Mai vorbim noi ast\u0103zi rom\u00e2ne\u015fte? Eu cred c\u0103 nu. Eu cred c\u0103 vorbim o limb\u0103 \u00een care exist\u0103 ni\u015fte amestecuri foarte bizare, ba de rumegu\u015f al limbii de lemn, ba de jargon anglo-rom\u00e2n, ba de pre\u0163iozit\u0103\u0163i ridicole de tipul antam\u0103m, anvizaj\u0103m, implement\u0103m, prin care diver\u015fi semidoc\u0163i au vrut s\u0103 \u00ee\u015fi dea un fel de lustru cultural dup\u0103 decembrie „89.<\/p>\n
De\u015fi suntem \u00een 2012, afirma\u0163ia pe care a f\u0103cut-o Octavian Paler \u00een 1997 \u00eentr-o conferin\u0163\u0103, cu prilejul Zilei Mondiale a Culturii, nu doar c\u0103 \u015fi-a p\u0103strat valabilitatea, dar, parc\u0103, s-a \u015fi acutizat. Pe nesim\u0163ite, pas cu pas, asist\u0103m la ceea ce s-ar putea numi „dezna\u0163ionalizare”, dar pe cine mai deranjeaz\u0103 acest fapt?! Dac\u0103 dup\u0103 „89 mesajul nostru a fost destul de explicit: „Europ\u0103, suntem gata s\u0103 te invad\u0103m!”, acum e cazul s\u0103 suport\u0103m \u015fi consecin\u0163ele, ne-au „invadat” \u015fi al\u0163ii, mai ales \u00een plan lingvistic. Oare pentru a fi admi\u015fi \u00een Europa suntem dispu\u015fi la orice sacrificiu, inclusiv la a renun\u0163a la limba rom\u00e2n\u0103? Suntem oare o na\u0163ie damnat\u0103 ca, dup\u0103 fiecare conflict de anvergur\u0103, s\u0103 ne „alegem” cu ce au hot\u0103r\u00eet al\u0163ii? Dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial am acceptat limba lui Stalin \u015fi a\u015fa-zisa cultur\u0103 sovietic\u0103; dup\u0103 Revolu\u0163ia din „89 am asistat la o explozie lexical\u0103 care \u00eencepe s\u0103 ne sufoce, mai ales c\u0103 e alimentat\u0103 de o englez\u0103 miorl\u0103it\u0103 \u015fi degradat\u0103 cu aur\u0103 de subcultur\u0103.<\/p>\n
Chiar avem nevoie de at\u00e2tea neologisme, anglicisme, americanisme, xenisme, barbarisme, …isme? R\u0103spunsul este un NU categoric! Ne-am prins \u00eentr-un h\u0103\u0163i\u015f lingvistic din care numai cei experimenta\u0163i mai pot ie\u015fi, ceilal\u0163i… se vor lupta zadarnic cu transferul de sensuri, confuzia semantic\u0103, pleonasmul etc.<\/p>\n
Asimilarea unor \u00eemprumuturi engleze\u015fti prin calchiere a dat na\u015ftere unor forma\u0163ii lexicale hibride, greu de acceptat, mai ales c\u0103 exist\u0103 echivalente rom\u00e2ne\u015fti convenabile: capabilitate (cf. engl. capability „capacitatea\/ abilitatea unei persoane de a face ceva); dizabilitate (cf. engl. disability „handicap fizic sau mental grav”); mentenan\u0163\u0103 (cf. engl. maintenance „\u00eentre\u0163inere a unei cl\u0103diri, a unui drum, vehicul sau a unei ma\u015fini); privacitate (cf. engl. privacy „dreptul la intimitate, la via\u0163a particular\u0103”); suportiv (cf. engl. supportive „care acord\u0103 sprijin, ajutor”); terifiat (cf. engl. terrified „\u00eensp\u0103im\u00eentat”).<\/p>\n
\u00cemprumuturile inutile \u015fi, \u00een unele cazuri, chiar d\u0103un\u0103toare au fost numite de lingvi\u015ftii contemporani anglicisme „de lux”. Ele sunt nemotivate, provin din snobismul lingvistic, din veleitarismul intelectual, din insuficienta cunoa\u015ftere a resurselor limbii materne, din comoditatea, graba sau dorin\u0163a de epatare; dubleaz\u0103 cuvintele rom\u00e2ne\u015fti, f\u0103r\u0103 a aduce informa\u0163ii suplimentare, fiind manifest\u0103ri tipice de anglomanie. Dac\u0103 \u00een unele domenii de activitate (televiziune, mod\u0103, comer\u0163) mai trecem cu vederea existen\u0163a acestor anglicisme, e de condamnat acceptarea lor \u00een domeniul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului. Astfel, a devenit perimat\u0103 preg\u0103tirea\/ instruirea profesional\u0103 pentru c\u0103 e mai interesant trainingul; nu mai particip\u0103m la un atelier de lucru sau la un seminar pentru c\u0103 s-a n\u0103scut workshopul; elevii au evoluat deoarece nu mai rezolv\u0103 \u00eentreb\u0103ri\/ cerin\u0163e\/ puncte dintr-un test, ci itemi; nu mai am nevoie de un manual sau de un curs universitar, mi-am f\u0103cut rost de un text-book; \u00eencheiem parteneriate educa\u0163ionale \u015fi \u00een \u015fcoal\u0103 mai apare c\u00eete un visiting professor, profesorul-oaspete e demodat; trebuie s\u0103 le fim recunosc\u0103tori celor care \u015fi-au testat „visele” din fotoliul de ministru, \u00eenlocuind \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul profesional cu „performantul” \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt voca\u0163ional.<\/p>\n
Lupta cu invazia neologic\u0103 (mai mult sau mai pu\u0163in necesar\u0103) este surd\u0103 \u015fi, de cele mai multe ori, ineficient\u0103. Oare aceasta e tendin\u0163a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti? Oare esen\u0163a culturii noastre a disp\u0103rut \u00een spatele unor imagini false: culori stridente, paiete, m\u0103rgele, cristale Swarowski… de la o \u015fedin\u0163\u0103 de shopping ; produse de o calitate \u00eendoielnic\u0103, dar promovate de advertising; remunerare \u00een acord cu pozi\u0163ia social\u0103 a staff-ului?!<\/p>\n
Uit\u0103m sau nu ne mai intereseaz\u0103 c\u0103 suntem rom\u00e2ni, muncim prea mult ca s\u0103 mai realiz\u0103m c\u0103 limba este o dimensiune fundamental\u0103 a existen\u0163ei noastre, chiar dac\u0103 unii dintre noi se ocup\u0103 de modeling, bussines, fashion sau calling. E Ok.<\/p>\n
<\/p>\n
prof. Daniela BLAGA<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Mai vorbim noi ast\u0103zi rom\u00e2ne\u015fte? Eu cred c\u0103 nu. Eu cred c\u0103 vorbim o limb\u0103 \u00een care exist\u0103 ni\u015fte amestecuri foarte bizare, ba de rumegu\u015f al limbii de lemn, ba de jargon anglo-rom\u00e2n, ba de pre\u0163iozit\u0103\u0163i ridicole de tipul antam\u0103m,…<\/p>\n