\u00cenainte de vacan\u0163a de Pa\u015fti, cum i se zice acum, sau vacan\u0163a de prim\u0103var\u0103 cum i se zicea \u00eenainte, adic\u0103 \u00een timpul comuni\u015ftilor – or fi fost oare comuni\u015fti? – a existat anul acesta o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de hoin\u0103real\u0103 pentru elevi. A fost botezat\u0103 pompos Altfel de \u015fcoal\u0103, s-a \u00eenv\u0103\u0163at altceva sau altfel: sau \u015fi una \u015fi alta.
\nEu, dup\u0103 vreo \u015faizeci de ani de \u015fcoal\u0103 de toate felurile am r\u0103mas cu o idee fix\u0103, pornind de la concep\u0163ia c\u0103 \u015fcoala este o institu\u0163ie de instruc\u0163ie (\u00eenv\u0103\u0163are) \u015fi educa\u0163ie (comportare peste tot \u015fi tot timpul dup\u0103 anumite reguli \u015fi principii) care se fac la \u015fcoal\u0103 cu profesorul sau \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul st\u00e2nd la o mas\u0103, care se deosebe\u015fte de masa de acas\u0103 sau de la restaurant, numit\u0103 catedr\u0103, iar l\u00e2ng\u0103 catedr\u0103, \u00een dreapta, sau \u00een st\u00e2nga sau \u00een spatele ei, depinde de cum se uita privitorul, pe perete era o suprafa\u0163\u0103 vopsit\u0103 \u00een negru, eu am v\u0103zut-o vopsit\u0103 \u015fi \u00een verde, numit\u0103 tabl\u0103. Pe aceast\u0103 tabl\u0103 s-a scris \u015fi se mai scrie cu un obiect alb numit\u0103 cret\u0103 care las\u0103 urme albe.
\n De mult, de mult de tot, \u015ftiu o ghicitoare care mi-a spus-o tata \u00eent\u00e2i, apoi doamna. Se \u00een\u0163elege, desigur, doamna \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare (nu doamna \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor cu se zice acum de\u015fi \u00een toate dic\u0163ionarele de la \u015e\u0103ineanu \u00eencoace, \u015fi de mai dinainte, exist\u0103 cuvintele \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, masculin, folosit atunci c\u00e2nd ne adres\u0103m unui domn, \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare, atunci c\u00e2nd ne adres\u0103m unei doamne sau domni\u015foare). Ghicitoarea are urm\u0103torul enun\u0163: C\u00e2mpul alb, oile negre, cin’ le pa\u015fte le cunoa\u015fte, cin’ le vede nu le crede. C\u00e2nd e vorba de tabla din \u015fcoal\u0103 ghicitoarea ar putea suporta o modificare: c\u00e2mpul e negru iar oile sunt albe. Indiferent de culoare c\u00e2mpului sau a oilor, pentru a \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 pa\u015fti asemenea vie\u0163uitoare cu un suflet aparte \u015fi f\u0103r\u0103 spiritul de turm\u0103 trebuie s\u0103 mergi la \u015fcoal\u0103. Deci, repet, dup\u0103 cum ne spune pedagogia, \u015fi-a lui Comenius, \u015fi-a lui Pestalozzi, \u015fi-a lui Haret etc., \u015fcoala este locul, spa\u0163iul, nu loca\u0163ia, necesar, dar nu suficient, pentru instruc\u0163ie \u015fi educa\u0163ie. Tot de la pedagogii enumera\u0163i mai \u00eenainte, dar \u015fi din proprie experien\u0163\u0103, \u015ftiu c\u0103 un rol important pentru \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi comportare \u00eel are munca, munca ca activitate practic\u0103, fie fizic\u0103, fie intelectual\u0103. \u00cen sens larg, \u015fi activitatea \u015fcolar\u0103 este munc\u0103. Sau stabilit, \u00een decursul timpului, de la Socrate \u00eencoace, dac\u0103 nu \u015fi de mai \u00eenainte, norme, moduri, principii despre ce \u015fi cum trebuie s\u0103 se \u00eenve\u0163e, ce calit\u0103\u0163i trebuie s\u0103 aib\u0103 un absolvent de \u015fcoal\u0103. Multe au fost respectate \u015fi se mai respect\u0103. Oricum, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul are un caracter conservator, nu se pot face schimb\u0103ri majore f\u0103r\u0103 s\u0103-i afecteze substan\u0163a. La noi, la rom\u00e2ni, cel pu\u0163in \u00een ultimi \u015faizeci, \u015faptezeci de ani modific\u0103rile s-au \u0163inut lan\u0163. \u00cen bine? Parc\u0103 mai mult \u00een r\u0103u.
\nConceptul Altfel de \u015fcoal\u0103 a ap\u0103rut peste noapte, s-a dat o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 liber\u0103 de la buchea c\u0103r\u0163ii. Din cele ce am aflat de la copii, de la dasc\u0103li, din pres\u0103, \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 elevii au vizitat muzee, au f\u0103cut excursii pe dealuri, prin ora\u015f, pentru cunoa\u015fterea mediului etc. \u00cen acea perioad\u0103 am avut nevoie s\u0103 merg la biblioteca jude\u0163ean\u0103 pentru o carte. La intrare un grup de elevi, de\u015fi eu am deschis primul u\u015fa, au dat buzna peste mine \u015fi au ie\u015fit afar\u0103. Tot \u00een aceea\u015fi zi doi tineri, tot de v\u00e2rst\u0103 \u015fcolar\u0103, se urcase cu picioarele pe una din b\u0103ncile din parc. La o alt\u0103 banc\u0103 un grup g\u0103l\u0103gios umpluse aleea, \u00een fa\u0163a lor, cu coji de semin\u0163e. Tot \u00een acea s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 a trebuit s\u0103 m\u0103 feresc pe trotuar, iertat\u0103-mi fie expresia, din calea unor turme bipede, iar st\u0103p\u00e2nul lor, a se citi profesorul, era invizibil. Desigur, p\u0103duri f\u0103r\u0103 usc\u0103turi nu exist\u0103!
\nDar Altfel de \u015fcoal\u0103, ca manifestare a existat de c\u00e2nd m\u0103 \u015ftiu \u00eentr-o rela\u0163ie cu \u015fcoala. Cu scuzele de rigoare, am s\u0103 vorbesc pu\u0163in despre ceea ce f\u0103ceam eu, modestia nefiind \u00eentotdeauna o latur\u0103 pozitiv\u0103 \u00een activitatea omului. Am colindat cu elevii Ceahl\u0103ul, mun\u0163ii din jurul ora\u015fului. I-am dus pe cei mici la b\u00e2lci \u015fi la s\u0103niu\u015f, am organizat excursii \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate, \u015fi toate f\u0103r\u0103 s\u0103 deranjez procesul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt. Dar poate v\u0103 spune domnul Gheorghe Amaicei de drume\u0163iile de duminica cu bicicleta, sau de expedi\u0163iile din Mun\u0163ii Piatra Craiului, Bucegi etc. Al\u0163i profesori au f\u0103cut expedi\u0163ii pe urmele c\u0103l\u0103toriilor lui Calistrat Hoga\u015f, au urmat cursul Bistri\u0163ei de la izvoarele din mun\u0163ii Rodnei p\u00e2n\u0103 la v\u0103rsarea \u00een Siret. Vara por\u0163ile \u015fcolilor erau deschise pentru activit\u0103\u0163i de vacan\u0163\u0103. Existau tabere ale elevilor cu \u00eenclina\u0163ii pe anumite discipline \u015fcolare.
\nE drept c\u0103 pe atunci nu se f\u0103ceau proiecte, acestea erau rezervate doar constructorilor de hidrocentrale, ora\u015fe, uzine, profesorul sau \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul f\u0103cea activit\u0103\u0163i, definite simplu extra\u015fcolare, adic\u0103 \u00een afara programei \u015fcolare pentru care nu semna \u00een condic\u0103 \u015fi nu primea nici bani. Asemene activit\u0103\u0163i se aflau \u00een fiin\u0163a lui.
\nPrezentele note nu se vor o critic\u0103 la adresa prezentului ci doar o succint\u0103 amintire asupra a ceea ce a fost.<\/p>\n
Emil BUCURE\u015eTEANU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cenainte de vacan\u0163a de Pa\u015fti, cum i se zice acum, sau vacan\u0163a de prim\u0103var\u0103 cum i se zicea \u00eenainte, adic\u0103 \u00een timpul comuni\u015ftilor – or fi fost oare comuni\u015fti? – a existat anul acesta o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de hoin\u0103real\u0103 pentru elevi.…<\/p>\n