![\"\"](\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2018\/07\/25-ap212-foto1.jpg\")
<\/a>Asocia\u0163ia Rom\u00e2nia Cultural\u0103 \u015fi Complexul Muzeal Jude\u0163ean Neam\u0163 au lansat vineri, 15 iunie 2018, \u00een Sala de Art\u0103 Contemporan\u0103 a Muzeului de Art\u0103 Piatra-Neam\u0163 dou\u0103 ac\u0163iuni culturale \u00eenscrise \u00een evenimentele dedicate Centenarului Marii Uniri: vernisajul expozi\u0163iei de fotografie-document \u201eREGINA SOLDAT\u201d \u015fi lansarea albumului \u201eRegina \u015fi Frontul\u201d.<\/p>\n\u00cen cele 45 de panouri fotografice, este \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat\u0103 Suverana Rom\u00e2niei, cea care a vrut s\u0103 se identifice cu suferin\u0163a poporului rom\u00e2n, cu un veac \u00een urm\u0103, \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial, implic\u00e2ndu-se intens \u00een serviciul sanitar, organiz\u00e2nd spitale de campanie, cantine sociale, ad\u0103posturi pentru s\u0103rmani, depozite de alimente \u015fi nu numai.<\/p>\n
Este singura Regin\u0103 care, \u00een acele vremuri grele, nu a cunoscut frica de gloan\u0163e, de bombe \u015fi nici m\u0103car de epidemii, ea fiind v\u0103zut\u0103 zilnic \u00een spitalele de campanie pentru a-i alina pe cei suferinzi, a \u00eemp\u0103r\u0163i medicamente, m\u00e2ncare \u015fi p\u0103turi solda\u0163ilor r\u0103ni\u0163i sau bolnavilor de tifos.<\/p>\n
\u015ei nu s-a oprit aici! \u00cembr\u0103cat\u0103 \u00een nelipsita uniform\u0103 de sor\u0103 medical\u0103, Suverana noastr\u0103 a mers chiar \u015fi pe front, cobor\u00e2nd f\u0103r\u0103 fric\u0103 \u00een \u201etran\u015feele mor\u0163ii\u201d pentru a-\u015fi \u00eencuraja solda\u0163ii!<\/p>\n
Pentru atitudinea sa curajoas\u0103 din timpul Primului R\u0103zboi Mondial, a fost numit\u0103 de popor \u015fi \u201eREGINA SOLDAT\u201d!<\/p>\n
Expozi\u0163ia de fotografie a putut fi vizitat\u0103 \u00een perioada 15 iunie-1 iulie 2018.<\/p>\n
<\/p>\n
Adrian Alui Gheorghe, lansare de carte<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
La eveniment, au participat apropia\u0163i \u015fi prieteni ai autorului, un public numeros. Totodat\u0103, Adrian Alui Gheorghe i-a avut aproape \u015fi pe scriitorii Sorin Lavric (revista Rom\u00e2nia Literar\u0103), Adrian G. Romila \u015fi Vasile Spiridon. Discu\u0163ia a fost moderat\u0103 de poetul Emil Nicolae.<\/p>\n Adrian Alui Gheorghe: R\u0103mas f\u0103r\u0103 o slujb\u0103 cert\u0103, am fost angajat s\u0103 spun pove\u015fti unui om care se \u00eempotmolise \u00een orizontul patului de suferin\u0163\u0103. O suferin\u0163\u0103 mut\u0103 pe care povestea o putea atenua, o f\u0103cea suportabil\u0103. Astfel am v\u0103zut cum ac\u0163ioneaz\u0103 cuv\u00e2ntul asupra min\u0163ii, inimii \u015fi sufletului omenesc, ca un fel de neurohormon al fericirii, care se insinueaz\u0103 \u00een creier. De asta, nu v\u0103 \u00eendemn s\u0103 v\u0103 \u00eendep\u0103rta\u0163i de realitatea imediat\u0103, care v\u0103 asigur\u0103 echilibrul pe planet\u0103, dar v\u0103 \u00eendemn s\u0103 nu v\u0103 \u00eendep\u0103rta\u0163i mai ales de poveste, de literatur\u0103, care v\u0103 asigur\u0103 echilibrul \u00een univers. Fiecare om e o poveste cu final previzibil, numai c\u0103 p\u00e2n\u0103 la final sunt o mul\u0163ime de imprevizibilit\u0103\u0163i. Asta e literatura, de fapt. \u00cen poveste via\u0163a fiec\u0103ruia cap\u0103t\u0103 sens, \u00een afara ei e mai mult un element statistic. Vorba cuiva: suntem ceea ce citim. Dar, dac\u0103 nu citim, cine suntem?<\/em><\/p>\n <\/p>\n O nou\u0103 edi\u0163ie \u201eMaluri de Prut \u2013 Basarabia Necunoscut\u0103\u201d<\/p>\n <\/p>\n Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 \u201eG.T Kirileanu\u201d Neam\u0163 \u015fi Radio Rom\u00e2nia Chi\u015fin\u0103u au organizat vineri, 29 iunie, o nou\u0103 \u00eent\u00e2lnire \u00een cadrul proiectului cultural \u201eMaluri de Prut \u2013 Basarabia necunoscut\u0103\u201d. Invitata special\u0103 a fost cercet\u0103toarea Tamara C\u0103r\u0103u\u015f, autoarea mai multor volume \u00een care abordeaz\u0103 problemele identit\u0103\u0163ii basarabenilor, cele legate de limba vorbit\u0103 \u00een st\u00e2nga Prutului \u015fi care a sus\u0163inut conferin\u0163a \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u201eA fi una cu limba sau despre limb\u0103 \u015fi identitate \u00een Republica Moldova\u201d.<\/p>\n Tamara C\u0103r\u0103u\u015f (n. 1972) a studiat filosofie \u015fi litere la Universitatea din Bucure\u015fti, cu doctoratul sus\u0163inut, \u00een 2001, la aceea\u015fi universitate. A desf\u0103\u015furat proiecte de cercetare \u00een cadrul mai multor institu\u0163ii: Colegiul Noua Europ\u0103, Universitatea din Bucure\u015fti, Universitatea din Oxford, Universitatea din Uppsala, Universitatea din Groningen, Universitatea Palacky Olomouc, Universitatea din Rijeka, Academia de \u015etiin\u0163e din Polonia, Institut f\u00fcr die Wissenschaften vom Menschen, Viena \u015f.a.<\/p>\n A publicat articole \u015ftiin\u0163ifice, a coordonat mai multe volume de cercetare \u015fi a scris c\u00e2teva c\u0103r\u0163i: \u201eTzara mea\u201d (Editura Arc, 2000); \u201eEfectul Menard\u201d (Editura Paralela 45, 2003); \u201eCapcanele identit\u0103\u0163ii\u201d (Editura Cartier, 2011); \u201eLimba de h\u00e2rtie\u201d (Editura Cartier, 2017, 2018).<\/p>\n <\/p>\n Andrei Nu\u0163u, un nume care trebuie re\u0163inut<\/p>\n <\/p>\n Studen\u0163ii selec\u0163iona\u0163i s-au remarcat prin modul \u00een care \u015fi-au elaborat proiectele \u015fi au mixat tehnica specific\u0103 sec\u0163iei la care studiaz\u0103 cu noile tendin\u0163e din arta contemporan\u0103.<\/p>\n Artistul vizual pietrean Andrei Nu\u0163u, fost elev al profesorilor Grigore Agache la Liceul de Arte \u201eVictor Brauner\u201d \u015fi Cristina Petrariu la Asocia\u0163ia Cultural\u0103 \u201e Arte.Ro\u201d, a c\u00e2\u015ftigat Premiul Publicului pe baza mediei generale, Premiul Institutului Francez Cluj-Napoca \u015fi Premiul Institutului Polonez din Bucure\u015fti.<\/p>\n Recent, Andrei Nu\u0163u a absolvit Universitatea de Art\u0103 \u015fi Design din Cluj-Napoca, sec\u0163ia pictur\u0103: \u201eAm participat cu un proiect intitulat Metanoia. Toate lucr\u0103rile au fost realizate \u00een ulei pe p\u00e2nz\u0103, cu o tehnic\u0103 clasic\u0103, referindu-se la cum po\u0163i s\u0103 pui \u00een aceea\u015fi imagine, partea sacr\u0103 \u015fi partea profan\u0103, ce modalit\u0103\u0163i plastice pot s\u0103 abordez ca s\u0103 pot s\u0103 redau ceea ce nu este vizibil pentru ochiul liber. \u00cen mare parte, lucr\u0103rile sunt figurative, cu anumite influen\u0163e abstracte legate de texturi sau de cromatic\u0103. Metanoia \u00eenseamn\u0103 o schimbare a percep\u0163iei, a min\u0163ii: pentru a putea s\u0103 vezi ceea ce nu exist\u0103 de fapt, trebuie s\u0103 \u00eenve\u0163i s\u0103 folose\u015fti al\u0163i ochi.\u201d<\/p>\n <\/p>\n Laurea\u0163ii Premiilor \u201eVictor Brauner\u201d<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n \u201ePremiul este foarte r\u00e2vnit \u015fi sper s\u0103 continue oferirea lui \u015fi \u00een anii urm\u0103tori. To\u0163i colegii mei merit\u0103 s\u0103 fie recompensa\u0163i cu acest premiu\u201d, a declarat Violeta Dinu.<\/p>\n \u201eMul\u0163umesc pentru aceast\u0103 apreciere. Este un premiu deosebit. Victor Brauner a fost un mare artist. M\u0103 simt onorat de acest premiu\u201d, a spus \u015fi profesorul Grigore Agache.<\/p>\n Anul trecut, prima manifestare din cuprinsul Zilei \u201eVictor Brauner\u201d, Expozi\u0163ia \u201eOm \u2013 Zid \u2013 Arhetip\u201d, de la Muzeul de Art\u0103, a apar\u0163inut pictorului Grigore Agache.<\/p>\n <\/p>\n Reviste \u015fcolare nem\u0163ene, laureate pe plan na\u0163ional<\/p>\n <\/p>\n La etapa na\u0163ional\u0103 a Concursului de jurnalism \u015fi reviste \u015fcolare 2018, trei publica\u0163ii \u015fcolare din jude\u0163ul Neam\u0163 au ob\u0163inut Titlul de laureat. S-au aflat \u00een top revista \u201eAdobiografiin\u0163a\u201d a Colegiului Na\u0163ional \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d Piatra-Neam\u0163, profesori coordonatori Gheorghe Br\u00e2nzei \u015fi Manuela Preisler, revista \u201eAnotimpuri\u201d, a Colegiului Tehnic \u201eGh. Cartianu\u201d Piatra-Neam\u0163, profesori coordonatori Raluca Orza \u015fi Mariana Paleu, \u015fi revista \u201eCrai nou\u201d a \u015ecolii Gimnaziale nr. 5 Piatra-Neam\u0163, profesori coordonatori Claudia P\u0103duraru \u015fi Petronela Herciu.<\/p>\n Dou\u0103 eleve din redac\u0163ia revistei \u201eAdobiografiin\u0163a\u201d (Popa Daniela-Elena \u015fi Gondor S\u00e2nziana) au participat la Tab\u0103ra na\u0163ional\u0103 de reviste \u015fcolare \u015fi jurnalism, care s-a desf\u0103\u015furat la sf\u00e2r\u015fitul lunii iunie la Sf\u00e2ntu Gheorghe, \u00een jude\u0163ul Covasna.<\/p>\n <\/p>\n \u201eTheoria\u201d lui Matei Enric, la Galeriile de Art\u0103 \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d<\/p>\n <\/p>\n<\/a>Vineri, 29 iunie, Libr\u0103ria Humanitas din Piatra-Neam\u0163 a g\u0103zduit lansarea c\u0103r\u0163ii \u201eZugzwang. Strada cu o singur\u0103 ie\u015fire\u201d, de Adrian Alui Gheorghe, ap\u0103rut\u0103 de cur\u00e2nd \u00een colec\u0163ia \u201eFiction Ltd.\u201d a Editurii Polirom.<\/p>\n<\/a>Universitatea de Art\u0103 \u015fi Design din Cluj-Napoca, Galeria Casa Matei, Asocia\u0163ia Universitart \u015fi ASUAD au organizat la finalul acestui an universitar Competi\u0163ia de Proiecte Expozi\u0163ionale \u201eExpo Maraton 2018\u201d, adresat\u0103 studen\u0163ilor Universit\u0103\u0163ii de Art\u0103 \u015fi Design din Cluj-Napoca. La competi\u0163ie s-au \u00eenscris peste 50 de participan\u0163i din care au fost selecta\u0163i 16 pentru a-\u015fi expune proiectul individual.<\/p>\n<\/a>\u00cen acest an, Premiile \u201eVictor Brauner\u201d au fost decernate artistei plastice Violeta Dinu, muzeograf la Muzeul de Art\u0103 Piatra-Neam\u0163 \u015fi pictorului Grigore Agache, profesor la Liceul de Arte \u201eVictor Brauner\u201d Piatra-Neam\u0163. Festivitatea de premiere a celei de a III-a edi\u0163ii a avut loc cu ocazia Zilei \u201eVictor Brauner\u201d, organizat\u0103 vineri, 15 iunie, la Sinagoga Catedral\u0103 \u201eBaal Shem Tov\u201d, la 115 ani de la na\u015fterea renumitului pictor, originar din ora\u015ful nostru.<\/p>\n