![\"\"](\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2018\/07\/12-ap212-foto1.jpg\")
<\/a>Dup\u0103 studii temeinice, \u00eencununate de dou\u0103 licen\u0163e, \u00een matematic\u0103 \u015fi fizic\u0103, \u015fi un doctorat \u00een filosofie, toate ob\u0163inute la celebra universitate Sorbona, din Paris, profesorul universitar Spiru Haret, la \u00eenceputul veacului trecut, a pus bazele \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti moderne, lu\u00e2nd ca model structura excelent\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului francez.<\/p>\nCa zidurile cet\u0103\u0163ii Neam\u0163, pilonii solid \u00eempl\u00e2nta\u0163i atunci \u00een sol rom\u00e2nesc \u00eenc\u0103 rezist\u0103 eroic, de\u015fi se sap\u0103 cu dezinvoltur\u0103 pentru deplina lor demolare.<\/p>\n
\u00cen vreme ce \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul nostru, de vreo trei sferturi de veac, vrea s\u0103 se modernizeze \u00eemprumut\u00e2nd cu speran\u0163\u0103 diferite nout\u0103\u0163i din toate punctele cardinale, unele potrivite, altele deplin fanteziste, \u015fcoala francez\u0103, pe care o luasem ca model, a suferit o fractur\u0103 dramatic\u0103 \u00een anul 1968. Imediat dup\u0103 stupida \u201erevolu\u0163ie a studen\u0163ilor \u015fi a elevilor\u201d, care l-a \u00eenl\u0103turat de la putere pe eroul na\u0163ional Charles de Gaulle, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul francez a fost transformat \u00een victim\u0103 colateral\u0103.<\/p>\n
Din acel moment, pentru \u015fcoala francez\u0103 au trecut cinci decenii de fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri sterile, de amatorism criticat vehement de c\u0103tre profesori \u015fi academicieni, cu prec\u0103dere \u00een pres\u0103 \u015fi \u00een volume semnate de nume cu autoritate \u00een cultura universal\u0103.<\/p>\n
Trebuie s\u0103 amintesc cititorilor c\u0103 am semnalat la vreme \u00een presa nem\u0163ean\u0103 protestul vehement al lui Maurice Druon, academician, scriitor celebru, \u201esecretar perpetuu\u201d al Academiei Franceze \u015fi membru de onoare al Academiei Rom\u00e2niei, \u00eentr-un articol intitulat \u201eApocalipsa dup\u0103 Druon\u201d, referindu-m\u0103 la volumul \u201eLa France aux ordre d’un cadavre\u201d, ed. Rocher, 2000. \u00cen extinsul s\u0103u eseu, academicianul a inclus un capitol \u00een care descria degringolada \u015fcolii franceze, odinioar\u0103 model pentru \u00eentreaga omenire . \u00cel reproduc aici, integral, pentru bun\u0103 amintire.<\/p>\n
<\/p>\n
Apocalipsa<\/em><\/strong> dup\u0103 Druon<\/em><\/p>\n Maurice Druon (Scriu pentru cei care au uitat.) este unul dintre cei mai renumi\u0163i \u201enemuritori\u201d ai Academiei Franceze, autor, \u00eentre multe alte capodopere, al celebrului ciclu de romane istorice \u201eRegii blestema\u0163i\u201d.<\/em><\/p>\n \u00a0Academicianul Druon a scos, \u00een octombrie 2000, o carte dedicat\u0103 Fran\u0163ei de azi, intitulat\u0103 incitant \u201eLa France aux ordres d\u2019un cadavre\u201d, volum \u00een care face o aspr\u0103 analiz\u0103 critic\u0103 a societ\u0103\u0163ii din \u0163ara cu pricina, de pe pozi\u0163iile omului de cultur\u0103 european\u0103 clasic\u0103, disperat la vederea risipirii valorilor franceze sub presiunea hamburgherului, dar nu din cauza Americii bogate \u015fi semidocte, victorioase \u015fi puternice, ci, foarte interesant, din pricina bacteriei marxiste ce dospe\u015fte \u00een forme alarmante, chiar distructive, \u00een patria lui Saint-Simon.<\/em><\/p>\n Nu mi-am propus s\u0103 prezint cartea \u00een \u00eentregime, de\u015fi mi se pare deosebit de interesant\u0103. O va traduce oarecine, ori o va importa pentru uzul sociologilor \u015fi nu numai al lor. <\/em><\/p>\n Eu m\u0103 opresc la capitolul al nou\u0103lea, intitulat, cu un joc de cuvinte aproape intraductibil, \u201eEnseigner pour desapprendre\u201d, \u00een care se refer\u0103 la \u015fcoala francez\u0103 de dup\u0103 1968, anul cunoscutei \u201erevolu\u0163ii\u201d a elevilor \u015fi a studen\u0163ilor din \u0163ara lui Rousseau. <\/em><\/p>\n Dup\u0103 Druon, ce se petrece acum \u00een \u015fcoala francez\u0103 este un dezastru intelectual \u015fi na\u0163ional. Acolo, dup\u0103 proiectele unui ministru numit Alain Peyrefitte, de fapt un plan \u00een 27 de puncte, copiii din prima clas\u0103 primar\u0103 \u00eenva\u0163\u0103 a citi cuvintele \u00eenainte de a \u015fti s\u0103 citeasc\u0103 literele, ca \u00een China (Asta am constatat-o \u015fi eu, av\u00e2nd acolo o nepoat\u0103 chinuit\u0103 astfel.); tezele de licen\u0163\u0103 la Facultatea de Litere cuprind gre\u015feli gramaticale \u015fi inadverten\u0163e ortografice peste care comisiile de examinare trec cu u\u015furin\u0163\u0103, nepenaliz\u00e2ndu-i pe candida\u0163i; de jum\u0103tate de secol, istoria a disp\u0103rut din programele \u015fcolare; urmarea: elevii plaseaz\u0103 principatul lui Iulius Caesar \u00eentre veacul al cincilea \u00eenainte de Cristos \u015fi secolul al \u015faptesprezecelea, era noastr\u0103; nu se acord\u0103 premii celor mai buni copii, pentru a nu-i stresa pe ceilal\u0163i (?!?); \u201e20% dintre elevi sunt incapabili s\u0103 citeasc\u0103 \u015fi s\u0103 scrie la sf\u00e2r\u015fitul \u015fcolii primare\u201d (pag. 106); s-a introdus un limbaj straniu, care nu acoper\u0103 nout\u0103\u0163i, ci propune barbarisme de tipul \u201eachizi\u0163ie cognitiv\u0103\u201d; compara\u0163ia a devenit un \u201edescriptiv contrastiv\u201d, ra\u0163ionamentul \u2013 \u201eo explica\u0163ie de proceduri de analiz\u0103\u201d, o povestire devine \u201eo schem\u0103 actant\u0103\u201d iar personajele \u2013 \u201eactan\u0163i\u201d.<\/em><\/p>\n Rezultatul cel mai alarmant, descifrat de academicianul Druon din toat\u0103 aceast\u0103 \u201erevolu\u0163ie\u201d, care seam\u0103n\u0103 teribil cu teoria \u201eformelor f\u0103r\u0103 de fond\u201d incriminate de Maiorescu, este aceasta: \u201e\u00cen numele egalit\u0103\u0163ii de \u015fanse, s-a stabilit egalitatea ne\u015fanselor<\/u>\u201d. (pag.110)<\/em><\/p>\n Citind cu foarte mare aten\u0163ie \u015fi cu o spaim\u0103 motivat\u0103 nu numai de fosta mea profesie, ci \u015fi de asem\u0103n\u0103rile p\u00e2n\u0103 la identitate cu n\u0103zb\u00e2tiile periculoase introduse, ca de obicei, f\u0103r\u0103 a experimenta, \u00een \u015fcoala rom\u00e2neasc\u0103 de azi<\/u>, am \u00een\u0163eles de ce elevii din Rom\u00e2nia \u00eei bat (\u00eenc\u0103) pe francezi la olimpiade \u015fi pentru ce absolven\u0163ii universit\u0103\u0163ilor noastre sunt mai buni ca ai lor: nu fiindc\u0103 am fi mai de\u015ftep\u0163i ca fran\u0163ujii, ci pentru c\u0103 ei sunt mai avansa\u0163i \u00een \u201ereform\u0103\u201d (\u015fi nu \u015ftiu cum s\u0103 repare ceea ce au stricat, dup\u0103 modelele rudimentar inculte, de import, \u00een ultimii treizeci de ani). \u2013 scriam eu \u00een anul 2003<\/strong>.<\/em><\/p>\n Asta o b\u0103nuiam \u015fi \u00eenainte de a-l citi pe amarul M. Druon, dup\u0103 discu\u0163ii \u00eendelungate cu dasc\u0103li din Fran\u0163a. \u015ei eram numai dezam\u0103git. Acum, dup\u0103 lectur\u0103, m\u0103 b\u00e2ntuie disperarea.<\/em><\/p>\n \u00a0Starea alarmant\u0103 a \u015fcolii franceze, p\u00e2n\u0103 deun\u0103zi \u00eentre cele mai bune din Europa, nu este o glum\u0103. Ghinioni\u015fti, cum suntem noi, rom\u00e2nii, mi-e c\u0103 am importat, cu mult \u00eenainte de bun\u0103-starea european\u0103, apocalipsa \u015fcolar\u0103, cu care, desigur, ne m\u00e2ndrim. Ca de obicei\u2026<\/em><\/p>\n 28 martie 2003<\/em> (c\u00e2nd articolul a ap\u0103rut \u2013 DEGEABA! \u2013 \u00een pres\u0103<\/em>).<\/p>\n <\/p>\n \u015ei iat\u0103 c\u0103 acum, \u00een anul 2018, evenimentele iau o \u00eentors\u0103tur\u0103 menit\u0103 s\u0103 readuc\u0103 \u015fcoala din Hexagon la vechiul s\u0103u nivel de performan\u0163\u0103.<\/p>\n La realizarea reformei na\u0163ionale, viguroas\u0103 \u015fi pus\u0103 \u00een fapt de grupul de intelectuali condus de pre\u015fedintele Emmanuel Macron, (Emanuel, \u00een ebraic\u0103, \u00eenseamn\u0103 \u201ecu noi este Dumnezeu!\u201d) a fost chemat Jean \u2013 Michel Blanquer, c\u0103rturar cu excelent renume, \u00eenc\u0103rcat de titluri \u015ftiin\u0163ifice, mason, autor al unui proiect de reform\u0103 radical\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, descris\u0103 pe larg \u00een mai multe c\u0103r\u0163i, \u00eentre care \u201e\u015ecoala de m\u00e2ine<\/u>\u201d, Paris, 2016, \u015fi recenta \u201eConstruisons ensemble l’Ecole de la confiance<\/u>\u201d, Ed. Odille Jacob, Paris, mai 2018, carte pe care o citesc cu interes, bucurie \u015fi emo\u0163ie, reg\u0103sind \u00een paginile calde principii \u015fi inova\u0163ii (surprinz\u0103tor!) similare cu cele g\u00e2ndite \u015fi experimentate cu real succes de dasc\u0103lii liceului din Bicaz, \u00eentre 1958 \u2013 1968, \u015fi la \u201eRare\u015f\u201d, \u00een anii 1970\u2013 1976. (\u015ei abandonate imediat, dup\u0103 vechile n\u0103ravuri rom\u00e2ne\u015fti: lips\u0103 de interes \u015fi de bani \u015fi preponderen\u0163a unui conservatorism atroce, conjugat adesea cu amatorism \u00een inovare, la fel de stric\u0103cios<\/em>.)<\/p>\n Sper ca lucrarea aceasta s\u0103 ajung\u0103 c\u00e2t mai cur\u00e2nd \u00een m\u00e2inile dasc\u0103lilor \u015fi mini\u015ftrilor rom\u00e2ni, chiar \u00een limba francez\u0103, fiind u\u015for de citit. \u00cen ce m\u0103 prive\u015fte, voi solicita o aprobare din partea autorului, pentru a o traduce \u00een rom\u00e2ne\u015fte. Dar asta cere timp \u015fi s-ar putea ca aprobarea s\u0103 vin\u0103 prea t\u00e2rziu.<\/p>\n Deocamdat\u0103 voi \u00eencerca s\u0103 transmit rezumativ con\u0163inutul c\u0103r\u0163ii prin bun\u0103voin\u0163a revistei \u201eApostolul\u201d.<\/p>\n <\/p>\n Prof. Mihai-Emilian MANCA\u015e<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Dup\u0103 studii temeinice, \u00eencununate de dou\u0103 licen\u0163e, \u00een matematic\u0103 \u015fi fizic\u0103, \u015fi un doctorat \u00een filosofie, toate ob\u0163inute la celebra universitate Sorbona, din Paris, profesorul universitar Spiru Haret, la \u00eenceputul veacului trecut, a pus bazele \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti moderne, lu\u00e2nd…<\/p>\n