Chiar dac\u0103 despre Mihai\nEminescu s-a scris mult, av\u00e2nd \u00een vedere complexitatea operei sale (poezia,\nproza, publicistica) cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 ori de c\u00e2te ori ne aplec\u0103m spre aceasta,\nvom g\u0103si noi interpret\u0103ri \u015fi diverse modalit\u0103\u0163i de abordare.<\/p>\n\n\n\n
Eminescu nu este un\nscriitor explicit cre\u015ftin, el este un adev\u0103rat rom\u00e2n, fapt pentru care religia\ncre\u015ftin\u0103 s-a manifestat la el \u00een mod natural, at\u00e2t c\u00e2t trebuie \u015fi atunci c\u00e2nd\ntrebuie. <\/p>\n\n\n\n
Analiz\u00e2nd poezia lui Mihai\nEminescu ne d\u0103m seama c\u0103 poetul nu a avut o credin\u0163\u0103 simpl\u0103, tr\u0103it\u0103 \u00een mod ira\u0163ional,\nci a practicat o credin\u0163\u0103 natural\u0103 care a c\u0103utat sensurile existen\u0163ei\ndescoperind ra\u0163iunile lumii. Poezia eminescian\u0103 nu este una profund religioas\u0103,\nci a evoluat, pornind de la credin\u0163e populare \u015fi diverse mituri ajung\u00e2nd spre\nspiritualizarea naturii \u015fi a omului. <\/p>\n\n\n\n
Interesant de analizat\neste modul \u00een care Mihai Eminescu se raporteaz\u0103 la Religie. Dac\u0103 \u00een poezia \u00cemp\u0103rat \u015fi proletar<\/em> definea Religia<\/em> drept \u201eo fraz\u0103 de d\u00e2n\u015fii inventat\u0103<\/em>\u201d, \u00een articolul \u015ei iar\u0103\u015fi bat la poart\u0103<\/em>, publicat \u00een Timpul, la data de 12 aprilie\n1881, argumenta cu mare sensibilitate fenomenul religios: \u201eTrist\u0103 \u015fi m\u00e2ng\u00e2ietoare legend\u0103! Iat\u0103 dou\u0103 mii de ani aproape de c\u00e2nd ea\na ridicat popoare din \u00eentuneric, le-a constituit pe principiul iubirii\naproapelui, dou\u0103 mii de ani de c\u00e2nd biografia Fiului lui Dumnezeu e cartea dup\u0103\ncare se cre\u015fte omenirea… . Omul trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00eenaintea lui un om ca tip de\nperfec\u0163iune dup\u0103 care s\u0103-\u015fi modeleze caracterul \u015fi faptele. Precum arta modern\u0103\n\u00ee\u015fi datore\u015fte rena\u015fterea modelelor antice, astfel cre\u015fterea lumii nou\u0103 se\ndatore\u015fte prototipului omului moral, Iisus Hristos<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n Interesul lui Eminescu\npentru tema cosmic\u0103, pentru genez\u0103 \u015fi eshatologie ocup\u0103 un loc privilegiat \u00een\nimaginarul romantic. Este de la sine \u00een\u0163eles c\u0103 genezei \u00eei urmeaz\u0103 eshatologia.\nAceast\u0103 tem\u0103 a cosmogoniei este \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een numeroase poeme eminesciene: Rug\u0103ciunea unui dac<\/em>, Memento mori<\/em>, Scrisoarea I<\/em>, Luceaf\u0103rul<\/em>,\nPovestea magului c\u0103l\u0103tor \u00een stele<\/em>\netc. Referitor la viziunea cosmologic\u0103 a poeziei eminesciene putem distinge\ndou\u0103 aspecte: ascenden\u0163a metafizic\u0103 (\u00eenclina\u0163ia poetului spre filosofie) \u015fi\nprimatul sentimentului (dimensiunea afectiv\u0103). Relevant\u0103 este poezia La steaua<\/em>, \u00een care poetul pleac\u0103 de la\ndatele astronomice (\u201eLa steaua care-a\nr\u0103s\u0103rit\/ E-o cale-at\u00e2t de lung\u0103, \/C\u0103 mii de ani i-au trebuit, Luminii s\u0103\nne-ajung\u0103<\/em>.\u201d) c\u0103rora, subordon\u00e2ndu-le unei st\u0103ri afective, le d\u0103 o semnifica\u0163ie\nspiritual\u0103. (\u201eIcoana stelei ce-a murit\/\n\u00cencet pe cer se suie;\/ Era pe c\u00e2nd nu s-a z\u0103rit, \/ Azi o vedem \u015fi nu e<\/em>.\u201d). <\/p>\n\n\n\n Av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103\nel \u00ee\u015fi construie\u015fte sistemul cosmologic pe sentimentele proprii \u015fi nu pe o baz\u0103\nconceptual\u0103, pentru Eminescu, crea\u0163ia reprezint\u0103 aspira\u0163ia c\u0103tre frumosul\nabsolut, binele absolut, adev\u0103rul absolut, \u00een contextul \u00een care Absolutul\nreprezint\u0103 perfec\u0163iunea divin\u0103. Deplina realizare a cosmologiei eminesciene se\nreg\u0103se\u015fte \u00een Scrisoarea I<\/em>. (\u201eLa-nceput, pe c\u00e2nd fiin\u0163\u0103 nu era, nici\nnefiin\u0163\u0103,\/Pe c\u00e2nd totul era lips\u0103 de via\u0163\u0103 \u015fi voin\u0163\u0103,\/ C\u00e2nd nu s-ascundea\nnimica, de\u015fi tot era ascuns…\/ C\u00e2nd p\u0103truns de sine \u00eensu\u015fi odihnea cel\nnep\u0103truns<\/em>….\u201d). Imaginea cuprins\u0103 \u00een aceste versuri este cea biblic\u0103\nexpus\u0103 \u00een form\u0103 poetic\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u00cen Luceaf\u0103rul<\/em>, Eminescu vorbe\u015fte despre atributele divine: Dumnezeu\neste st\u0103p\u00e2n al vie\u0163ii \u015fi mor\u0163ii; este atotputernic \u015fi nemuritor. (\u201eDe greul negrei ve\u015fnicii,\/ P\u0103rinte m\u0103\ndezleag\u0103\/ \u015ei l\u0103udat pe veci s\u0103 fii\/ Pe-a lumii scar\u0103\u2019ntreag\u0103;\/ O cere-mi,\nDoamne orice pre\u0163,\/ Dar d\u0103-mi o alt\u0103 soarte,\/ C\u0103 Tu izvor e\u015fti de vie\u0163i\/ \u015ei\nd\u0103t\u0103tor de moarte<\/em>;…\u201d). Nu numai g\u00e2ndirea, ci \u015fi limba omeneasc\u0103 se\ndovedesc a fi precare c\u00e2nd este vorba de a fi form\u0103, nume<\/em> ori semn<\/em>\npentru realitatea ultim\u0103 \u015fi total\u0103, Care este Dumnezeu: \u201eTu al c\u0103ruia unic semn\/ Nu-l \u015ftie nici o limb\u0103\/ Te rog ca mil\u0103 tu s\u0103\nai,\/ Fiin\u0163a de mi-o schimb\u0103<\/em>\u201d (dintr-o variant\u0103 la poemul Luceaf\u0103rul<\/em>) sau: \u201eAl c\u0103rui unic nume sf\u00e2nt\/ Nu-l \u015ftie nici o limb\u0103,\/ Te rog, \u00een m\u00e2n\u0103 de\np\u0103m\u00e2nt,\/ Fiin\u0163a mi-o schimb\u0103<\/em>\u201d (Luceaf\u0103rul<\/em>).\nDe provenien\u0163\u0103 veterotestamentar\u0103, ideea inexprimabilului nume al lui Dumnezeu \u0163ine\n\u015fi de teologia apofatic\u0103 \u015fi mistica cre\u015ftin\u0103, orizonturi culturale cu puternice\nrezonan\u0163e, prezente \u00een numeroasele secven\u0163e poematice consacrate \u00eent\u00e2lnirii\ndintre Luceaf\u0103r \u015fi Dumnezeu din versiunile poemului Luceaf\u0103rul<\/em>, texte \u00eenc\u0103 insuficient interpretate din unghiul\nanalizei teologiei cre\u015ftine r\u0103s\u0103ritene prezente \u00een infrastructura\nmetaforico-simbolic\u0103 a limbajului eminescian. <\/p>\n\n\n\n Viziunea eshatologic\u0103 apar\u0163in\u00e2nd\nomului de geniu, \u00een crea\u0163ia lui Eminescu \u00eembrac\u0103 dou\u0103 aspecte: un corolar al\ncosmogoniei (Scrisoarea I<\/em>, Rug\u0103ciunea unui dac<\/em>, Luceaf\u0103rul<\/em>) \u015fi drama stingerii colective\n(Memento mori<\/em>, Egipetul<\/em>, Mure\u015fanu<\/em>) sau a\nstingerii individuale (Mai am un singur\ndor<\/em>, Demonism<\/em>) care ia unele\npropor\u0163ii cosmice. <\/p>\n\n\n\n Religiozitatea la Eminescu\n\u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte anumite puncte de sprijin \u00een poezia Dumnezeu \u015fi om<\/em>, \u00een func\u0163ie de cum este evaluat\u0103 rela\u0163ia religie \u2013\ncultur\u0103 sau religie \u2013 literatur\u0103. Structurat pe un sistem de antiteze, poemul\nprezint\u0103 na\u015fterea M\u00e2ntuitorului Iisus Hristos dup\u0103 modelul relatat de Sfintele\nEvanghelii (\u201eTe-am v\u0103zut n\u0103scut pe paie,\nfa\u0163a mic\u0103 \u015fi ur\u00e2t\u0103,\/ Tu, Hristoase, \u2013 o hieroglif\u0103 stai cu fruntea am\u0103r\u00e2t\u0103,<\/em>\n…\u201d), ca \u00een final s\u0103 fie prezentat ca Judec\u0103tor: \u201eAzi artistul te concepe ca pe-un rege-n tronul s\u0103u<\/em>.\u201d <\/p>\n\n\n\n Raporturile dintre art\u0103,\nfilosofie \u015fi religie (credin\u0163\u0103) le vede mult mai nuan\u0163at. Pe de o parte,\npauperizarea credin\u0163ei duce la trufia g\u00e2ndirii, o g\u00e2ndire pe care poetul nu o\nmai crediteaz\u0103. Dar el nu aprob\u0103 nici arta sacr\u0103 dezvoltat\u0103 \u00een contextul unei\nasemenea g\u00e2ndiri, \u00eentruc\u00e2t aceasta nu-L mai sluje\u015fte pe Dumnezeu \u015fi nu-i mai\najut\u0103 pe oameni \u00een efortul lor de apropiere \u015fi de comuniune cu El: \u201eAzi g\u00e2ndirea se aprinde ca \u015fi focul cel de\npaie \u2013 \/ Ieri ai fost credin\u0163a simpl\u0103 \u2013 \u00eens\u0103 sincer\u0103, ad\u00e2nc\u0103,\/ \u00cemp\u0103rat fu\u015fi\nOmenirei, crezu\u2019n tine era st\u00e2nc\u0103….\/ Azi pe p\u00e2nz\u0103 te arunc\u0103, ori \u00een marmur\u0103\nte taie<\/em>\u201d (Dumnezeu \u015fi om<\/em>).<\/p>\n\n\n\n Pentru Eminescu,\ncre\u015ftinismul reprezenta o religie institu\u0163ionalizat\u0103, Biserica era v\u0103zut\u0103 \u015fi\nidentificat\u0103 cu neamul rom\u00e2nesc, rolul ei fiind de a p\u0103stra unitatea de neam \u015fi\nlimb\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Era o viziune istoric\u0103 \u015fi patriotic\u0103. Clerul bisericesc\nreprezenta clasa superioar\u0103 orientat\u0103 mai mult spre c\u00e2\u015ftiguri materiale. Esen\u0163a\ncre\u015ftinismului se diluase \u00een opinia poetului odat\u0103 cu trecerea timpului.\nEminescu face apel la istoria cre\u015ftinismului, la simplitatea ini\u0163ial\u0103\n\u201ecre\u015ftinismul de aur\u201d, la menirea lui de a egaliza clasele sociale: \u201eReligia cre\u015ftin\u0103… dup\u0103 primul trai al\ncomunelor cre\u015ftine era comunismul bazat pe egalitatea economic\u0103 \u015fi pe iubirea\nreciproc\u0103<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n Poetul nostru na\u0163ional,\nMihai Eminescu reprezint\u0103 o personalitate uria\u015f\u0103, complex\u0103 ce nu poate fi \u00een\u0163eleas\u0103\nchiar a\u015fa u\u015for cum consider\u0103 unii. Este imposibil a\u015fa ceva datorit\u0103 dimensiunii\nsuflete\u015fti bipolare, a tr\u0103irilor filosofice influen\u0163ate de diversele etape ale\nvie\u0163ii \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, de educa\u0163ia religioas\u0103 primit\u0103 din familie. Se\npare c\u0103 semin\u0163ele duhovnice\u015fti primite \u00een copil\u0103rie au rodit spre sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii\nsale p\u0103m\u00e2nte\u015fti. Ne stau m\u0103rturie poeziile sale scrise spre finalul vie\u0163ii,\nadev\u0103rate imnuri \u00eenchinate Maicii Domnului \u015fi M\u00e2ntuitorului Iisus Hristos \u00een\ncare \u00ee\u015fi exprim\u0103 credin\u0163a, n\u0103dejdea \u015fi dragostea, virtu\u0163i cre\u015ftine esen\u0163iale \u00een\nplanul m\u00e2ntuirii.<\/p>\n\n\n\n Prof. dr. Mihai FLOROAIA<\/em><\/strong><\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Chiar dac\u0103 despre Mihai Eminescu s-a scris mult, av\u00e2nd \u00een vedere complexitatea operei sale (poezia, proza, publicistica) cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 ori de c\u00e2te ori ne aplec\u0103m spre aceasta, vom g\u0103si noi interpret\u0103ri \u015fi diverse modalit\u0103\u0163i de abordare. Eminescu nu este…<\/p>\n