{"id":12437,"date":"2018-06-03T09:59:33","date_gmt":"2018-06-03T09:59:33","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=12437"},"modified":"2018-06-03T09:59:53","modified_gmt":"2018-06-03T09:59:53","slug":"educatia-morala-a-copiilor-si-propaganda-pentru-un-stat-secular-umanist","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/cogito-ergo-sum\/educatia-morala-a-copiilor-si-propaganda-pentru-un-stat-secular-umanist\/","title":{"rendered":"Educa\u0163ia moral\u0103 a copiilor \u015fi propaganda pentru un stat secular-umanist"},"content":{"rendered":"

 <\/p>\n

\"\"<\/a>\u201eDragi factori deciden\u0163i, mai u\u015for cu experimentele sociale, mai ales pe copii \u015fi sistemul educa\u0163ional!\u201d (Marius Apopei, pre\u015fedinte al Asocia\u0163iei P\u0103rin\u0163i pentru Ora de Religie, filiala Neam\u0163<\/em>)<\/p>\n

 <\/p>\n

Asaltul ideologic \u00eendreptat \u00een mod sistematic \u00eempotriva familiei tradi\u0163ionale deschide perspective sumbre \u015fi asupra orei de religie. Transformat\u0103 anii trecu\u0163i din disciplin\u0103 obligatorie \u00een disciplin\u0103 op\u0163ional\u0103, ora de religie ar putea, \u00een viitorul apropiat, s\u0103 sufere noi atacuri din partea a\u015fa-zi\u015filor \u201eumani\u015fti seculari\u201d, care consider\u0103 acest obiect de studiu ca fiind un afront la adresa libert\u0103\u0163ii de g\u00e2ndire \u015fi o metod\u0103 de \u00eendoctrinare a elevilor. \u00cen acest context, am considerat oportun un dialog cu domnul Marius Apopei, pre\u015fedinte al Asocia\u0163iei P\u0103rin\u0163i pentru Ora de Religie, filiala Neam\u0163, sociolog, jurist \u015fi tat\u0103 a cinci copii, activist pro-life, cu o experien\u0163\u0103 de peste 20 de ani \u00een domeniul ONG-urilor de tineret, propun\u00e2ndu-ne totodat\u0103 s\u0103 tragem un semnal de alarm\u0103 asupra pericolelor care p\u00e2ndesc educa\u0163ia moral\u0103 a copiilor, \u00een ansamblu.<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Rep.: Domnule Marius Apopei, cu ce pericole se confrunt\u0103 \u00een prezent ora de religie \u015fi, implicit, familia tradi\u0163ional\u0103? <\/em><\/p>\n

Marius Apopei<\/strong>: Printre noile \u201eprovoc\u0103ri\u201d, a\u015f dori s\u0103 amintesc de \u201eteoria genului\u201d \u015fi \u201eparteneriatele civile\u201d, subiecte aflate oarecum \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103. \u201eTeoria genului\u201d pleac\u0103 de la o diminuare a \u00een\u0163elegerii diferen\u0163elor sexuale din punct de vedere biologic \u015fi exacerbeaz\u0103, promoveaz\u0103 \u00een contrapondere \u201egenul\u201d ca principiu de diferen\u0163iere social\u0103. Sexul biologic, masculin \u015fi feminin, structur\u0103 a corpului uman, devine o component\u0103 secundar\u0103 a diferen\u0163ierii dintre b\u0103rbat \u015fi femeie, \u201esexul social\u201d, devenind \u00een schimb un concept novator, bazat pe o complexitate de aspecte psihosociale, de rela\u0163ii \u015fi comportamente ce se formeaz\u0103 sub influen\u0163a unor mentalit\u0103\u0163i \u015fi culturi promovate ast\u0103zi din ce \u00een ce mai intens. Asfel, \u201eomul nou\u201d, mult dorit \u015fi a\u015fteptat de genera\u0163ii de sisteme politico-ideologice ajunge s\u0103 poat\u0103 avea ast\u0103zi, cu prec\u0103dere \u00een America de Nord \u015fi vestul Europei, posibilitatea \u015fi libertatea de a renun\u0163a sau a considera nedefinitoriu sexul biologic, ca diferen\u0163\u0103 \u00eentre un b\u0103rbat \u015fi o femeie, definitorii fiind genul, orientarea sau sexul social, ales \u015fi schimb\u0103tor totodat\u0103, \u00een func\u0163ie de cum \u201ese simte\u201d la un moment dat o persoan\u0103.<\/p>\n

De asemenea, subiectul, \u201eparteneriatelor civile\u201d, suscit\u0103 un mare interes mediatic \u00een ultima perioad\u0103, dar el nu este nici pe departe o problem\u0103 real\u0103 a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, fiind impus mediatic pe principiul c\u0103 dac\u0103 se prezint\u0103 la televiziuni \u00een mod constant, atunci sigur este o problem\u0103 important\u0103 de care se preocup\u0103 cet\u0103\u0163enii. A\u015fadar, acest subiect, de altfel minor \u015fi care preocup\u0103 doar o insignifiant\u0103 parte a popula\u0163iei \u0163\u0103rii noastre, este periodic, sistematic, rostogolit \u00een mass-media \u015fi promovat chiar \u015fi \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei ca propunere legislativ\u0103, de c\u0103tre persoane sau mici grupuri de lobby ce sus\u0163in rela\u0163iile \u00eentre persoane de acela\u015fi sex. Vectorii ace\u015ftia de influen\u0163\u0103 (finan\u0163a\u0163i prin intermediul unor diverse programe), minori ca num\u0103r \u015fi \u00een general slab preg\u0103ti\u0163i din punct de vedere juridic \u015fi conceptual, totu\u015fi sunt foarte bine organiza\u0163i \u015fi educa\u0163i pe baza unui minim bagaj informa\u0163ional, ideologic \u015fi de exprimare (un limbaj de comunicare cu no\u0163iuni \u015fi cli\u015fee specifice, repetate sistematic). Apoi, ace\u015ftia au create diverse p\u00e2rghii media prin care ajung s\u0103 \u00ee\u015fi promoveze mesajele, spre a le face s\u0103 devin\u0103 \u201eprobleme de interes major\u201d.<\/p>\n

Rep.: Cum se repercuteaz\u0103 toate aceste teorii \u015fi nout\u0103\u0163i legislative asupra educa\u0163iei copiilor din Rom\u00e2nia?<\/em><\/p>\n

    \n
  1. A.<\/strong>: \u00cen \u0163\u0103rile din America de Nord \u015fi vestul Europei, vorbim deja de c\u00e2\u0163iva ani, pe alocuri chiar de zeci de ani, de modific\u0103ri esen\u0163iale \u00een sistemele legislative, administrative, educa\u0163ionale, chiar \u015fi \u00een zona cultelor religioase ori a segmentului de economie de pia\u0163\u0103 privat\u0103. \u00cen gr\u0103dini\u0163e \u015fi \u015fcoli primare, b\u0103ie\u0163ii sunt \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i \u015fi \u00eendemna\u0163i s\u0103 poarte fusti\u0163e \u015fi alte elemente vestimentare ori accesorii feminine \u015fi invers, \u00een cazul fetelor. Copiii sunt de asemenea \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i s\u0103 experimenteze masturbarea, folosirea prezervativului, explorarea \u015fi atingerea zonelor intime, rela\u0163iile sexuale \u00eentre persoane de acela\u015fi sex \u015fi altele cu mult mai \u015focante \u015fi cutremur\u0103toare de care, la fel, nu po\u0163i s\u0103 nu te ru\u015finezi m\u0103car pronun\u0163\u00e2ndu-le, dar pe care, ca sociolog \u015fi, \u00een primul r\u00e2nd, ca p\u0103rinte nu pot s\u0103 nu le constat \u015fi s\u0103 trag semnale de alarm\u0103 c\u0103 sunt \u201eprovoc\u0103ri\u201d care deja au fost aduse \u015fi \u00een Rom\u00e2nia, prin mass-media \u015fi diverse proiecte \u015fi programe derulate \u00een special \u00een zona educa\u0163ional\u0103 \u015fi a administra\u0163iei publice. V\u0103 spun c\u0103 \u00een unele din aceste \u0163\u0103ri, personal clerical al diverselor culte este obligat s\u0103 oficieze c\u0103s\u0103torii \u00eentre persoane de acela\u015fi sex, f\u0103r\u0103 a putea s\u0103 se prevaleze de dogma religioas\u0103, acela\u015fi lucru \u00eent\u00e2mpl\u00e2ndu-se \u015fi \u00een administra\u0163ie, unde ajung s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 persoane vii cu persoane decedate ori alte persoane cu ele \u00eensele, iar dac\u0103 te opui, pl\u0103te\u015fti cu \u00eenchisoarea sau cu diferite sume de bani, drept amend\u0103. Da, acestea pe c\u00e2t de incredibile par pentru noi, \u00een acele \u0163\u0103ri sunt realit\u0103\u0163i, care, aten\u0163ie, vin \u015fi c\u0103tre Rom\u00e2nia, \u00een primul r\u00e2nd prin modificarea limbajului, a schimb\u0103rii sensului comun al unor no\u0163iuni, prin \u201eredefinirea unor concepte\u201d. Exist\u0103 o \u00eentreag\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 despre cum s\u0103 schimbi mentalitatea unui popor \u015fi \u00een c\u00e2t timp, iar noi ne afl\u0103m \u00een aceast\u0103 matrice care ni se aplic\u0103 discret \u015fi sistematic, dar cu o singur\u0103 men\u0163iune; la noi merge mult mai greu, mai anevoios, cu costuri mult mai mari acest proces de reeducare, conform noilor ideologii.<\/li>\n<\/ol>\n

    Rep.: \u015etim c\u0103 la Foc\u015fani ar fi urmat s\u0103 se desf\u0103\u015foare, \u00een luna februarie, o activitate \u00een cadrul c\u0103reia elevii de liceu ar fi urmat s\u0103 primeasc\u0103 informa\u0163ii privind drepturile comunit\u0103\u0163ii LGBT, unul dintre \u201econferen\u0163iari\u201d fiind chiar un transgender. Conferin\u0163a a fost anulat\u0103, deoarece s-a dovedit faptul c\u0103 Inspectoratul \u015ecolar nu aprobase participarea elevilor la aceast\u0103 activitate, iar p\u0103rin\u0163ilor nu li se ceruse acordul. Exist\u0103 posibilitatea ca \u015fi \u00een jude\u0163ul Neam\u0163 s\u0103 se organizeze astfel de activit\u0103\u0163i, aflate la limita legalit\u0103\u0163ii?<\/em><\/p>\n

      \n
    1. A.<\/strong>: Din c\u00e2te cunosc eu, implicarea civic\u0103, atitudinea p\u0103rin\u0163ilor, vocea public\u0103 au contat foarte mult \u00een turnura pe care a luat-o acest eveniment. Activitatea aceasta cu elevii nu este singura de acest tip ce s-a orga\u00adnizat \u00een ultimii ani, ea f\u0103c\u00e2nd parte dintr-o politic\u0103, o strategie de ac\u0163iune pe segmentul sensibiliz\u0103rii, a preg\u0103tirii terenului \u00een vederea introducerii \u015fi a obi\u015fnuirii popula\u0163iei \u015fi \u00een special a copiilor \u015fi tinerilor cu diferite modele sociale, de comportament, \u00een general str\u0103ine ethosului rom\u00e2nesc. Tot anul acesta, pe la mijlocul lui ianuarie, \u00een Bucure\u015fti, clase de elevi de liceu au fost duse la o a\u015fa-zis\u0103 vizionare de film, cu dezbatere, discu\u0163ii libere la final. Din ce am \u00een\u0163eles, filmul prezenta scene de pornografie homosexual\u0103, chiar unul dintre amfitrionii evenimentului fiind reprezentantul unui ONG ce promoveaz\u0103 drepturile persoanelor LGBT. Ei bine, la acest eveniment elevii au fost adu\u015fi chiar de c\u0103tre profesorii lor, pe baz\u0103 de liste \u015fi nu \u015ftiu dac\u0103 au fost semnate acorduri de c\u0103tre p\u0103rin\u0163ii elevilor, ori chiar de c\u0103tre elevii care aveau v\u00e2rsta pentru a-\u015fi da acordul personal \u00een scris. Prin 2013 un alt caz intens mediatizat a fost cel al unei parade gay organizat\u0103 \u00eentr-un liceu din Bucure\u015fti de c\u0103tre o doamn\u0103 profesoar\u0103, mul\u0163i dintre elevi chiar ne\u015ftiind, nerealiz\u00e2nd c\u0103 ceea ce f\u0103ceau ei acolo era pentru sus\u0163inerea unei cauze de acest fel. Aceste ac\u0163iuni cu inten\u0163ie v\u0103dit\u0103 de a promova un anumit tip de comportament \u015fi de a sensibiliza pe subiect sunt c\u00e2teva exemple cu vizibilitate media, dar ele se petrec de ani de zile, sub diverse m\u0103\u015fti, precum educa\u0163ie pentru s\u0103n\u0103tate, egalitate de \u015fanse, identitate de gen, non-discriminare, violen\u0163\u0103 domestic\u0103. \u00cen privin\u0163a organiz\u0103rii \u015fi \u00een alte p\u0103r\u0163i a unor astfel de evenimente, \u00eentreb \u015fi eu retoric: oare p\u0103rin\u0163ii nu ar trebui s\u0103 \u015ftie la ce activit\u0103\u0163i particip\u0103 copiii lor, solicit\u00e2ndu-li-se acordul \u00een scris? Oare profesorii, conduc\u0103torii de institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt nu trebuie s\u0103 cunoasc\u0103 cine este organizator \u015fi invitat precum \u015fi desf\u0103\u015fur\u0103torul, programul, unor astfel de ac\u0163iuni, manifest\u0103ri, dezbateri, cursuri? Cel pu\u0163in legea a\u015fa prevede…<\/li>\n<\/ol>\n

       <\/p>\n

      O m\u00e2n\u0103 de fier \u00eentr-o m\u0103nu\u015f\u0103 de catifea\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n

       <\/p>\n

      \"\"<\/a>Rep.: \u00cen luna aprilie, plenul Camerei Deputa\u0163ilor a adoptat o propunere legislativ\u0103 potrivit c\u0103reia grupa mijlocie \u015fi grupa mare de la gr\u0103dini\u0163\u0103 vor deveni obligatorii, \u00eencep\u00e2nd cu anii urm\u0103tori. Cum vede\u0163i aceast\u0103 form\u0103 de obligativitate, \u00een contextul restr\u00e2ngerii tot mai acute a dreptului p\u0103rin\u0163ilor de a decide asupra educa\u0163iei copiilor lor?<\/em><\/p>\n

        \n
      1. A.<\/strong>: Desigur, nu mai e de mirare c\u0103 devenim un fel de na\u0163iune copy-paste a ini\u0163iativelor nefaste \u015fi perdante pe termen lung. Ideea aceasta nu e original\u0103, am reg\u0103sit-o de cur\u00e2nd \u015fi ca propunere a pre\u015fedintelui Fran\u0163ei, Macron, bine\u00een\u0163eles \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een motiva\u0163ie ideologic\u0103, \u201epentru egalitate \u015fi progres social\u201d, cum \u015ftim \u015fi noi c\u0103 se propov\u0103duia de c\u0103tre comuni\u015ftii care vroiau s\u0103 te fac\u0103 egal cu for\u0163a pentru progresul \u015fi prosperitatea doar a unora dintre egali. Ce este specific \u00een situa\u0163ia Fran\u0163ei, este c\u0103, a\u015fa cum se declara, 97,6% dintre copii sunt deja \u00eenscri\u015fi la gr\u0103dini\u0163\u0103 de la v\u00e2rsta de trei ani \u015fi atunci se pune \u00eentrebarea cui folose\u015fte aceast\u0103 ini\u0163iativ\u0103 legislativ\u0103? Oare nu unui control total, unui tip de societate totalitar\u0103, realizat\u0103 mult mai rafinat pe tiparul m\u00e2inii de fier \u00een m\u0103nu\u015f\u0103 de catifea? P\u0103i pe noi s-au f\u0103cut studii, cercet\u0103ri \u015fi au constatat c\u0103 greu sau deloc mai putem fi reeduca\u0163i pentru a se ajunge la crearea acelui \u201eom nou\u201d, mult dorit de comunismul ro\u015fu, iar acum de cel albastru. Copiii no\u015ftri le-au r\u0103mas ca resurs\u0103 pentru aceast\u0103 ridicare a \u201eomului nou\u201d, de aceea vor sub orice chip s\u0103 pun\u0103 m\u00e2na pe ei prin diverse programe \u015fi proiecte ideologice ca \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt obligatoriu de la 3-4 ani, educa\u0163ie sexual\u0103 de la gr\u0103dini\u0163\u0103, teorii gender \u015fi de sexualitate alternativ\u0103, pornografie, pedofilie, controlul \u015fi monitorizarea electronic\u0103 a persoanei \u015fi a comunica\u0163iilor sale. Acestea nu mai sunt probabile sau sperietori posibile, ele nici m\u0103car nu mai bat la u\u015f\u0103, ci au intrat deja \u00een sistemul nostru, la un nivel incipient \u015fi oarecum cu focare de ac\u0163iune \u00een unele mari ora\u015fe. Am lecturat \u015fi eu expunerea de motive a ini\u0163iatorilor acestei modific\u0103ri legislative \u015fi v\u0103 recomand s\u0103 vede\u0163i pe site-ul Camerei Deputa\u0163ilor cine sunt ace\u015ftia \u015fi ce banalit\u0103\u0163i au putut s\u0103 treac\u0103 acolo ca motive pentru a aduce de la 6 la 4 ani obligativitatea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului. Concluzia mea ar fi urm\u0103toarea: l\u0103sa\u0163i copiii s\u0103 mai copil\u0103reasc\u0103, fiindc\u0103 de la 6 ani e suficient s\u0103 fie \u00eenregimenta\u0163i \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul obligatoriu. Conform Institutului Na\u0163ional de Statistic\u0103, aproape trei sferturi dintre p\u0103rin\u0163i \u00ee\u015fi dau copiii la gr\u0103dini\u0163\u0103 de la trei ani, restul nedorind din diverse motive s\u0103 o fac\u0103, probabil cei mai mul\u0163i av\u00e2nd posibilitatea de a-i educa \u015fi cre\u015fte de membri ai familiei. Nu cred s\u0103 fie suficiente situa\u0163ii care chiar s\u0103 motiveze obligativitatea introducerii \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului obligatoriu de la 4 ani. Chiar \u015fi v\u0103zusem, a\u015fa proasp\u0103t \u015fi oarecum empiric, nereprezentativ statistic, un sondaj la cald f\u0103cut de un important site de \u015ftiri care, \u00een ziua c\u00e2nd a fost aprobat\u0103 aceast\u0103 propunere legislativ\u0103 de c\u0103tre Camera Deputa\u0163ilor, \u00eentreba dac\u0103 e normal ca gr\u0103dini\u0163a s\u0103 devin\u0103 obligatorie, iar r\u0103spunsul a trei sferturi dintre cei aproape 2.000 de reponden\u0163i era c\u0103 se pozi\u0163ionau negativ fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 ini\u0163iativ\u0103 legislativ\u0103. N\u0103d\u0103jduiesc c\u0103 poate p\u00e2n\u0103 se va ajunge cu propunerea aceasta la Senat, vor ap\u0103rea speciali\u015fti, asocia\u0163ii de p\u0103rin\u0163i, zona civic\u0103 \u00een general, care s\u0103-\u015fi impun\u0103 rolul de parte a unei reale consult\u0103ri publice. Dac\u0103 nu, iar\u0103\u015fi vom asista la \u00eenc\u0103 o redut\u0103 c\u00e2\u015ftigat\u0103 de c\u0103tre cei care doresc o diminuare a rolului decident al p\u0103rin\u0163ilor \u00een ceea ce prive\u015fte educa\u0163ia copiilor, iar c\u00e2nd lucrurile vor fi ajuns deja departe, tu, ca p\u0103rinte, scuturat de ideile \u201enovatoare\u201d cu care vezi c\u0103 vine copilul de la \u015fcoal\u0103, vr\u00e2nd s\u0103 iei atitudine vei constata c\u0103 e prea t\u00e2rziu fiindc\u0103 ai l\u0103sat prin neimplicare civic\u0103, nep\u0103sare, credulitate ca al\u0163ii s\u0103 decid\u0103 pentru copilul t\u0103u \u015fi, pe de alt\u0103 parte, \u0163i s-au \u015fi restr\u00e2ns drepturile parentale.<\/li>\n<\/ol>\n

        Oricum, v\u0103 spun c\u0103 peste ani vom constata \u015fi pe acest subiect c\u0103 ni s-au impus diferite modele \u015fi proiecte educa\u0163ionale, multiculturale \u015fi vor veni unii ca Nicolas Sarkozy, care, la \u00eenceputul anului 2011, pe vremea c\u00e2nd era pre\u015fedinte al Fran\u0163ei, a afirmat c\u0103 modelul multicultural este un \u201ee\u015fec\u201d \u00een Europa, al\u0103tur\u00e2ndu-se pozi\u0163iilor similare exprimate anterior pe acest subiect de cele mai puternice voci ale Europei, \u015fi anume cancelarul german Angela Merkel \u015fi premierul britanic David Cameron.<\/p>\n

        A\u015fa c\u0103, dragi factori deciden\u0163i, mai u\u015for cu experimentele sociale, mai ales pe copii \u015fi sistemul educa\u0163ional, care, din p\u0103cate, de 28 de ani tot \u00een experimente o \u0163ine \u015fi, dragi p\u0103rin\u0163i \u015fi cadre didactice, mai pune\u0163i \u00eentreb\u0103ri, mai solicita\u0163i puncte de vedere, explica\u0163ii \u015fi fundament\u0103ri rezonabile la tot ce vi se propune ca venind \u201ede sus\u201d!<\/p>\n

         <\/p>\n

        Subminarea conceptului de familie<\/strong><\/p>\n

         <\/p>\n

        Rep.: Revenind la parteneriatul civil, cum considera\u0163i c\u0103 ar afecta familia tradi\u0163ional\u0103 aprobarea acestei forme de coabitare? <\/em><\/p>\n

          \n
        1. A.<\/strong>: \u00cen fapt, promovarea \u015fi impunerea \u201eparteneriatelor civile\u201d, va avea ca efect major diminuarea importan\u0163ei c\u0103s\u0103toriei \u015fi a familiei nucleare \u015fi schimbarea radical\u0103 a structurii \u015fi rolului determinant pe care familia \u00eenc\u0103 \u00eel are \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103 ce trece prin cea mai grav\u0103 criz\u0103 demografic\u0103 din istoria sa, cu efecte sociale ca: sc\u0103derea natalit\u0103\u0163ii, \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea \u015fi pierderile de popula\u0163ie, cre\u015fterea dezordinii sociale \u015fi confuziei morale, diminuarea segmentului de popula\u0163ie activ \u00een munc\u0103 \u015fi restr\u00e2ngerea pe cale de consecin\u0163\u0103 a bugetului contributiv pentru servicii \u015fi presta\u0163ii sociale, educa\u0163ionale, de s\u0103n\u0103tate.<\/li>\n<\/ol>\n

          Analiz\u00e2nd propunerile legislative vehiculate pe problematica \u201eparteneriatelor civile\u201d, se observ\u0103 o serie de probleme pe care a\u015f vrea s\u0103 le enumer:<\/p>\n

          – Un argument de baz\u0103 al celor care promoveaz\u0103 aceast\u0103 ini\u0163iativ\u0103 este existen\u0163a a sute de mii de cupluri heterosexuale (b\u0103rbat \u015fi femeie) care ar avea nevoie de aceast\u0103 lege pentru a fi protejate. Dar analiz\u00e2nd textul juridic, constat\u0103m c\u0103 drepturile partenerilor urmeaz\u0103 s\u0103 fie foarte asem\u0103n\u0103toare cu cele ale so\u0163ilor (din legisla\u0163ia civil\u0103 existent\u0103), legea neaduc\u00e2nd \u00een mod real nimic nou pentru cuplurile formate din b\u0103rbat \u015fi femeie. A\u015fadar, de fapt, propunerea vizeaz\u0103 \u00een mod direct o form\u0103 de legalizare a rela\u0163iilor \u00eentre persoane de acela\u015fi sex, sub masca protej\u0103rii \u00een principal a cuplurilor aflate \u00een concubinaj \u015fi formate dintr-un b\u0103rbat \u015fi o femeie.<\/p>\n

          De interes pentru p\u0103rin\u0163i \u015fi profesori deopotriv\u0103 este \u015fi faptul c\u0103, fiind un simplu contract care nu ia \u00een calcul elemente de baz\u0103 ale vie\u0163ii de familie, parteneriatul civil nu confer\u0103 stabilitatea caracteristic\u0103 unei c\u0103s\u0103torii, astfel neput\u00e2nd nici oferi mediul optim pentru cre\u015fterea, dezvoltarea \u015fi educarea corespunz\u0103toare a copiilor, ace\u015ftia risc\u00e2nd s\u0103 devin\u0103 victime ale recunoa\u015fterii \u015fi \u00eencuraj\u0103rii concubinajului. Legat de acest aspect voi aduce \u00een aten\u0163ie unele informa\u0163ii din studii ap\u0103rute recent \u00een zona academic\u0103 american\u0103, studii care bine\u00een\u0163eles c\u0103 nu p\u0103trund u\u015for \u00een sfera de prim interes a mass-media, dar ele se public\u0103 \u00een reviste de specialitate. Astfel, \u00een 2015, Wendy Manning, sociolog la Bowling Green State University (SUA), a publicat rezultatele studiului Cohabitation and Child Wellbeing privind concubinajul \u015fi efectele sale asupra copiilor. Concluzia de baz\u0103 a studiului este c\u0103 primele victime ale concubinajului, aflat \u00een cre\u015ftere \u00een ultimele decenii, sunt copiii. Din datele furnizate de Manning pot preciza c\u0103: \u2013 persoanele care tr\u0103iesc \u00een concubinaj sunt mult mai s\u0103race dec\u00e2t persoanele integrate \u00een familii, venitul mediu \u00een cuplurile coabitante fiind la jum\u0103tate fa\u0163\u0103 de venitul familiilor \u00eentemeiate pe c\u0103s\u0103torie; \u2013 32,5% dintre c\u0103minele unde partenerii tr\u0103iesc \u00een concubinaj sunt sub pragul de s\u0103r\u0103cie, fa\u0163\u0103 de doar 10-11% \u00een cazul familiilor \u00eentemeiate pe c\u0103s\u0103torie; \u2013 partenerii care tr\u0103iesc \u00een concubinaj tind s\u0103 fie mult mai pu\u0163in educa\u0163i dec\u00e2t persoanele c\u0103s\u0103torite; \u2013 concubinajul e mult mai instabil ca mariajul; \u00een medie, rezist\u0103 doar 18 luni; \u2013 copiii care locuiesc cu adul\u0163i care coabiteaz\u0103 au cel pu\u0163in trei perechi de \u201ep\u0103rin\u0163i\u201d diferi\u0163i p\u00e2n\u0103 la majorat; \u2013 copiii crescu\u0163i de adul\u0163i afla\u0163i \u00een concubinaj sunt mai pu\u0163in s\u0103n\u0103to\u015fi, au performan\u0163e \u015fcolare mai slabe \u015fi sunt mai \u00eenclina\u0163i spre delicven\u0163\u0103 dec\u00e2t copiii crescu\u0163i \u00een familii \u00eentemeiate pe c\u0103s\u0103torie. De asemenea, sociologul american Bradley Wilcox a publicat \u00een 2017 studiul \u201eTies that Bind \u2013 Children in the Age of Cohabitation\u201d, constat\u00e2nd acelea\u015fi aspecte: concubinajul este nociv intereselor copiilor. De fapt, propunerile legislative privind parteneriatul civil, trecute p\u00e2n\u0103 acum prin votul Parlamentului, nu fac \u00een niciun fel de referire la situa\u0163ia copiilor rezulta\u0163i din aceste uniuni, ace\u015ftia r\u0103m\u00e2n\u00e2nd copii din afara c\u0103s\u0103toriei, f\u0103r\u0103 deci a beneficia de prezum\u0163ia de paternitate.<\/p>\n

          \"\"<\/a>Rep.:<\/em> \u00cen ce stadiu se afl\u0103 acest proiect, \u00een prezent? <\/em><\/p>\n

            \n
          1. A.<\/strong>: \u00centr-o form\u0103 juridic\u0103 concret\u0103, aceste \u201eparteneriate civile\u201d denumite de al\u0163ii \u015fi \u201euniuni consensuale\u201d, au fost propuse spre aprobare Camerei Deputa\u0163ilor \u015fi Senatului de mai multe ori de c\u0103tre un oarecare fost deputat \u015fi de fiecare dat\u0103 au fost respinse. Spre sf\u00e2r\u015fitul lunii martie 2018, o entitate public\u0103 denumit\u0103 Consiliul Na\u0163ional pentru Combaterea Discrimin\u0103rii propune pe aceast\u0103 tem\u0103 un nou proiect de lege, care \u2013 a\u015fa cum declara conduc\u0103torul acestei institu\u0163ii, pentru ziarul \u201eG\u00e2ndul\u201d \u2013 a fost discutat \u00eempreun\u0103 cu organiza\u0163iile non-guvernamentale de profil, \u00een special cu Asocia\u0163ia ACCEPT (care ap\u0103r\u0103 \u015fi promoveaz\u0103 drepturile LGBT la nivel na\u0163ional). A\u015fadar \u00een perioada imediat urm\u0103toare vom mai avea repus\u0103, pentru a c\u00e2ta oar\u0103, \u00een discu\u0163ii parlamentare, o nou\u0103 propunere, substan\u0163ial modificat\u0103, referitoare la \u201euniunile consensuale\u201d ori \u201eparteneriatele civile\u201d.<\/li>\n<\/ol>\n

            Trebuie men\u0163ionat, \u00eens\u0103, c\u0103 Rom\u00e2nia beneficiaz\u0103 de un avantaj major \u00een aceast\u0103 problem\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 \u00een mai multe state din Uniunea European\u0103 \u015fi de pe continentul american, rela\u0163iile \u00eentre persoane de acela\u015fi sex au trecut \u00een ultimii ani prin diverse forme de reglementare juridic\u0103, ceea ce ne ajut\u0103 \u00een a observa c\u0103 exist\u0103 un pattern, un model dup\u0103 care se produc aceste schimb\u0103ri ideologice, societale, juridice, administrative, model ce este urmat \u015fi propus la indigo \u015fi de c\u0103tre ONG-urile \u015fi cercurile de interes din societatea rom\u00e2neasc\u0103. A\u015fadar, cei care vin \u015fi ne prezint\u0103 \u00een mod insidios \u015fi nevinovat faptul c\u0103 se g\u00e2ndesc la binele rela\u0163iilor consensuale, neoficializate, formate dintre un b\u0103rbat \u015fi o femeie, mint \u015fi dovad\u0103 stau numeroase declara\u0163ii de pres\u0103 de unde reiese c\u0103 interesul de fapt este \u00een a se ajunge la oficializarea rela\u0163iilor \u00eentre persoane de acela\u015fi sex, la c\u0103s\u0103toria lor, la subminarea conceptului de familie, de ethos rom\u00e2nesc, de cununie religioas\u0103, de rela\u0163ii parentale.<\/p>\n

            \u015ei e de notorietate pentru cei care au urm\u0103rit aceste fenomene sociale \u015fi ideologice faptul c\u0103 exist\u0103 deja posibilitatea de a constata \u201ebinefacerile\u201d noii lumi, \u00een studiile ori statisticile realizate \u00een Italia, Fran\u0163a, Spania ori Canada, spre exemplu, unde o analiz\u0103 realizat\u0103 \u00een 2012, la zece ani de la schimbarea legii c\u0103s\u0103toriei \u00een Canada, de Bradley Miller, (doctor \u00een filozofie al Universit\u0103\u0163ii Oxford, profesor asociat de drept la Universitatea Ontario de Vest \u015fi, din 2014, judec\u0103tor al Cur\u0163ii Superioare din Ontario, Canada), arat\u0103 c\u0103 efectele \u201ec\u0103s\u0103toriilor\u201d \u00eentre persoane de acela\u015fi sex sunt restric\u0163ionarea dreptului la liber\u0103 exprimare, a drepturilor parentale \u00een educa\u0163ie \u015fi a autonomiei institu\u0163iilor religioase, al\u0103turi de sl\u0103birea tradi\u0163iei c\u0103s\u0103toriei, ceea ce poate oferi o lec\u0163ie \u015fi altor state, inclusiv Rom\u00e2niei, \u00eendelung presat\u0103 mediatic \u00een ultimii ani pe acest aspect. Recens\u0103m\u00e2ntul din 2011 arat\u0103 c\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, c\u0103s\u0103toria este \u00een declin \u00een Canada, a\u015fa cum este \u00een mare parte din Occident; \u00een al doilea r\u00e2nd, c\u0103s\u0103toria \u00eentre persoane de acela\u015fi sex este un fenomen statistic minor; \u00een al treilea r\u00e2nd, exist\u0103 foarte pu\u0163ine cupluri de acela\u015fi sex (c\u0103s\u0103torite sau nu) care locuiesc \u00een aceea\u015fi gospod\u0103rie cu copii. Sunt aproape 21.000 de cupluri de acela\u015fi sex c\u0103s\u0103torite \u00een Canada, din 6,29 milioane de cupluri c\u0103s\u0103torite. Cuplurile de acela\u015fi sex (c\u0103s\u0103torite \u015fi nec\u0103s\u0103torite) reprezint\u0103 0,8% din toate cuplurile; 9,4% din aceste 64.575 cupluri de acela\u015fi sex (inclusiv cele aflate \u00een uniuni consensuale civile \u015fi cele c\u0103s\u0103torite) au copii, iar 80% din acestea sunt cupluri de lesbiene. Pe de alt\u0103 parte, 47,2% dintre cuplurile formate dintre un b\u0103rbat \u015fi o femeie au copii. Putem \u00een\u0163elege din aceste date c\u0103, de fapt, c\u0103s\u0103toria \u00eentre persoane de acela\u015fi sex nu a alimentat (a\u015fa cum tot s-a argumentat ca motiva\u0163ie \u00een legiferarea lor), rena\u015fterea tradi\u0163iei c\u0103s\u0103toriilor \u00een Canada.<\/p>\n

            \u00cen Italia, \u201eau existat doar 2.800 de mariaje gay \u00eentr-un an\u201d, de\u015fi se a\u015fteptau \u00een a fi peste 10.000, a scris pe prima pagin\u0103 cotidianul cel mai \u201epolitically correct\u201d, \u201eLa Repubblica\u201d, pe care sus\u0163in\u0103torii LGBT nu au cum s\u0103 \u00eel contrazic\u0103.<\/p>\n

            \u00cen Fran\u0163a, dup\u0103 ce \u00een mai 2013 a fost promulgat\u0103 legea ce permitea c\u0103s\u0103toriile \u00eentre persoane de acela\u015fi sex, pe un val mediatic foarte puternic, doar 3% din c\u0103s\u0103toriile efectuate p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2013 au fost \u00eentre persoane de acela\u015fi sex.<\/p>\n

            \u00cen Spania, pe 4 septembrie 2005, ziarul conservator \u201eLa Raz\u00f3n\u201d a publicat date despre c\u0103s\u0103torie oferite de 273 de oficii de stare civil\u0103 (dintr-un total de 437 de oficii \u00een toat\u0103 \u0163ara). Aceste date arat\u0103 c\u0103, dintr-un total de 35.000 de c\u0103s\u0103torii, doar 24 au avut loc \u00eentre persoane de acela\u015fi sex. Ziarul a argumentat c\u0103 aceste statistici contrazic prioritatea cu care guvernul a tratat Legea 13\/2005 \u015fi cererile asocia\u0163iilor de drepturi LGBT care sus\u0163ineau c\u0103 de aceast\u0103 lege ar beneficia \u00eentre 5 \u015fi 10% din popula\u0163ie.<\/p>\n

            \u0162in\u00e2nd cont de cele expuse mai sus, nu pot dec\u00e2t s\u0103 constat c\u0103 problema \u201euniunilor consensuale\u201d ori a \u201eparteneriatelor civile\u201d \u015fi mai apoi c\u0103s\u0103toria \u00eentre persoane de acela\u015fi sex nu sunt dec\u00e2t o serie de fumigene lansate programatic \u015fi sistematic sub diverse motiva\u0163ii binevoitoare, pentru binele altora, c\u00e2nd de fapt ceea ce se urm\u0103re\u015fte este subminarea familiei naturale, formate dintre un b\u0103rbat \u015fi o femeie, discreditarea \u015fi deturnarea de la menirea lor, a institu\u0163iilor de cult, accederea la posibilitatea cuplurilor de acela\u015fi sex spre adop\u0163ia de copii, exacerbarea comportamentelor exhibi\u0163ioniste…<\/p>\n

            Rep.:<\/em> Ce solu\u0163ii le recomanda\u0163i p\u0103rin\u0163ilor interesa\u0163i s\u0103 le asigure copiilor lor o educa\u0163ie bazat\u0103 pe valori \u015fi principii morale? <\/em><\/p>\n

              \n
            1. A.<\/strong>: Cred c\u0103 e de un real folos \u015fi o educa\u0163ie a p\u0103rin\u0163ilor, acea \u201eeduca\u0163ie parental\u0103\u201d sau \u201eparenting\u201d, educa\u0163ie ap\u0103rut\u0103 \u015fi la noi \u015fi despre care se tot vorbe\u015fte \u00een ultimii ani. \u00cen Rom\u00e2nia au ap\u0103rut diverse oferte \u00een acest domeniu, dar cu prec\u0103dere sunt re\u0163ete copy-paste, venite de pe alte meleaguri, f\u0103r\u0103 efort de fi adaptate ethosului rom\u00e2nesc \u015fi atunci apar rezultate care miros a marketing pentru mase \u015fi a kitsch. De aceea, recomand cu \u00eencredere, proiectul \u015ecoala Familiei ce are o acoperire na\u0163ional\u0103 \u015fi este eminamente de g\u00e2ndire \u015fi educa\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103. Cunosc destul de bine acest demers de formare pentru p\u0103rin\u0163i, \u00een cadrul c\u0103ruia am \u015fi eu o m\u0103runt\u0103 implicare \u015fi pot spune c\u0103 la nivelul formatorilor se reg\u0103sesc nenum\u0103ra\u0163i speciali\u015fti din zona academic\u0103 ori practicieni cu experien\u0163\u0103 care, chiar dac\u0103 folosesc \u015fi studii, cercet\u0103ri din alte \u0163\u0103ri, datorit\u0103 experien\u0163ei lor profesionale, au capacitatea de a \u201edigera\u201d, a decela \u015fi agrega informa\u0163iile, \u0163in\u00e2nd cont de specificul psiho-social, cultural, spiritual de la noi. \u00cen cadrul unor astfel de demersuri educative, p\u0103rin\u0163ii pot descoperi \u015fi o alt\u0103 realitate dec\u00e2t cea din presa mainstream, pot avea acces la rezultatele unor studii, cercet\u0103ri care arat\u0103 efectele nocive ale bullying-ului, ale expunerii \u00eendelungate ori de la v\u00e2rste mici, la dispozitive cu ecrane electronice, pot \u00een\u0163elege ce efecte devastatoare are expunerea la pornografie, la educa\u0163ie sexual\u0103 de la v\u00e2rste mici, ca s\u0103 enumer doar c\u00e2teva teme.<\/li>\n<\/ol>\n

              \u00cen tot acest context de \u00eencercare \u00een a ne repozi\u0163iona un pic via\u0163a, de dragul familiei, a copiilor, dimensiunea de ac\u0163iune civic\u0103, de con\u015ftiin\u0163\u0103 comunitar\u0103, devine vital\u0103 \u015fi o spun dup\u0103 20 de ani de implicare \u00een ac\u0163iuni \u015fi demersuri civice. S\u0103 pot ajunge s\u0103 m\u0103 afiliez unui grup, unei cauze, la modul formal ori informal, pe domeniul educa\u0163ional, social, caritabil, de s\u0103n\u0103tate, de mediu \u015fi, \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u0163i asemenea mie, s\u0103 \u00eencep s\u0103 presez mediatic, prin re\u0163ele de socializare, prin peti\u0163ii, prin mar\u015furi \u015fi proteste civice organizate, pentru a ni se rezolva problemele sau pentru a fi lua\u0163i \u00een seam\u0103 \u015fi a conta la consult\u0103ri, dezbateri, cu factorii decizionali \u015fi administrativi \u2013 asta d\u0103 t\u0103rie, d\u0103 curaj, d\u0103 lini\u015fte personal\u0103 \u015fi \u00een familie ori comunitate.<\/p>\n

              Iar ca s\u0103 m\u0103 refer \u015fi la autorit\u0103\u0163i, cred c\u0103 acestea vor fi nevoite, \u00eencetul cu \u00eencetul, s\u0103 \u0163in\u0103 cont \u015fi de presiunea civic\u0103, desigur cu sumedenie de blocaje (vezi cazul Referendumului pentru familie ce treneaz\u0103 sub diverse tertipuri \u015fi pricini \u00een \u201elaboratoarele\u201d autorit\u0103\u0163ilor de peste doi ani, de\u015fi se putea rezolva cu bun\u0103 credin\u0163\u0103 \u00een maximum \u015fase luni de la avizarea de c\u0103tre Curtea Constitu\u0163ional\u0103). Ini\u0163iativele civice nu \u00ee\u015fi g\u0103sesc piedici doar \u00een ac\u0163iunea ori inac\u0163iunea unor autorit\u0103\u0163i, nu. Acestea la r\u00e2ndul lor sunt presate, \u00een func\u0163ie de subiect, de mari concernuri farmaceutice, de interese financiare, de accesul marilor companii la pie\u0163e de desfacere, de presiuni ale diverselor cercuri de interese economice, de lobby-ul organiza\u0163iilor ce promoveaz\u0103 alternative de convie\u0163uire, altele dec\u00e2t cele dintre un b\u0103rbat \u015fi o femeie, ca s\u0103 enumer doar c\u00e2teva.<\/p>\n

              Sigur c\u0103 exist\u0103 \u015fi lucruri pe care le putem face fiecare, personal, dimpreun\u0103 cu al\u0163ii, prin ac\u0163iuni civice formale ori informale. Omul de azi, prins \u00eentr-o cople\u015fitoare dinamic\u0103 a comunica\u0163iilor, a rela\u0163iilor, a vizualului excesiv, a consumerismului ira\u0163ional, e de dorit s\u0103 capete o aten\u0163ie, o vigilen\u0163\u0103 sporit\u0103 fa\u0163\u0103 de tot ceea ce i se propune, mai ales la nivel educa\u0163ional, pentru el \u015fi copiii s\u0103i. P\u0103rin\u0163ii, bunicii, profesorii, educatorii, mentorii, chiar \u015fi tinerii s\u0103 caute momente de venire \u00een fire, de lini\u015ftire, de tihn\u0103, \u00een care s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103 unii cu al\u0163ii, cu copiii lor, s\u0103 mearg\u0103 \u00een natur\u0103, s\u0103 se bucure unii de al\u0163ii. Apoi s\u0103 g\u0103seasc\u0103 cercuri de preocup\u0103ri comune, \u00een zona parohiei, a colegilor, a \u015fcolii \u015fi s\u0103 dezbat\u0103 problemele esen\u0163iale referitoare la copil, la educa\u0163ie, la \u00eentoarcere c\u0103tre unele valori tradi\u0163ionale, verificate \u00een timp \u015fi care sunt \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu ethosul rom\u00e2nesc.<\/p>\n

               <\/p>\n

              Interviu realizat de Irina NASTASIU<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

                \u201eDragi factori deciden\u0163i, mai u\u015for cu experimentele sociale, mai ales pe copii \u015fi sistemul educa\u0163ional!\u201d (Marius Apopei, pre\u015fedinte al Asocia\u0163iei P\u0103rin\u0163i pentru Ora de Religie, filiala Neam\u0163)   Asaltul ideologic \u00eendreptat \u00een mod sistematic \u00eempotriva familiei tradi\u0163ionale deschide perspective…<\/p>\n

              Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[17,326],"tags":[],"class_list":["post-12437","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cogito-ergo-sum","category-numarul-210"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12437","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12437"}],"version-history":[{"count":2,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12437\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12455,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12437\/revisions\/12455"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12437"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12437"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12437"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}