![\"\"](\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/08-ap210-foto2.jpg\")
<\/a>\u201eSentimentul religios a fost ve\u015fnic cald \u00een sufletul soldatului nostru, c\u0103ci preo\u0163imea militar\u0103, care a \u00eenso\u0163it armata \u00een timpul r\u0103zboiului, a fost mai presus de orice laud\u0103 \u015fi, ca adev\u0103ra\u0163i apostoli, preo\u0163ii nu au p\u0103r\u0103sit un moment postul lor sf\u00e2nt \u015fi de onoare, ajut\u00e2nd ofi\u0163erimea spre a putea duce la glorie trupele noastre.<\/em>\u201d (Conf. dr. Aurel Pentelescu, Conf. dr. Gavriil Preda, \u201eJertfa preo\u0163ilor mobiliza\u0163i \u00een R\u0103zboiul pentru \u00eentregirea Neamului (1916\u20131919)\u201d, \u00een volumul \u201eEroi \u015fi Morminte\u201d, realizat de Oficiul Na\u0163ional pentru Cultul Eroilor (coordonator: dr. C\u0103t\u0103lin Fudulu), Editura Alpha MDN, Bucure\u015fti, 2007, p. 8.)<\/p>\n<\/p>\n
Primul R\u0103zboi Mondial (desf\u0103\u015furat \u00eentre anii 1914-1918) a fost, din c\u00e2te se pare, una dintre cele mai nimicitoare \u00eenfrunt\u0103ri ale tuturor timpurilor, la care au luat parte nu mai pu\u0163in de 25 de \u0163\u0103ri. Din p\u0103cate, acest conflict a fost unul a\u015fa-zis monumental, \u00eentruc\u00e2t peste 65 milioane de solda\u0163i au alc\u0103tuit corpul armatelor terestre, for\u0163elor navale \u015fi aeriene. Au murit aproximativ 8,5 milioane de oameni, iar r\u0103ni\u0163i au fost peste 21 milioane de oameni. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, popula\u0163ia civil\u0103 a trudit la f\u0103urirea unui num\u0103r deosebit de important de arme, de muni\u0163ii \u015fi de multe alte lucruri folositoare osta\u015filor de pe front. Pentru num\u0103rul mare de oameni civili implica\u0163i \u00een aceast\u0103 \u00eenfruntare, Primul R\u0103zboi Mondial a fost numit \u015fi \u201ePrimul R\u0103zboi Total\u201d. \u00cenainte de a \u00eencepe Primul R\u0103zboi Mondial, toate marile state europene erau preg\u0103tite \u00een armatele lor de a\u015fa-zisele structuri bine conturate, oficiale, \u00een ceea ce prive\u015fte asisten\u0163a religioas\u0103 a combatan\u0163ilor, aceasta fiind una dintre cele mai importante condi\u0163ii a form\u0103rii \u015fi men\u0163inerii moralului ridicat al osta\u015filor de pe front. \u00cen armata german\u0103, conform unor documente din acea epoc\u0103, s-a eviden\u0163iat, ca exemplu, marele pre\u0163 pus pe educa\u0163ia sufleteasc\u0103 a osta\u015fului \u201eAfar\u0103 de un personal bisericesc numeros \u015fi bine preg\u0103tit, pentru sarcina de educatori suflete\u015fti ai osta\u015filor, corpul ofi\u0163eresc \u015fi mai ales cel superior se intereseaz\u0103 \u00eendeaproape pentru preg\u0103tirea sufleteasc\u0103 a o\u015ftirii\u201d.<\/p>\n
Intrarea Rom\u00e2niei \u00een Primul R\u0103zboi Mondial, la data de 4\/17 august 1916, \u00een urma semn\u0103rii la Bucure\u015fti a Tratatului de Alian\u0163\u0103 cu Puterile Antantei (Marea Britanie, Rusia, Fran\u0163a, Italia), eviden\u0163iaz\u0103 semnifica\u0163iile na\u0163ionale, c\u00e2t \u015fi politice din acea vreme. Din partea Rom\u00e2niei conven\u0163ia politic\u0103 a fost semnat\u0103 de c\u0103tre I. I. C. Br\u0103tianu \u015fi de al\u0163i \u015fefi ai misiunilor diplomatice ale Antantei la Bucure\u015fti, aceast\u0103 conven\u0163ie prevedea c\u0103 puterile semnatare garantau integritatea teritorial\u0103 a Rom\u00e2niei, recunosc\u00e2ndu-i-se drepturile asupra teritoriilor locuite de c\u0103tre rom\u00e2nii din Austro-Ungaria. Importan\u0163a acestui interes al Rom\u00e2niei de a intra \u00een acest r\u0103zboi a fost \u00eentregirea neamului \u015fi f\u0103urirea statului na\u0163ional unitar rom\u00e2n, consfin\u0163ite dup\u0103 r\u0103zboi prin Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.<\/p>\n Mitropolitul Moldovei \u015fi Sucevei din perioada 1909-1934, Pimen Georgescu, membru al Sf\u00e2ntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, \u00een \u015fedin\u0163a din ziua de 16 mai 1915, f\u0103c\u00e2nd sesizare asupra deficien\u0163elor \u00een organizarea preo\u0163ilor de armat\u0103, a f\u0103cut o deosebit\u0103 Propunere dezvoltat\u0103 \u00een \u015fapte puncte, aceasta fiind aprobat\u0103 \u00een unanimitate de voturi, devenit\u0103 imediat decizie sinodal\u0103 \u201eBiserica av\u00e2nd obliga\u0163ia de a o aplica \u00een litera \u015fi spiritul ei\u201d.<\/p>\n Tuturor episcopilor \u015fi mitropoli\u0163ilor \u0163\u0103rii noastre li se cereau s\u0103 dea Armatei, dup\u0103 cererea Ministerului de R\u0103zboi, preo\u0163i trebuincio\u015fi \u00een timp de pace \u015fi \u00een timp de r\u0103zboi. De asemenea, au fost \u00eentocmite \u015fi aprobate de Sf\u00e2ntul Sinod \u015fi unele \u201eInstruc\u0163iuni asupra atribu\u0163iunilor preo\u0163ilor la armat\u0103\u201d, aprobate ulterior \u015fi de Ministerul de R\u0103zboi.<\/p>\n Un alt aspect ce trebuie eviden\u0163iat este acela c\u0103 dup\u0103 r\u0103zboiul din 1877-1878, dintr-o economie prost \u00een\u0163eleas\u0103 la vremea aceea, s-a redus extrem de mult num\u0103rul duhovnicilor militari \u015fi abia \u00een campania din anul 1913, la o mobilizare masiv\u0103, au fost desemna\u0163i preo\u0163i la fiecare regiment \u015fi forma\u0163iune de sine st\u0103t\u0103toare. De asemenea, amintesc faptul c\u0103, \u00een preajma declan\u015f\u0103rii Primului R\u0103zboi Mondial, \u00een armata rom\u00e2n\u0103 situa\u0163ia \u00een acest sens era una nemul\u0163umitoare. Toate m\u0103surile impuse nu au fost din partea Armatei, ci din ini\u0163iativa Bisericii, c\u0103ci Armata, \u00een perioada neutralit\u0103\u0163ii (1914-1915) a reu\u015fit s\u0103 am\u00e2ne sau chiar s\u0103 resping\u0103 categoric diferite propuneri ale Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne. Totodat\u0103 nu este amintit\u0103 nicio lege adoptat\u0103 de Corpurile legiuitoare ale Regatului Rom\u00e2niei prin care s\u0103 se reglementeze, a\u015fa cum aveam exemplul altor \u0163\u0103ri, statutul social al preo\u0163ilor mobiliza\u0163i \u00een caz de r\u0103zboi sau chiar \u00een timp de pace.<\/p>\n \u00cenfiin\u0163area propriu-zis\u0103 a Episcopiei Armatei arat\u0103 c\u0103 instruc\u0163iunile p\u0103rintelui profesor universitar Constantin Nazarie din anul 1915 au avut caracter de lege p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de 20 iulie 1921, zi \u00een care s-a promulgat Legea privitoare la organizarea clerului militar, iar diriguitor absolut al preo\u0163ilor militari de toate confesiunile va fi numit \u201eun episcop militar\u201d, care va purta titlul de \u201eEpiscop de Alba-Iulia\u201d, ce f\u0103cea apoi parte din Sf\u00e2ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne. Legea aceasta, structurat\u0103 \u00een dou\u0103sprezece articole, a fost promulgat\u0103 de c\u0103tre Regele Ferdinand I, prin \u00cenaltul Decret Regal Nr. 3378 din 20 iulie 1921. Unul dintre cele mai importante aspecte este legat de alc\u0103tuirea instruc\u0163iunilor necesare preo\u0163ilor de armat\u0103, tip\u0103rite \u015fi distribuite sub titlul \u201eInstruc\u0163iuni asupra atribu\u0163iunilor preo\u0163ilor la armat\u0103\u201d, ce cuprindea o Introducere \u00een trei titluri, \u015fapte capitole \u015fi o Anex\u0103. Este eviden\u0163iat faptul c\u0103 aceste Instruc\u0163iuni au fost aprobate de c\u0103tre Sf\u00e2ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne \u201eaproape nemodificate\u201d, dup\u0103 cum subliniaz\u0103 p\u0103rintele protopop Nazarie Constantin, precum \u015fi de Ministerul de R\u0103zboi, care, prin Marele Stat Major, \u201eschimb\u0103 forma instruc\u0163iunilor\u201d, \u00een sensul c\u0103 \u201ede unde erau alc\u0103tuite \u00een articole, lucru foarte lesnicios pentru consultare \u015fi aplicare, au fost transformate \u00een capitole\u201d.<\/p>\n \u015eansa cea mai mare a fost c\u0103 cei care au modificat forma acelor instruc\u0163iuni \u00een capitole, nu au intervenit asupra textului propriu-zis, \u00eentruc\u00e2t \u201etot ce se putea provoca, prev\u0103zusem eu p\u00e2n\u0103 \u00een cele mai mici detalii\u201d.<\/p>\n Marele Stat Major a avut un rol deosebit \u00een anul 1915, pun\u00e2nd serios um\u0103rul la tip\u0103rirea acestor Instruc\u0163iuni care, din p\u0103cate, nu prea au fost cunoscute \u00een armat\u0103 de c\u0103tre comandan\u0163ii de unit\u0103\u0163i \u015fi mari unit\u0103\u0163i, av\u00e2nd ca dovad\u0103 aspectul multitudinii de evenimente care nu intraser\u0103 \u00een posesia Instruc\u0163iunilor, sau, chiar dac\u0103 au intrat, a fost prea t\u00e2rziu, aspectele militare av\u00e2nd \u00eentotdeauna prioritate nem\u0103rginit\u0103.<\/p>\n Exactitatea form\u0103rii \u015fi dezvolt\u0103rii acestor Instruc\u0163iuni l-au \u00eendrept\u0103\u0163it pe p\u0103rintele protopop Nazarie Constantin s\u0103 fac\u0103 afirma\u0163ia: \u201e\u00cen timpul r\u0103zboiului, cu toat\u0103 varietatea de situa\u0163ii, n-am ie\u015fit o singur\u0103 dat\u0103 din litera \u015fi spiritul lor, \u015fi n-am avut vreun caz care s\u0103 nu fie prev\u0103zut \u00een ele\u201d.<\/p>\n \u00cen ceea ce prive\u015fte Anexa acestor Instruc\u0163iuni, aceasta cuprinde diferite rug\u0103ciuni pentru binecuv\u00e2ntarea trupei la plecarea din garnizoan\u0103 \u015fi rug\u0103ciuni care se rosteau \u00eenainte de \u00eenceputul unor lupte.<\/p>\n P\u0103rintele profesor universitar Constantin Nazarie, cel care primise ulterior responsabilitatea organiz\u0103rii Serviciului Religios al Armatei Rom\u00e2ne, simultan cu elaborarea Instruc\u0163iunilor a \u00eentocmit \u015fi zece cuv\u00e2nt\u0103ri menite a da preo\u0163ilor un model despre felul cum trebuie s\u0103 vorbeasc\u0103 solda\u0163ilor \u00een diferite ocazii \u015fi situa\u0163ii de r\u0103zboi.<\/p>\n Acestea sunt cele zece teme eviden\u0163iate:<\/p>\n De remarcat faptul c\u0103 toate aceste zece cuv\u00e2nt\u0103ri au fost aprobate de Sf\u00e2ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, acestea fiind tip\u0103rite pe cheltuiala p\u0103rintelui protopop, neprimind niciun fel de ajutor de la Marele Stat Major, nici m\u0103car sprijinul de a fi distribuite \u00een garnizoane.<\/p>\n Un alt aspect considerabil legat de activitatea p\u0103rintelui protopop Nazarie Constantin a fost acela de a fi propus adunarea preo\u0163ilor mobilizabili pe eparhii, la sediul acestora. Totodat\u0103, \u00een cadrul Sf\u00e2ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, p\u0103rintele cere, la data de 2 iunie 1916, a se lua act de hot\u0103r\u00e2re pentru ca \u00eent\u00e2lnirile din toate eparhiile din Regatul Rom\u00e2niei s\u0103 se desf\u0103\u015foare sub forma unor consult\u0103ri, acestea din urm\u0103 fiind un real succes \u00een preg\u0103tirea preo\u0163ilor armatei pentru perioada de r\u0103zboi.<\/p>\n Din ordinele Marelui Stat Major \u00een perioada campaniei anilor 1916-1918 reiese c\u0103 au fost mobiliza\u0163i \u00een total 252 de preo\u0163i. Din acest num\u0103r total de preo\u0163i mobiliza\u0163i, 135 (53,57%) erau licen\u0163ia\u0163i \u00een teologie, 10 absolven\u0163i ai Facult\u0103\u0163ii de Teologie, 70 din ace\u015ftia aveau seminarul complet efectuat (8 clase), 10 aveau doar 4 clase terminate, 11 aveau c\u00e2te 2 sau 3 clase secundare, iar 6 dintre ei aveau studii neidentificate. \u00cenc\u0103 de la \u00eenceput, doi dintre ace\u015fti 252 nu au func\u0163ionat efectiv, iar un num\u0103r de 46 au primit dispozi\u0163ie de a p\u0103r\u0103si garnizoanele din motive necunoscute. La finalul campaniei desf\u0103\u015furate \u00eentre anii 1916-1918, din totalul celor 204 preo\u0163i mobiliza\u0163i pe front au fost declara\u0163i ca pierderi de r\u0103zboi un num\u0103r de 30 de preo\u0163i (14,70%), dintre ace\u015ftia 5 fiind mor\u0163i, 6 r\u0103ni\u0163i \u015fi 19 da\u0163i disp\u0103ru\u0163i (probabil lua\u0163i prizonieri). \u00cen anul 1918, la trupele din Basarabia au r\u0103mas mobiliza\u0163i 40 de preo\u0163i. Dintre to\u0163i preo\u0163ii mobiliza\u0163i, un num\u0103r de 147 au fost avansa\u0163i la gradul de c\u0103pitan, asimilat \u00een perioada 15 iunie 1917-1 mai 1918, iar mai t\u00e2rziu 5 preo\u0163i au fost \u015fi ei avansa\u0163i.<\/p>\n Serviciul Religios al Armatei Rom\u00e2ne l-a avut ca \u015fef func\u0163ionar pe p\u0103rintele protopop Nazarie Constantin purt\u00e2nd gradul de colonel asimilat, acesta a fost ajutat de p\u0103rintele Pocitan Vasile (1870-1955, din anul 1929 devenind arhiereu, primind numele de Veniamin Pocitani), purt\u00e2nd gradul de maior asimilat.<\/p>\n Rolul pe care l-au avut preo\u0163ii militari \u00een timpul r\u0103zboiului a fost unul anevoios din punct de vedere al timpului, mult mai \u00eenc\u0103rcat dec\u00e2t cel pe timp de pace, fiind desf\u0103\u015furat pe dou\u0103 planuri bine stabilite: religios \u015fi pastoral. Activit\u0103\u0163ile religioase se desf\u0103\u015furau \u00een cadrul serviciilor divine, at\u00e2t \u00een cele impuse de \u00eemprejur\u0103ri, precum m\u0103rturisirea \u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea solda\u0163ilor, c\u00e2t \u015fi binecuv\u00e2ntarea trupei \u00eenainte de r\u0103zboi. Solda\u0163ii fiind intra\u0163i \u00een lupt\u0103, preotul se afla \u00een situa\u0163ia de a-i spovedi fie individual, iar dac\u0103 nu era posibil din cauza diferitelor circumstan\u0163e, f\u0103cea m\u0103rturisirea pe grupe de solda\u0163i, a\u015fa \u00eenc\u00e2t, dup\u0103 citirea rug\u0103ciunilor dinainte de Taina Spovedaniei, preotul c\u0103uta s\u0103 conving\u0103 penitentul de necesitatea unei m\u0103rturisiri depline, trezind \u00een el sentimentul unei sincere c\u0103in\u0163e, dar \u015fi dorin\u0163a de \u00eendreptare \u015fi de \u00eencredere \u00een Dumnezeu.<\/p>\n Momentul psihologic culminant era cel \u00een care preotul binecuv\u00e2nta trupa \u00eenainte de intrarea \u00een lupt\u0103, prin aceast\u0103 binecuv\u00e2ntare d\u00e2ndu-i soldatului ultimele cuvinte de \u00eemb\u0103rb\u0103tare \u015fi de \u00eencurajare. Duminica \u015fi de s\u0103rb\u0103tori, preotul, pe l\u00e2ng\u0103 cea mai important\u0103 rug\u0103ciune a Bisericii, Sf\u00e2nta Liturghie, s\u0103v\u00e2r\u015fea \u015fi alte servicii religioase, dar \u015fi rug\u0103ciuni de mul\u0163umire \u00een cazul ob\u0163inerii unor victorii sau cu ocazia zilelor de na\u015ftere ale mai marilor conduc\u0103tori.<\/p>\n Atunci c\u00e2nd trupa solda\u0163ilor se afla \u00een mar\u015f sau \u00een repaos, preotul se concentra mai mult pe latura pastoral\u0103, aceasta put\u00e2ndu-se exercita \u00een fel de fel de condi\u0163ii, ridic\u00e2nd moralul solda\u0163ilor m\u0103cina\u0163i de felurite g\u00e2nduri \u015fi st\u0103ri suflete\u015fti cu privire la luptele \u00een care ace\u015ftia erau implica\u0163i.<\/p>\n De asemenea, \u00een acele vremuri, un efort semnificativ l-au depus \u015fi c\u0103lug\u0103rii \u015fi m\u0103icu\u0163ele din M\u00e2n\u0103stirile Moldovei, Bistri\u0163a, R\u00e2\u015fca \u015fi Slatina care au lucrat \u00een calitate de infirmieri \u015fi brancardieri at\u00e2t \u00een spitalele de campanie, c\u00e2t \u015fi pe c\u00e2mpurile de lupt\u0103 de unde recuperau solda\u0163ii r\u0103ni\u0163i sau chiar pe cei adormi\u0163i pentru ap\u0103rarea patriei \u015fi a credin\u0163ei str\u0103mo\u015fe\u015fti, pentru \u00eentregirea neamului, pentru libertatea \u015fi demnitatea noastr\u0103.<\/p>\n M\u0103n\u0103stirile Moldovei: Bistri\u0163a, R\u00e2\u015fca \u015fi Slatina au oferit spa\u0163ii organizate pentru spitale \u015fi orfelinate, \u00eentre\u0163inute cu alimente, \u00eembr\u0103c\u0103minte, a\u015fternuturi, \u015feful Misiunii c\u0103lug\u0103rilor \u015fi maicilor infirmieri fiind vrednicul de pomenire, arhimandritul Teoctist Stupcanu. Corpul ofi\u0163eresc a privit oarecum cu ne\u00eencredere \u015fi chiar \u015fi cu respingere prezen\u0163a preo\u0163ilor \u00een structurile mobilizabile ale Armatei Rom\u00e2ne, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul campaniei dintre anii 1916-1918 eviden\u0163iindu-se afirma\u0163ia \u201eCe mai caut\u0103 \u015fi popa acesta pe aici!\u201d. Se pare c\u0103, toate aceste aspecte negative au fost vina \u015fi neglijen\u0163a Marelui Stat Major, Serviciul Religios al Armatei nefiind organizat \u00een vreme de pace, a\u015fa cum era \u00een armata \u0163\u0103rilor implicate \u00een r\u0103zboi. Printre alte aspecte negative ale acestei perioade se eviden\u0163iaz\u0103 \u015fi repartizarea la forma\u0163iunile sanitare ale armatei \u00een baza dispozi\u0163iilor date de c\u0103tre Ministerul de R\u0103zboi a seminari\u015ftilor, studen\u0163ilor \u015fi licen\u0163ia\u0163ilor \u00een teologie, pu\u015fi s\u0103 ia loc \u00een zona frontului sau \u00een alte cazuri \u00een spatele frontului. Ace\u015ftia au fost trata\u0163i \u00eentr-un mod jalnic, deplorabil, incorect cu gradul lor de preg\u0103tire \u015fi cu scopul repartiz\u0103rii lor, la diferite spitale fiind pu\u015fi la muncile cele mai de jos. Acolo unde pericolele erau iminente, ace\u015ftia aveau datoria s\u0103 execute f\u0103r\u0103 a avea dreptul de a refuza sau de a se retrage, misiunea lor fiind \u00eendeplinit\u0103 \u00een spiritul cre\u015ftinesc, cu mult\u0103 r\u0103bdare, unii dintre ei d\u00e2ndu-\u015fi ob\u015ftescul sf\u00e2r\u015fit pentru binele comun. Cu toate c\u0103 p\u0103rintele protopop Nazarie Constantin aflase despre aceste aspecte, f\u0103c\u00e2nd numeroase sesiz\u0103ri, nu a reu\u015fit s\u0103 g\u0103seasc\u0103 \u00een\u0163elegere la Marele Cartier General, mai tot timpul primind r\u0103spunsuri negative, deoarece ace\u015ftia nu beneficiau de grada\u0163ie, fiind trata\u0163i \u00een consecin\u0163\u0103 ca simpli combatan\u0163i, doar pentru hran\u0103, \u00eembr\u0103c\u0103minte \u015fi cazare. \u201e\u00cen ceea ce prive\u015fte asimilarea lor cu plutonierii, aceasta nu se poate admite, conform hot\u0103r\u00e2rii ministeriale, \u00een nici un caz\u201d.<\/p>\n Acesta este doar un exemplu din alte multe exemple cu aspecte negative ale greut\u0103\u0163ilor ce le-au avut de \u00eendurat membrii Serviciului Religios al Armatei \u00een campaniile dintre anii 1916-1918 cu categoriile de clerici, al\u0163ii dec\u00e2t num\u0103rul celor 252 de preo\u0163i mobiliza\u0163i av\u00e2nd gradul militar de locotenent asimilat. De\u015fi au f\u0103cut tot ce le-a stat \u00een putere, pe m\u0103sura afirm\u0103rii lor de trebuin\u0163\u0103 \u00een ajutorarea semenilor, pentru \u00eent\u0103rirea moralului solda\u0163ilor au fost pe deplin accepta\u0163i \u015fi, \u00een final, chiar stima\u0163i sau respecta\u0163i de c\u0103tre combatan\u0163i \u015fi ofi\u0163erii acestora. Un exemplu \u00een acest caz \u00eel avem \u00een ziua de 10 aprilie 1918, c\u00e2nd generalul de Corp de Armat\u0103 adjutant, Prezan Constantin, fost \u015fef al Statului Major General, av\u00e2nd responsabilitatea cu comanda Armatei Rom\u00e2ne, afl\u00e2ndu-se \u00eentr-o vizit\u0103 la Serviciul Religios, a subliniat printre altele c\u00e2teva cuvinte demne de preo\u0163ii mobiliza\u0163i \u015fi anume: \u201ePreo\u0163ii \u015fi-au f\u0103cut mai mult dec\u00e2t datoria \u015fi este o cinste pentru cler, care al\u0103turi de osta\u015fi, a dat mai mult dec\u00e2t i-am cerut noi pentru \u0162ar\u0103 \u015fi Neam\u201d.<\/p>\n Distinsa considera\u0163ie pe care generalul Corpului de Armat\u0103 Constantin Prezan a f\u0103cut-o, a fost una dintre pu\u0163inele recunoa\u015fteri \u015fi aprecieri f\u0103cute de o persoan\u0103 autorizat\u0103, pentru meritele depline ale eforturilor depuse de c\u0103tre preo\u0163ii mobiliza\u0163i \u00een Marele R\u0103zboi pentru f\u0103urirea Rom\u00e2niei \u00eentregite. De asemenea, printre aceste pu\u0163ine recunoa\u015fteri, se num\u0103r\u0103 \u015fi c\u00e2teva caracteriz\u0103ri elogioase ale unor comandan\u0163i de unit\u0103\u0163i de armat\u0103, adres\u00e2nd cuvinte frumoase de laud\u0103 \u00een scris preo\u0163ilor pe care i-au avut ace\u015ftia \u00een subordinea lor.<\/p>\n Impresiona\u0163i de valoarea de ansamblu a activit\u0103\u0163ii preo\u0163ilor militari, ofi\u0163erii \u015fi medicii militari au avut cuvinte de laud\u0103, de\u015fi acest lucru nu trebuie s\u0103 ne fie spre mirare, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 to\u0163i preo\u0163ii \u00eencorpora\u0163i \u00een slujba armatei au fost atent selec\u0163iona\u0163i, dup\u0103 anumite reguli bine stabilite \u00een cadrul Sf\u00e2ntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne. Diferi\u0163i ierarhi, \u00eengrijora\u0163i fiind de soarta clerului expus pe frontul de lupt\u0103 \u00een fa\u0163a mor\u0163ii, \u00eel chestionau pe p\u0103rintele protopop Nazarie Constantin, acesta r\u0103spunz\u00e2ndu-le: \u201eEi bine, aici am avut ocazia s\u0103 v\u0103d eminen\u0163a preo\u0163ilor eminen\u0163i: cu lacrimi \u00een ochi mi-au cerut s\u0103 nu-i despart de regimentele de pe front de care-i leag\u0103 at\u00e2tea amintiri suflete\u015fti. Un domn Colonel mi-a declarat c\u0103 dac\u0103 \u00eei permut preotul, el se demite de la comanda celui mai viteaz Regiment de V\u00e2n\u0103tori\u201d.<\/p>\n Eviden\u0163ierea preo\u0163ilor mobiliza\u0163i \u00een R\u0103zboiul \u00centregirii Neamului sub aspectul jertfei supreme, a sacrificiului vie\u0163ii \u00een condi\u0163ii de r\u0103zboi, pe front, Generalul Ioan R\u0103\u015fcanu, ministrul de R\u0103zboi, a afirmat \u00een \u015fedin\u0163a Senatului Rom\u00e2niei c\u0103: \u201eArmata noastr\u0103, care a luptat \u00een condi\u0163iuni extrem de grele, cunoscute \u00eendeajuns de domeniile noastre, gra\u0163ie preg\u0103tirii ei suflete\u015fti, a putut s\u0103 \u00eenfrunte cele mai grele timpuri \u015fi s\u0103 treac\u0103 neatins\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 flagelul teribil al bol\u015fevismului, care a prins \u00een focul s\u0103u \u015fi mistuit formidabila armat\u0103 ruseasc\u0103. Aceast\u0103 preg\u0103tire sufleteasc\u0103 este de net\u0103g\u0103duit c\u0103 \u00een mare parte \u00ee\u015fi are ob\u00e2r\u015fia \u00een sentimentele religioase cu care a fost \u00eenzestrat rom\u00e2nul \u00een toate timpurile \u015fi care l-au ajutat \u015fi salvat \u00een timpuri de restri\u015fte. Sentimentul religios a fost ve\u015fnic cald \u00een sufletul soldatului nostru, c\u0103ci preo\u0163imea militar\u0103 care a \u00eenso\u0163it armata \u00een tot timpul r\u0103zboiului a fost mai presus de orice laud\u0103 \u015fi, ca adev\u0103ra\u0163i apostoli, preo\u0163ii nu au p\u0103r\u0103sit niciun moment postul lor sf\u00e2nt \u015fi de onoare, ajut\u00e2nd ofi\u0163erimea spre a putea duce la glorie trupele noastre.\u201d<\/p>\n M\u0103re\u0163e au fost faptele s\u0103v\u00e2r\u015fite de preo\u0163ii mobiliza\u0163i afla\u0163i pe front \u00een timpul R\u0103zboiului \u00centregirii Neamului, unele dintre acestea fiind de un eroism cople\u015fitor.<\/p>\n \u00cen anii de r\u0103zboi 1916-1918, armatele inamice ale Puterilor Centrale au p\u0103truns cu mult\u0103 ur\u0103 \u015fi au ac\u0163ionat cu mare cruzime asupra popula\u0163iei lipsite de ap\u0103rare. Au incendiat \u015fi au devastat case, au ucis \u015fi au maltratat oameni nevinova\u0163i, i-au arestat pe cei ce nu manifestau simpatie fa\u0163\u0103 de Germania. Aceste prigoane s-au ab\u0103tut \u015fi asupra slujitorilor Bisericii noastre, de\u015fi ca argument pentru \u00eenvinov\u0103\u0163ire le era adus iubirea de \u0163ar\u0103, Biseric\u0103 \u015fi neam. Totodat\u0103, s-a ordonat jefuirea celor mai de pre\u0163 obiecte biserice\u015fti, \u00eendeosebi cele de argint, alam\u0103, bronz, cupru \u015fi cositor.<\/p>\n Jaful acesta a avut drept scop transformarea odoarelor biserice\u015fti \u00een tunuri sau proiectile, \u00een vederea continu\u0103rii r\u0103zboiului de cotropire. \u00cempotriva acestei situa\u0163ii, au protestat reprezentan\u0163ii Bisericii, \u00een frunte cu mitropolitul primat Conon Ar\u0103mescu-Donici. \u00cen urma acestui protest s-a hot\u0103r\u00e2t ca obiectele sacre de argint, candelele, policandrele, sfe\u015fnicele, icoanele, vasele \u015fi alte obiecte de cult s\u0103 fie inventariate \u015fi l\u0103sate acolo unde se g\u0103sesc, dar clopotele s\u0103 fie luate \u015fi duse \u00een str\u0103in\u0103tate. \u00cen urma acestei decizii, armata german\u0103 a rechizi\u0163ionat clopotele de la majoritatea bisericilor, din teritoriile ocupate \u015fi apoi au fost transportate \u00een Germania.<\/p>\n Dup\u0103 doi ani de suferin\u0163\u0103 \u015fi lupt\u0103, lacrimile de suferin\u0163\u0103 s-au pref\u0103cut \u00een lacrimi de bucurie, aduse de pr\u0103bu\u015firea Imperiului habsburgic \u015fi de unirea Transilvaniei cu \u0162ara-mam\u0103, \u00een istorica adunare \u015fi zi de 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia. Pentru acest ideal Biserica \u00eempreun\u0103 cu slujitorii \u015fi credincio\u015fii ei au suferit, au v\u0103rsat lacrimi de durere \u015fi triste\u0163e, au luptat cu mult\u0103 b\u0103rb\u0103\u0163ie \u015fi iubire fa\u0163\u0103 de neam \u015fi Biseric\u0103 \u015fi, \u00eentr-un final, a biruit, bucur\u00e2ndu-se de mult dorita unire de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918.<\/p>\n Amintim aici spre pomenire numele preo\u0163ilor r\u0103ni\u0163i, disp\u0103ru\u0163i \u015fi mor\u0163i \u00een Marele R\u0103zboi.<\/p>\n Preo\u0163i disp\u0103ru\u0163i (prizonieri): Popescu Belizarie, Dumitrescu Marin, Florescu I. D\u00e2mbovi\u0163a, \u015eerb\u0103nescu Justin, Popescu Laz\u0103r (se pare c\u0103 a r\u0103mas \u00eentr-un teritoriu ocupat), M\u0103rculescu Emilian, V. N. Furnic\u0103, Stoicescu A., Sadeanu C., P\u00e2rligras T., Popescu A., Jugureanu Gh., Popescu D., Ionescu Gh., Ionescu St., Ro\u015foga Ilie, Bl\u0103nariu Gh., Popa Marin.<\/p>\n Preo\u0163i r\u0103ni\u0163i: G\u00e2rl\u0103nescu N, Baculescu H., Grigorescu I., Dicu P., Ionescu D. \u015fi Mironescu I.<\/p>\n Preo\u0163i mor\u0163i: Arm\u0103\u015fanu N., B\u00e2rlogeanu D., R\u0103tescu I., Cerbulescu I., Gibescu C.<\/p>\n Cu siguran\u0163\u0103, cercet\u00e2nd arhivele putem s\u0103 descoperim \u015fi s\u0103 clarific\u0103m \u00een mod deplin situa\u0163ia acestor preo\u0163i militari, sub toate aspectele, \u00een vreme de r\u0103zboi.<\/p>\n Faptele s\u0103v\u00e2r\u015fite de ace\u015fti preo\u0163i pe c\u00e2mpurile de lupt\u0103, \u00een anii R\u0103zboiului pentru \u00centregirea Neamului, pot continua \u00een mod des\u0103v\u00e2r\u015fit. \u00cen urma relat\u0103rilor f\u0103cute ne putem da seama c\u0103, \u00een mod practic, nu a existat niciun preot mobilizat la unit\u0103\u0163ile de pe front s\u0103 nu \u00ee\u015fi duc\u0103 la \u00eendeplinire cu mare st\u0103ruin\u0163\u0103 toate obliga\u0163iile sau \u00eendatoririle \u00een spiritul jertfei cre\u015ftine, ca slujitori ai M\u00e2ntuitorului Iisus Hristos.<\/p>\n Biserica, prin rug\u0103ciune, cuv\u00e2nt \u015fi fapt\u0103, cultiv\u0103 darul sf\u00e2nt al unit\u0103\u0163ii \u015fi demnit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, deoarece adev\u0103rata libertate nu se afl\u0103 nici \u00een dezbinare, nici \u00een indiferen\u0163a egoist\u0103, ci se afl\u0103 \u00een starea de comuniune \u015fi cooperare pentru s\u0103v\u00e2r\u015firea binelui comun. \u00centruc\u00e2t darul libert\u0103\u0163ii \u015fi al unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, simbol al demnit\u0103\u0163ii poporului rom\u00e2n, a fost ob\u0163inut cu multe jertfe de vie\u0163i omene\u015fti \u015fi multe eforturi spirituale \u015fi materiale, Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 pomene\u015fte la fiecare Sf\u00e2nt\u0103 Liturghie pe \u201eto\u0163i eroii, osta\u015fii \u015fi lupt\u0103torii rom\u00e2ni, din toate timpurile \u015fi din toate locurile, care s-au jertfit pe c\u00e2mpurile de lupt\u0103, \u00een lag\u0103re \u015fi \u00een \u00eenchisori pentru ap\u0103rarea patriei \u015fi a credin\u0163ei ortodoxe str\u0103mo\u015fe\u015fti, pentru \u00eentregirea neamului rom\u00e2nesc, pentru libertatea \u015fi demnitatea poporului rom\u00e2n\u201d. De asemenea, Biserica dore\u015fte s\u0103 contribuie, \u00eempreun\u0103 cu institu\u0163iile Statului rom\u00e2n, la p\u0103strarea integrit\u0103\u0163ii Rom\u00e2niei \u015fi a demnit\u0103\u0163ii poporului rom\u00e2n, pre\u0163uind astfel jertfa celor ce au luptat de-a lungul istoriei pentru realizarea acestor mari idealuri \u015fi, totodat\u0103, s\u0103 promoveze pacea \u015fi \u00een\u0163elegerea \u00eentre popoare.<\/p>\n Ast\u0103zi, to\u0163i cet\u0103\u0163enii Rom\u00e2niei, toate institu\u0163iile statului \u015fi toate cultele religioase avem datoria s\u0103 p\u0103str\u0103m \u015fi s\u0103 cultiv\u0103m darul unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale ca fiind un simbol al demnit\u0103\u0163ii poporului rom\u00e2n, ob\u0163inut cu multe jertfe de vie\u0163i omene\u015fti \u015fi multe eforturi spirituale \u015fi materiale, spre binele Rom\u00e2niei \u015fi bucuria rom\u00e2nilor de pretutindeni.<\/p>\n <\/p>\n Prof. Marius-Emanuel SANDU<\/em><\/strong><\/p>\n <\/p>\n * Comunicare sus\u0163inut\u0103 la Simpozionul \u201eCentenarul Unirii Basarabiei cu \u0162ara-Mam\u0103\u201d desf\u0103\u015furat la Seminarul Teologic Ortodox \u201eVeniamin Costachi\u201d, Neam\u0163, 24 martie 2018.<\/em><\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n<\/a>Asemenea informa\u0163ii le avem cu privire la armata francez\u0103, unde \u201eafar\u0103 de preo\u0163ii de armat\u0103, acolo \u015fi ofi\u0163erii se ocup\u0103 de aceast\u0103 cerin\u0163\u0103 militar\u0103\u201d. Conform acelora\u015fi informa\u0163ii, \u00een Rusia \u201eeduca\u0163ia sufleteasc\u0103 a o\u015ftirii se face cu mare \u00eengrijire de cler \u015fi de \u015fefii de armat\u0103\u201d, datorit\u0103 faptului c\u0103 \u201ela toate unit\u0103\u0163ile mari \u015fi mici de armat\u0103 e c\u00e2te un preot; p\u00e2n\u0103 \u015fi pe fiecare vas mare de r\u0103zboi \u2013 din o escort\u0103 este un preot\u201d, ace\u015fti preo\u0163i de armat\u0103 fiind pu\u015fi sub conducerea unui a\u015fa-numit protopop de armat\u0103, ce f\u0103cea parte din Sinodul Bisericii din Rusia, cu toate c\u0103 acesta nu era arhiereu. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, \u00een Rusia erau, ,mii de c\u0103lug\u0103ri \u015fi c\u0103lug\u0103ri\u0163e din m\u00e2n\u0103stirile ruse\u015fti care au fost preg\u0103ti\u0163i pentru Crucea Ro\u015fie \u015fi aduc un mare serviciu armatei ca infirmieri \u015fi brancardieri\u201d.<\/p>\n<\/a>Sf\u00e2ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, \u00een aceea\u015fi zi, la aceea\u015fi \u015fedin\u0163\u0103, a ales ca protopop al preo\u0163ilor de armat\u0103 pe p\u0103rintele iconom Nazarie Constantin (1865-1926), acesta fiind profesor universitar de Teologie Moral\u0103 la Facultatea de Teologie a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti. P\u0103rintele profesor este \u00eenvestit cu r\u0103spunderea de a organiza Serviciul Religios al Armatei Rom\u00e2ne c\u00e2t mai rapid posibil ca timp. Al\u0103turi de Mitropolitul Pimen Georgescu, un aprig sus\u0163in\u0103tor al promulg\u0103rii Legii a fost nimeni altul dec\u00e2t Ministrul de R\u0103zboi din vremea aceea, Generalul R\u0103\u015fcanu Ioan. El a sus\u0163inut \u00een fa\u0163a Parlamentului Rom\u00e2niei c\u0103 \u201earmata nu se poate dispensa de serviciul sufletesc nepre\u0163uit al preo\u0163imii\u201d.<\/p>\n\n