precum \u015fi romanele lui Dinu Pillat, toate publicate deja, comentate \u00een pres\u0103 \u015fi intrate \u00een con\u015ftiin\u0163a publicului. Mecanismul redact\u0103rii e compensatoriu, reprezent\u00eend, \u00eentr-o epoc\u0103 a declinului spiritual, \u00eencercarea de a retr\u0103i un timp auroral, cel \u00een care dou\u0103 familii at\u00eet de diferite (dar at\u00eet de reprezentative pentru culoarea social\u0103 a Rom\u00e2niei tihnite de dinainte de Al Doilea R\u0103zboi) s-au \u00eent\u00eelnit prin c\u0103s\u0103toria descenden\u0163ilor ei: familia cizmarului Gheorghe Ene-Filipescu, venit \u00een Bucure\u015fti pentru a sc\u0103pa de s\u0103r\u0103cie \u015fi pentru a-\u015fi face un rost, \u015fi cea a poetului Ion Pillat, \u00eenrudit cu renumi\u0163ii Br\u0103tieni \u015fi \u00eencadrat deja de un statut oficial mai mult dec\u00eet onorabil. „Cur\u00eend dup\u0103 moartea tatei”, noteaz\u0103 Monica Pillat, \u00een textul introductiv, „survenit\u0103 \u00een decembrie 1975, mama mea, Cornelia Pillat, a \u00eenceput s\u0103 r\u0103sfoiasc\u0103 vechi albume de familie, s\u0103 reciteasc\u0103 scrisori din tinere\u0163e, c\u0103ut\u00eend nu doar s\u0103 evadeze \u00een trecut, ci \u015fi s\u0103 dea de rostul dramaticelor \u00eent\u00eempl\u0103ri care i-au zguduit existen\u0163a. S-a a\u015fezat la biroul la care poetul Ion Pillat \u015fi apoi fiul s\u0103u, Dinu, \u00ee\u015fi decantaser\u0103 tr\u0103irile, sublim\u00eendu-le \u00een art\u0103, \u015fi a \u00eenceput s\u0103-\u015fi depene pe foile albe amintirile. (…) Refugiul \u00een trecut nu era o experien\u0163\u0103 nou\u0103 pentru Cornelia Pillat. Ca istoric de art\u0103, specializat \u00een pictura mural\u0103 din secolele al XVII-lea \u015fi al XVIII-lea, ea g\u0103sise \u00een bisericile pe care le studia o oaz\u0103 de sacralitate, d\u0103t\u0103toare de n\u0103dejde \u00een vremurile grele ale dictaturii comuniste”. D\u00eerzenia unei femei care lupt\u0103, prin scris, cu lipsa libert\u0103\u0163ilor fundamentale \u015fi cu un timp care erodeaz\u0103 o posteritate meritorie e tipic\u0103 nu doar pentru pozi\u0163ia moral\u0103 a unei intelectuale de excep\u0163ie, discret\u0103 \u015fi vertical\u0103, dar \u015fi pentru un membru dintr-o familie obi\u015fnuit\u0103 s\u0103 biruiasc\u0103 timpurile. Tat\u0103l autoarei s-a ridicat social \u00een scurt timp, av\u00eend propriul magazin de \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte pe Calea Victoriei, f\u0103c\u00eendu-\u015fi o cas\u0103 \u015fi asigur\u00eend copiilor o educa\u0163ie centrat\u0103 pe cultur\u0103, pe care el o asimilase autodidact. Ca membru al grupului social-democrat care a refuzat orice colaborare cu fac\u0163iunea comunist\u0103, \u00een 1946, a fost arestat \u015fi torturat, murind, bolnav \u015fi ne\u015ftiut, \u00een \u00eenchisoare. Mariajul cu Dinu Pillat o introduce \u00eentr-o atmosfer\u0103 efervescent\u0103 intelectual \u015fi artistic, \u00eentre\u0163inut\u0103 de tat\u0103l acestuia, celebrul poet tradi\u0163ionalist, \u00een casa c\u0103ruia biblioteca \u015fi discu\u0163iile literare erau o obi\u015fnuin\u0163\u0103, dar \u015fi de so\u0163ia acestuia, Maria Pillat Brate\u015f, pictori\u0163\u0103. Dincolo de toate, e gr\u0103itor faptul c\u0103 Dinu Pillat a fost asistentul lui G. C\u0103linescu \u015fi c\u0103 s-a remarcat ca o prezen\u0163\u0103 activ\u0103 \u00een publicistica literar\u0103 a vremii, \u00eentr-o genera\u0163ie lovit\u0103 de schimb\u0103rile dramatice ale regimului de dup\u0103 1945. Cei mai mul\u0163i prieteni ai lui Dinu Pillat \u015fi ai familiei sale (Nicolae Steinhardt, Vasile Voiculescu, Alexandru Paleologu, Ionel Teodoreanu), au trecut prin etape concentra\u0163ionare sau au fost obliga\u0163i la t\u0103ceri \u015fi compromisuri maculante. \u00cencerc\u0103rile \u015fi rupturile existen\u0163iale vor continua, \u00een parcursul destinal al autoarei, culmin\u00eend cu arestarea \u015fi condamnarea so\u0163ului, \u015fef de lot \u00eentr-un celebru proces politic, \u015fi cu greut\u0103\u0163ile inerente instal\u0103rii comunismului: marginalizarea, urm\u0103rirea permanent\u0103, dificult\u0103\u0163ile traiului, durerea risipirii unei mo\u015fteniri culturale \u015fi materiale. Contrastul puternic dintre un prezent al disolu\u0163iei \u015fi un trecut plenar va genera nostalgia a c\u0103rei intensitate declan\u015feaz\u0103 impulsul rememor\u0103rii. Pentru un expert \u00een arta vechilor icoane \u015fi pentru un supravie\u0163uitor printre c\u0103r\u0163i, ea nu se putea face dec\u00eet prin scris.
\n„Povestea” Corneliei Pillat curge, \u00een parte, cronologic, de la copil\u0103rie la maturitate, ba chiar de la instalarea p\u0103rin\u0163ilor ei \u00een Bucure\u015fti, \u00een primii ani ai secolului XX. Dar adesea timpurile alterneaz\u0103, produc\u00eendu-se rupturi narative favorizate de comentariul unor evenimente sau de insisten\u0163a pe leg\u0103turi \u00eentre unele \u015fi altele, succesive sau simultane. „Romanul” memorialistic, structurat ca atare de numeroase capitole cu titluri epice, rezumative, apare meandrat, cu multe deschideri, paranteze \u015fi aglutin\u0103ri: puncte nodale ale existen\u0163ei (multe legate de obiecte, locuri \u015fi momente), portretele oamenilor pe care i-a cunoscut \u015fi care au condi\u0163ionat destinul familiei (evolu\u0163ia celor mai importan\u0163i e urm\u0103rit\u0103 p\u00een\u0103 la cap\u0103t), fragmente de discu\u0163ii sau de scrisori, descrieri de interioare, desene de atmosfer\u0103, l\u0103muriri hermeneutice la texte ale lui Ion Pillat sau ale lui Dinu (contextualizate relevant \u00een perimetrul unor fapte \u015fi sentimente), excursuri de istoria artei (ocazionate de cercet\u0103rile operate de autoare, ca specialist).
\nCezura principal\u0103 o face, desigur, instalarea comunismului \u015fi, odat\u0103 cu acesta, \u00een ciuda speran\u0163elor c\u0103 anglo-americanii vor salva situa\u0163ia, niciunul din lucrurile care au fost nu mai poate fi cum a fost. E \u015fi acesta un motiv pentru care intensitatea textului are un efect empatic \u015fi cuceritor. Unii dintre prieteni \u015fi dintre rude reu\u015fesc s\u0103 fug\u0103 „dincolo”, al\u0163ii sunt aresta\u0163i sau suspecta\u0163i permanent. Libertatea de crea\u0163ie \u015fi cea de exprimare sunt suprimate, treptat, \u015fi sunt trecute sub auspiciile luptei de clas\u0103. Spectrul vinov\u0103\u0163iei politice plute\u015fte peste tot, cu prec\u0103dere asupra intelectualilor. S\u0103r\u0103cia \u00eei atinge pe mul\u0163i dintre scriitorii epocii, da\u0163i afar\u0103 din slujbe sau obliga\u0163i s\u0103 renun\u0163e la case \u015fi bunuri. Un asemenea timp reverbereaz\u0103, pentru Cornelia Pillat \u015fi pentru cei ca ea, \u00eentr-o intimitate creatoare melancolic\u0103, singurul loc unde teroarea ro\u015fie nu poate p\u0103trunde. Toate rememor\u0103rile cap\u0103t\u0103, astfel, o patin\u0103 liric\u0103 inevitabil\u0103, menit\u0103 s\u0103 proiecteze o lumin\u0103 binef\u0103c\u0103toare peste mozaicul bogat al lucrurilor „care au fost”. O epoc\u0103 \u00eentreag\u0103 pare a fi \u00eengropat\u0103, \u00een „romanul” Corneliei Pillat, de umbrele nefaste ale noilor eoni, dar, concomitent, aceea\u015fi epoc\u0103 e salvat\u0103 prin evocarea providen\u0163ial\u0103 \u015fi estet\u0103 a unui privitor-participant de elit\u0103. Memoria releag\u0103 crezurile, \u00eencerc\u00eend s\u0103 lege din nou, prin poveste, ceea ce un anume timp a separat. \u015ei tot memoria preia suferin\u0163ele \u015fi bucuriile consumate \u00eentr-o via\u0163\u0103 plin\u0103, transform\u00eendu-le \u00een ofrande pentru posteritatea unei lumi. Mai ales c\u00eend lumea aceea a fost una a rafinamentului absolut.
\nAvem \u00een cartea Corneliei Pillat o poveste personal\u0103, una de familie \u015fi una a epocii pe care a traversat-o autoarea. Toate ne redau pl\u0103cerea de-a citi cartea nu doar ca obiect estetic, ci \u015fi ca reflexie direct\u0103 a bucuriei de a tr\u0103i. Acum, c\u00eend memoriile sunt postume, a\u015f completa c\u0103 e vorba, \u00eentr-adev\u0103r, de bucuria de-a tr\u0103i, dar \u015fi de a-\u0163i aminti \u015fi a scrie, p\u00een\u0103 la cap\u0103t, ca martor absolut \u015fi supravie\u0163uitor de elit\u0103.<\/p>\n
Adrian G. ROMILA<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Mai sensibile \u015fi adesea mai mig\u0103loase \u00een cazuistica zilnic\u0103, memoriile feminine par alt\u0103 specie dec\u00eet cele masculine. U\u015for machist\u0103, literatura rom\u00e2n\u0103 nu e \u00eendeajuns de bogat\u0103 \u00een aceast\u0103 specie. Publicarea jurnalelor \u015fi amintirilor unor Jeni Acterian, Anne Bentoiu sau Alice…<\/p>\n