\u25a0 1\/1823 \u2013 n. Lasc\u0103r Catargiu, la Dobreni, \u0162inutul Neam\u0163 (d. 30. 03. 1899, Bucure\u015fti), om politic, fondator \u015fi pre\u015fedinte al Partidului Conservator p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii. Cea mai avizat\u0103 voce a conservatorismului rom\u00e2nesc. Prim-ministru (patru mandate) \u015fi ministru de Interne (cinci mandate), c\u00e2nd s-au adoptat: legea pentru \u00eenfiin\u0163area Jandarmeriei rurale, \u00een locul doroban\u0163ilor, legea pentru organizarea comunelor urbane, legea pentru re\u00eenfiin\u0163area birourilor de pa\u015fapoarte \u015f. a. Ales \u00een dou\u0103 r\u00e2nduri pre\u015fedinte al Adun\u0103rii Deputa\u0163ilor (1866-1867; 1888-1889). Primii ani de \u015fcoal\u0103, \u00een pensioane particulare. Loc\u0163iitor de ispravnic la Hu\u015fi (1843-1844) \u015fi prefect (p\u00e2rc\u0103lab) de Neam\u0163. Ion Luca Caragiale \u00eel considera \u201erom\u00e2n neao\u015f, f\u0103r\u0103 declama\u0163ii teatrale, f\u0103r\u0103 apuc\u0103turi z\u0103natece, dinastic p\u00e2n\u0103 la t\u00e2r\u00e2re, patriot cuminte \u015fi dezinteresat p\u00e2n\u0103 la a refuza un scaun de domnie, cunosc\u00e2nd profund \u0163ara \u015fi lumea ei\u201d.<\/p>\n
\u25a0 2\/2002 \u2013 d. Eduard Covali, la Piatra-Neam\u0163 (n. 11. 09. 1930, Orhei, Basarabia)<\/p>\n
\u25a0 6\/1878 \u2013 n. Carol Zani, la Bazzana, Italia (d. 17. 12. 1950, Piatra-Neam\u0163). A venit \u00een Rom\u00e2nia (1900), a ob\u0163inut \u201ediploma de \u00eencet\u0103\u0163enire\u201d (1925) \u015fi a fost antreprenor de construc\u0163ii la Piatra-Neam\u0163. Antrepriza \u201eCarol Zani\u201d a realizat: \u015ecoala Primar\u0103 din Tarc\u0103u; \u00een Piatra-Neam\u0163: Palatul Administrativ, Gara (nou\u0103), Biserica \u201ePrecista\u201d, Banca Na\u0163ional\u0103, \u015ecoala Nr. 1 (azi, Muzeul de Art\u0103), Po\u015fta, Teatrul, Liceul de Fete, \u015ecolile Normale, Spitalul, multe case particulare \u015fi bisericile din: Grin\u0163ie\u015f, Dreptu, Hangu \u015f. a.<\/p>\n
\u25a0 10\/1932 \u2013 n. \u015etefan Cazimir la Ia\u015fi, (la na\u015ftere, prenumele \u015etrul), specialist \u00een literatura secolului al XIX-lea. A absolvit Liceul la Piatra- Neam\u0163, Facultatea de Filologie din Bucure\u015fti (1955). Cadru didactic, doctor \u00een filologie (1967). Vicepre\u015fedinte al Asocia\u0163iei Umori\u015ftilor Rom\u00e2ni. Dup\u0103 1990, deputat \u00een Parla\u00admentul Rom\u00e2niei, din partea Partidului Liber-Schimbist, pe care el l-a fondat. Debut \u00een Revista \u201eSteaua\u201d (1957), editorial, cu antologia \u201ePionierii romanului rom\u00e2nesc\u201d (1962). Alte c\u0103r\u0163i: \u201eCaragiale. Tensiunea liric\u0103\u201d; \u201eUniversul comic\u201d; \u201eStelele cardinale\u201d; \u201eNu numai Caragiale\u201d; \u201eAlfabetul de tranzi\u0163ie\u201d; \u201eI. L. Caragiale fa\u0163\u0103 cu kitschul\u201d; \u201ePentru contra\u201d; \u201eR\u00e2sete \u00een Parlament\u201d; \u201eCaragiale e cu noi!\u201d; \u201eDe ce, nene Iancule?\u201d; \u201ePotcoave de purici\u201d.<\/p>\n
\u25a0 11\/1909 \u2013 n. Nicolae Milord, la Piatra-Neam\u0163 (d. 10. 05. 1988, Piatra-Neam\u0163), artist plastic. A absolvit Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163 \u015fi Academia de Arte Frumoase din Ia\u015fi. Din 1930, a fost prezent la expozi\u0163ii colective din Ia\u015fi, Bac\u0103u, Boto\u015fani, Piatra-Neam\u0163 \u015fi Bucure\u015fti. Personale: Piatra-Neam\u0163 (1937, 1967, 1970), Bac\u0103u (1967), Bucure\u015fti (1975). A lucrat peisaje, multe inspirate din Piatra-Neam\u0163 \u015fi \u00eemprejurimi, inclusiv industriale, flori, portrete.<\/p>\n
\u25a0 11\/1934 \u2013 n. Constantin Prangati la Opri\u015fe\u015fti, Comuna Burdusaci, azi, R\u0103chitoasa, Bac\u0103u. Licen\u0163iat al Facult\u0103\u0163ii de Istorie-Filosofie a Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi (1965). Profesor la Liceul din Adjud \u015fi la Liceul \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d, Piatra-Neam\u0163 (1968-1998). Peste o mie de articole, recenzii, studii \u00een ziare \u015fi reviste din Neam\u0163 \u015fi din \u0163ar\u0103: \u201eAcademica\u201d, \u201eAntiteze\u201d, \u201eApostolul\u201d, \u201eAsachi\u201d, \u201eAteneu\u201d, \u201eMagazin istoric\u201d, \u201eMemoria antiquitatis\u201d, \u201eLiteratorul\u201d, \u201eRamuri\u201d, \u201eTribuna\u201d, \u201eRevista de filozofie\u201d, \u201eRevista de pedagogie\u201d, \u201eViitorul social\u201d. C\u0103r\u0163i: \u201eLiceul \u00abCalistrat Hoga\u015f\u00bb\u201c, monografie, \u201eDic\u0163ionarul oamenilor de seam\u0103 din Jude\u0163ul Neam\u0163\u201d, \u201eDin istoria \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului matematic din Jude\u0163ul Neam\u0163\u201d, \u201eOameni politici \u015fi de stat din Jude\u0163ul Neam\u0163\u201d, \u201eG. T. Kirileanu. \u00censemn\u0103ri zilnice\u201d, \u201eNicu Albu \u015fi g\u00e2ndirea economic\u0103 a epocii (1853-1908)\u201d.<\/p>\n
\u25a0 12\/1946 \u2013 Mihai Hanganu, n\u0103scut la H\u00e2n\u0163e\u015fti, Suceava, profesor, poet, eseist, membru al Uniunii Scriitorilor. A absolvit Facultatea de Matematic\u0103, la Suceava, Facul\u00adtatea de Studii Economice \u015fi Social Politice (Academia \u201e\u015etefan Gheorghiu\u201d, Bucure\u015fti); Facultatea de Management. P\u00e2n\u0103 \u00een 1989, a fost profesor \u015fi a \u00eendeplinit diferite func\u0163ii politice \u015fi administrative. Dup\u0103 1989, a fost: \u015fef birou \u015fi director comercial la o societate din Piatra-Neam\u0163 (1990-2001), inspector \u015fef, director executiv la Inspectoratul Teritorial de Stat pentru Persoane cu Handicap Neam\u0163 (2001-2010), consilier al Pre\u015fedintelui Consiliului Jude\u0163ean Neam\u0163. C\u0103r\u0163i: \u201eNostalgii\u201d; \u201eBucoavnele bucolicei Bucovine\u201d; \u201eApa regal\u0103\u201d; \u201eFractalia\u201d; \u201eCrai Nou\u201d; \u201eFleacuri\u201d; \u201eJudecata de apoi a rom\u00e2nului\u201d; \u201eDescul\u0163 prin roua poemelor\u201d; \u201eConstela\u0163ia destinelor\u201d; \u201eBombe cu efect \u00eent\u00e2rziat\u201d; \u201eSub judecata timpului\u201d; \u201eNemuritorii\u201d \u015f. a.<\/p>\n
\u25a0 14\/1956 \u2013 n. Vasile Muraru, la Doina, Neam\u0163, absolvent al Liceului \u201ePetru-Rare\u015f\u201d, Piatra-Neam\u0163 \u015fi al I. A. T. C. Bucure\u015fti, clasa profesorului Dem R\u0103dulescu (1981), actor la Teatrul \u201eConstantin T\u0103nase\u201d din Bucure\u015fti. A jucat \u00een numeroase filme (amintim: \u201eMireasa din tren\u201d, 1980; \u201eC\u0103s\u0103torie cu repeti\u0163ie\u201d, 1985, \u201eNoi cei din linia \u00eent\u00e2i\u201d, 1986, \u201eTusea \u015fi junghiul\u201d, \u201eLiceenii \u00een alert\u0103\u201d, 1992, \u201eCea mai fericit\u0103 fat\u0103 din lume\u201d, 2009; \u201eUltimul corupt din Rom\u00e2nia\u201d, 2012 \u015f. a.). Autor al unor cuplete, \u00een colaborare cu Nae L\u0103z\u0103rescu, prezentate frecvent \u00een public \u015fi pe micul ecran.<\/p>\n
\u25a0 15\/1845 \u2013 Vasile Conta, n\u0103scut la Ghind\u0103oani, Neam\u0163 (d. 21. 04. 1882, Bucure\u015fti), filosof, a frecventat \u015ecoala Domneasc\u0103 din T\u00e2rgu-Neam\u0163 (1853), Gimnaziul Central din Ia\u015fi; prime\u015fte o burs\u0103 \u015fi face studii comerciale \u00een Belgia (1869-1871). \u00cen 1972, a ob\u0163inut diplom\u0103 \u00een drept \u015fi va preda la Universitatea din Ia\u015fi. Devine membru al \u201eJunimii\u201d (1873) \u015fi va publica, \u00een \u201eConvorbiri literare\u201d, scrieri filosofice: \u201eTeoria fatalismului\u201d, \u201eOriginea speciilor\u201d, \u201eTeoria ondula\u0163iei universale\u201d, \u201e\u00cencerc\u0103ri de metafizic\u0103\u201d \u015fi versuri. \u00cen 1879 devine deputat; va conduce M. C. I. P. (1880), \u00een guvernul lui Ion C. Br\u0103tianu; membru al Cur\u0163ii de Casa\u0163ie. Lucr\u0103ri ap\u0103rute postum: \u201eBazele metafizicii\u201d, \u201e\u00cent\u00e2iele principii care alc\u0103tuiesc lumea\u201d. Volume: \u201eOpere complete\u201d, 1914; \u201eOpere filosofice\u201d, 1922; 1967; \u201eOpere filosofice alese\u201d, 1975.<\/p>\n
\u25a0 18\/1943 \u2013 n. Francisca Ricinski (Marienfield), la Tupila\u0163i, Neam\u0163, poet\u0103, prozatoare, publicist\u0103, studii liceale la Roman, filologice, la Ia\u015fi \u015fi Bucure\u015fti. Debut cu poezie, \u00een \u201eGazeta literar\u0103\u201d (1963). S-a mutat la Bucure\u015fti, unde frecventeaz\u0103 cenaclurile literare; publicist\u0103 la Constan\u0163a. A debutat cu \u201eC\u0103l\u0103torie prin copil\u0103rie\u201d (1977). I se joac\u0103 o pies\u0103 pentru copii la Ia\u015fi \u015fi scrie c\u00e2teva scenarii pentru filme de anima\u0163ie. Se c\u0103s\u0103tore\u015fte \u015fi se stabile\u015fte \u00een Germania de Vest, unde a lucrat \u00een administra\u0163ia Bundestag-ului, la Bonn (1985-1996), apoi ca ziarist\u0103, redactor la \u201eDichtungsring\u201d, \u00een care a publicat poezie rom\u00e2n\u0103. Este membr\u0103 a U. S. din Germania. \u00cempreun\u0103 cu Thomas Kr\u00e4mer, a publicat la Editura Dionysos, Kastellaun, antologia \u201e\u00cenger tocit\u201d, care con\u0163ine crea\u0163ii ale poe\u0163ilor din Neam\u0163 (2003). Alte c\u0103r\u0163i: \u201eSurprizele jocului\u201d, \u201eTrenul f\u0103r\u0103 ro\u0163i\/Zug ohne R\u00e4der\u201d.<\/p>\n
\u25a0 19\/1951 \u2013 n. Virginia Rogin, Buhalni\u0163a, Neam\u0163, actri\u0163\u0103, absolvent\u0103 a Liceului de Fete din Piatra-Neam\u0163 \u015fi a I. A. T. C. Bucure\u015fti (1977). A fost repartizat\u0103 la T. T. din Piatra-Neam\u0163, unde a fost distribuit\u0103 \u00een mai multe spectacole: \u201eVara trecut\u0103 la Ciulimsk\u201d, \u201eNevestele vesele din Windsor\u201d, \u201eTrei surori\u201d, \u201eO noapte furtunoas\u0103\u201d, \u201eCei trei mu\u015fchetari\u201d, \u201eDulcea ipocrizie a b\u0103rbatului matur\u201d, \u201e\u00cembl\u00e2nzirea scorpiei\u201d \u015f. a. S-a transferat la Bucure\u015fti, la Teatrul \u201eGiule\u015fti\u201d, ast\u0103zi \u201eOdeon\u201d.<\/p>\n
\u25a0 21\/1955 \u2013 n. Aurel Dumitra\u015fcu, la Sabasa, Borca, Neam\u0163 (d. 16. 09. 1990, Bucure\u015fti), poet, a absolvit Liceul \u201eMihail Sadoveanu\u201d din Borca \u015fi Facultatea de Filologie, Ia\u015fi (1987). Muzeograf la Muzeul de Art\u0103 din Piatra-Neam\u0163, Consilier la Inspectoratul pentru Cultur\u0103 Neam\u0163. Debut \u00een Revista \u201eTomis\u201d (1976). Editorial, cu \u201eFurtunile memoriei\u201d, versuri (1984). Particip\u0103 \u015fi cite\u015fte poezie la Cenaclul \u201eNumele poetului\u201d, al revistei \u201eLuceaf\u0103rul\u201d. Colabor\u0103ri: \u201eCronica\u201d, \u201eLuceaf\u0103rul\u201d, \u201eTribuna\u201d \u015f. a. Unul dintre organizatorii Colocviilor Na\u0163ionale de Poezie de la Neam\u0163. Alte c\u0103r\u0163i: \u201eBiblioteca din Nord\u201d (antum); postume, \u00eengrijite de poetul Adrian Alui Gheorghe: \u201eMesagerul\u201d; \u201eTratatul de eretic\u0103\u201d; \u201eFiara melancolic\u0103\u201d; \u201eCarnete maro, I-IV\u201d; \u201eScene din via\u0163a poemului\u201d; \u201eFrig sau despre cum poezia ne-a furat moartea. Epistolar (1978-1990)\u201d \u015f. a.<\/p>\n
\u25a0 24. 11. 1878 \u2013 n. Maria Ciurdea-Steurer, la Roman (d. 3. 03. 1967, Bucure\u015fti), artist plastic, a absolvit gimnaziul din F\u0103lticeni, se re\u00eentoarce cu familia la Roman, a urmat Liceul Industrial; apoi Belle Arte \u00een Bucure\u015fti, studiaz\u0103 pictura la M\u00fcnchen (o burs\u0103 de la autorit\u0103\u0163ile din Roman), unde \u00eel cunoa\u015fte pe studentul austriac Iosef Fr. Steurer cu care se va c\u0103s\u0103tori. Din 1905, expune personal, \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ul sau \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i arti\u015fti plastici ai vremii, anual sau de mai multe ori pe an la Saloanele Oficiale. Locuiesc cu intermiten\u0163e \u00een Constan\u0163a (1919 -1927), \u00een casa construit\u0103 pe locul primit \u00een urma particip\u0103rii pictorului Iosef Fr. Steurer la Primul R\u0103zboi Mondial. Retrospective: la Galeriile de Art\u0103 ale Fondului Plastic (1959), la Muzeul de Art\u0103 al Rom\u00e2niei (1981). Unul din saloanele Muzeului de Art\u0103 g\u0103zduie\u015fte de 25 de ani o expozi\u0163ie permanent\u0103 Steurer. \u00cen 15. 03. 2010, la B. C. U. Bucure\u015fti s-a vernisat expozi\u0163ia \u015fi s-a lansat albumul \u201eFamilia Steurer de la Maria \u015fi Iosef la Robert, 4 genera\u0163ii de arti\u015fti\u201d, autor Alexandrina Isac Steurer.<\/p>\n
\u25a0 24\/1884 \u2013 n. Eufrosina S\u0103vescu, la T\u00e2rgu-Frumos (d. 21. 07. 1971, Bucure\u015fti, profesoar\u0103, absolvent\u0103 a \u015ecolii Normale de Institutoare, Ia\u015fi, institutoare la Gala\u0163i, a urmat Facultatea de Litere din Bucure\u015fti; a ob\u0163inut burs\u0103 la Berlin, dar, dup\u0103 un an \u015fi jum\u0103tate, revine \u00een \u0163ar\u0103 din cauza izbucnirii r\u0103zboiului, \u00een timpul c\u0103ruia a lucrat ca infirmier\u0103, r\u0103spl\u0103tit\u0103 cu diverse distinc\u0163ii. Din 1919, profesoar\u0103 \u015fi din 1922, directoare la \u015ecoala Normal\u0103 de Fete din Piatra-Neam\u0163, p\u00e2n\u0103 la pensionare (1939), perioad\u0103 \u00een care se construie\u015fte localul \u015fcolii, se pun bazele primelor laboratoare \u015fi ale bibliotecii \u015fi activitatea \u00eei este r\u0103spl\u0103tit\u0103 cu titlul de Ofi\u0163er al Academiei Franceze (1930). Diverse articole pe teme pedagogice \u00een presa local\u0103 \u015fi central\u0103; a editat Anuarul \u015ecolii Normale de Fete, 1919-1939.<\/p>\n
\u25a0 26\/11\/9. 12. 1923 \u2013 n. Aspazia Petrescu-O\u0163el, la Cotul Ostri\u0163ei, Cern\u0103u\u0163i, (d. 23. 01. 2018, la Roman), prozatoare, eseist\u0103. S-a stabilit, cu p\u0103rin\u0163ii, \u00een Alba (martie 1944); urmeaz\u0103 Facultatea de Litere \u015fi Filozofie a Universit\u0103\u0163ii din Cluj, c\u00e2nd lucreaz\u0103 ca dactilograf\u0103 la Centrul de Studii \u201eTransilvania\u201d.<\/p>\n
A f\u0103cut parte din mi\u015fcarea legionar\u0103 \u201eCet\u0103\u0163uia\u201d. Arestat\u0103 (9. 07. 1948), condamnat\u0103, la 14 ani de temni\u0163\u0103 grea. Dup\u0103 eliberare (1962), se stabile\u015fte la Roman, se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu Ilie-Alexandru Petrescu, profesor de contabilitate. Particip\u0103 (dup\u0103 1989) la comemor\u0103ri ale martirilor din \u00eenchisorile comuniste. Debut \u00een revista liceului cu proz\u0103 scurt\u0103 \u015fi recenzii. Colabor\u0103ri: \u201eCronica roma\u015fcan\u0103\u201d; \u201eG\u00e2ndirea\u201d, \u201ePermanen\u0163e\u201d; \u201ePuncte cardinale\u201d; \u201eRost\u201d. C\u0103r\u0163i: \u201eCrucea de la Miercurea Ciuc \u015fi Paraclisul \u00abNa\u015fterea Maicii Domnului\u00bb de la Mislea\u201d; \u201eStrigat-am c\u0103tre tine, Doamne\u201d, \u201eAdusu-mi-am aminte\u201d.<\/p>\n
\u25a0 28\/1923 \u2013 n. Clement Pompiliu, la Sc\u0103eni-Prahova. (d. 1985), sculptor, a absolvit Academia de Belle Arte, Bucure\u015fti, stabilit la Piatra-Neam\u0163, profesor la \u015ecoala Popular\u0103 de Art\u0103, membru U. A. P.<\/p>\n
A fost prezent \u00een numeroase expozi\u0163ii colective de sculp\u00adtur\u0103 \u015fi pictur\u0103 la Bac\u0103u, Ia\u015fi, Piatra-Neam\u0163. A expus la Anuala de Stat, Bucure\u015fti (1952). Unica personal\u0103 la Piatra-Neam\u0163 (1969). A creat mai multe lucr\u0103ri de for public amplasate \u00een Piatra-Neam\u0163, Roman, Bac\u0103u, Sl\u0103nic Moldova. Distins cu Meritul Cultural \u015fi premii la Festivalul \u201eC\u00e2ntarea Rom\u00e2niei\u201d.<\/p>\n
\u25a0 28\/1950 \u2013 n. Arcadie R\u0103ileanu, la Perieni, Basarabia. A urmat cursurile \u015ecolii de Art\u0103 \u201eAV Sciusev\u201d din Chi\u015fin\u0103u (desen, pictur\u0103, compozi\u0163ie, istoria artei \u015fi sculptur\u0103). Absolvent al Institutul Politehnic din Chi\u015fin\u0103u, specialitatea Arhitectur\u0103. \u00centre 1973 \u015fi 1975 studiaz\u0103 arta modern\u0103 la Muzeul Ermitaj din Sankt-Petersburg. Din 1978 este arhitectul jude\u0163ului Flore\u015fti, Moldova. Trei ani mai t\u00e2rziu devine director al \u015ecolii de Art\u0103 pentru Copii din Dondu\u015feni. Dup\u0103 debutul la expozi\u0163ia U. A. P. Moldova, Chi\u015fin\u0103u (1982), devine membru al Uniunii Arti\u015ftilor din Moldova (1987), cu o intens\u0103 activitate expozi\u0163ional\u0103. \u00cen 2006 devine coordonator al clasei de pictur\u0103 a \u015ecolii de Art\u0103 a Centrului Cultural \u015fi de Art\u0103 \u201eCarmen Saeculare\u201d din Piatra-Neam\u0163.<\/p>\n
Este prezent cu expozi\u0163ii personale \u015fi de grup, la Piatra-Neam\u0163: Galeriile \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d, Galeria Top Art, Galeriile \u201eVert\u201d, T. T., Bienala \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d, T\u00e2rgul de Var\u0103; \u00een \u0163ar\u0103: R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, Craiova, C\u00e2mpulung Moldovenesc, C\u0103lim\u0103ne\u015fti, Ia\u015fi, B\u00e2rlad, Cluj, Saloanele Moldovei, Bac\u0103u-Chi\u015fin\u0103u, Timi\u015foara, Bucure\u015fti; peste hotare: B\u0103l\u0163i, Tighina, Uniunea Scriitorilor \u015fi Biblioteca \u201eOnisifor Ghibu\u201d, Chi\u015fin\u0103u, Interna\u0163ionala de design Moscova \u015f. a.<\/p>\n
<\/p>\n
Constantin TOM\u015eA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u25a0 1\/1823 \u2013 n. Lasc\u0103r Catargiu, la Dobreni, \u0162inutul Neam\u0163 (d. 30. 03. 1899, Bucure\u015fti), om politic, fondator \u015fi pre\u015fedinte al Partidului Conservator p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii. Cea mai avizat\u0103 voce a conservatorismului rom\u00e2nesc. Prim-ministru (patru mandate) \u015fi ministru de…<\/p>\n