{"id":15164,"date":"2019-03-18T16:46:48","date_gmt":"2019-03-18T16:46:48","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=15164"},"modified":"2019-03-18T16:46:48","modified_gmt":"2019-03-18T16:46:48","slug":"educatia-religioasa-in-romania-centenara","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/nihil-sine-deo\/educatia-religioasa-in-romania-centenara\/","title":{"rendered":"Educa\u0163ia religioas\u0103 \u00een Rom\u00e2nia centenar\u0103"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Av\u00e2nd\n\u00een vedere rolul definitoriu al educa\u0163iei religioase \u00een formarea \u015fi dezvoltarea\npersonalit\u0103\u0163ii, consider\u0103m c\u0103 ast\u0103zi nu mai este cazul s\u0103 discut\u0103m despre\nnecesitatea \u015fi importan\u0163a acesteia \u00een \u015fcoala rom\u00e2neasc\u0103, aspectele acestea\nfiind clarificate de ceva timp.<\/p>\n\n\n\n

Chiar\ndac\u0103 a fost contestat\u0103 de unii care, lipsi\u0163i de o cultur\u0103 general\u0103 elementar\u0103,\nnu cunosc (sau nu vor s\u0103 accepte) implicarea major\u0103 a Bisericii Cre\u015ftine \u00een\nformarea culturii europene \u015fi implicit \u00een definirea spiritual\u0103 a poporului\nnostru, dup\u0103 evenimentele din anul 1989, educa\u0163ia religioas\u0103 \u015fi-a rec\u0103p\u0103tat\nlocul cuvenit \u00een sfera tipurilor de educa\u0163ii promovate de \u015fcoal\u0103 (educa\u0163ia\ncultural\u0103, educa\u0163ia civic\u0103, educa\u0163ia \u015ftiin\u0163ific\u0103, educa\u0163ia plastic\u0103, educa\u0163ia\nmuzical\u0103, educa\u0163ia fizic\u0103, educa\u0163ia tehnologic\u0103, educa\u0163ia pentru s\u0103n\u0103tate,\neduca\u0163ia pentru dezvoltare durabil\u0103 etc.). Dac\u0103 \u00een majoritatea lor, celelalte\ntipuri de educa\u0163ii se axeaz\u0103 pe transmiterea de informa\u0163ii, educa\u0163ia religioas\u0103\nse adreseaz\u0103 sufletului, menirea acesteia fiind una de natur\u0103 formativ\u0103. <\/p>\n\n\n\n

Promovarea\neduca\u0163iei religioase ca realitate educa\u0163ional\u0103 \u00een \u015fcoala rom\u00e2neasc\u0103 actual\u0103 se\nbazeaz\u0103 pe diverse argumente de ordin cultural, psihologic, etic \u015fi moral. Nu\nte po\u0163i considera o persoan\u0103 cultivat\u0103, f\u0103r\u0103 a-\u0163i cunoa\u015fte propriile referin\u0163e\nreligioase sau a cunoa\u015fte referin\u0163ele religioase ale persoanelor cu care convie\u0163uie\u015fti.\nReligia reprezint\u0103 o expresie a spiritualit\u0103\u0163ii, a culturii umane. Totodat\u0103,\neduca\u0163ia religioas\u0103 invit\u0103 la reflec\u0163ie, analiz\u0103 \u015fi autocunoa\u015ftere. \u00cen\ncontextul \u00eenlocuirii valorilor morale cu diverse pseudo-valori, pentru mul\u0163i\ntineri recursul la religie poate fi unul salvator. \u015ei ast\u0103zi sunt de maxim\u0103\nactualitate cuvintele marelui pedagog elve\u0163ian Friedrich Wilhelm F\u00f6rster\n(1869-1966): \u201eSfor\u0163\u0103rile \u015ftiin\u0163ei pentru\na aprofunda problemele form\u0103rii caracterului duc, pu\u0163in c\u00e2te pu\u0163in, la domolirea\n\u015fi rezolvarea conflictului acut care, \u00een toate \u0163\u0103rile, \u00eemparte ast\u0103zi \u00een dou\u0103\ntabere \u015fcoala laic\u0103 \u015fi Biserica. Cu c\u00e2t influen\u0163a din ce \u00een ce mai mare a\nliberei cuget\u0103ri va \u00eendep\u0103rta \u015fcoala de cur\u0103\u0163ia de suflete, religioas\u0103, pentru\na o \u00eendruma numai spre partea intelectual\u0103, cu at\u00e2t mai mult institutorii laici\nvor sim\u0163i c\u0103, f\u0103r\u0103 inspira\u0163ii morale \u00eenalte \u015fcoala, organizarea \u015fi rezultatele\nei, nu sunt dec\u00e2t mecanisme c\u0103rora le lipse\u015fte ceva \u015fi care, din lips\u0103 de\nputere vital\u0103, vor ajunge s\u0103 se opreasc\u0103 din mers. S\u0103 \u00eencepem s\u0103 d\u0103m toat\u0103\naten\u0163ia cultiv\u0103rii energiilor morale \u015fi f\u0103c\u00e2nd aceasta vom vedea c\u0103, prin chiar\nnatura ei, cura moral\u0103 de suflete cere s\u0103 fie pus\u0103 pe temelie religioas\u0103<\/em>.\u201d\n(F. W. F\u00f6rster, \u015ecoala \u015fi caracterul<\/em>,\nEditura Libr\u0103ria Nou\u0103, Bucure\u015fti, f.a., p. 222).<\/p>\n\n\n\n

Religia<\/em> constituie o parte integrant\u0103 \u015fi definitorie a culturii\neuropene, f\u0103r\u0103 de care nu vom putea \u00een\u0163elege \u00een mod corect istoria \u015fi cultura\ncontinentului nostru. Ast\u0103zi, statele membre ale Uniunii Europene, cu excep\u0163ia\nFran\u0163ei, aloc\u0103 \u00eentre 1 \u015fi 3 ore s\u0103pt\u0103m\u00e2nal studierii Religiei<\/em> care poate avea statut de disciplin\u0103 obligatorie sau op\u0163ional\u0103:\nAustria \u2013 2 ore, Belgia \u2013 2 ore, Germania \u2013 1 or\u0103, Grecia \u2013 2 ore, Luxemburg \u2013\n3 ore, Malta \u2013 2 ore, Portugalia \u2013 1 or\u0103 etc.<\/p>\n\n\n\n

Nu\nmi-am propus o prezentare istorico-cronologic\u0103 a modalit\u0103\u0163ilor \u00een care s-a\nrealizat educa\u0163ia religioas\u0103 \u00een \u0163ara noastr\u0103, \u00eens\u0103 nu pot trece cu u\u015furin\u0163\u0103\nf\u0103r\u0103 a men\u0163iona unele personalit\u0103\u0163i din perioada interbelic\u0103 \u00een domeniile\nteologiei, pedagogiei \u015fi psihologiei precum Dumitru C\u0103lug\u0103r, Mihail Bulacu,\nVasile B\u0103ncil\u0103, Grigore T\u0103b\u0103caru, Anastasia Popescu etc., care \u015fi-au l\u0103sat\namprenta \u00een \u015fcoala rom\u00e2neasc\u0103. Ultima dintre cei enumera\u0163i, Anastasia Popescu\n(1911-1995), a luptat pentru reintroducerea educa\u0163iei religioase \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt\ndup\u0103 anul 1990. <\/p>\n\n\n\n

Ast\u0103zi,\nprogramele \u015fcolare \u00een vigoare pentru ciclurile primar (O.MEN nr. 3.418 din\n19.03.2013 pentru clasele preg\u0103titoare, I, II \u015fi O.MEN nr. 5.001 din 02.12.2014\npentru clasele III, IV), gimnazial (O.MEN nr. 3.393 din 28.02.2017 pentru\nclasele V-VIII, cu aplicabilitate treptat\u0103 \u00eencep\u00e2nd din anul \u015fcolar 2017-2018)\n\u015fi liceal (O.MECT nr. 5.230 din 01.09.2008 pentru clasele IX-XII\/XIII \u015fi\n\u015fcolile de arte \u015fi meserii) sunt alc\u0103tuite astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 contribuie la\ndezvoltarea profilului de formare al elevului din urm\u0103torul ciclu de studii\n(gimnazial, respectiv liceal) \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 r\u0103spund\u0103 nevoilor de formare\nintelectual\u0103 \u015fi moral\u0103 a acestuia. Structura programelor \u015fcolare pentru\ndisciplina Religie<\/em> cuprinde, pe l\u00e2ng\u0103\nnota de prezentare<\/em>, urm\u0103toarele\nelemente: competen\u0163e generale<\/em>; competen\u0163e specifice \u015fi exemple de\nactivit\u0103\u0163i de \u00eenv\u0103\u0163are<\/em>; con\u0163inuturi<\/em>;\nsugestii metodologice<\/em>. Printre\naltele, programele vizeaz\u0103 dezvoltarea competen\u0163ei generale a interculturalit\u0103\u0163ii\n(\u00een care un rol major \u00eel au diversitatea religioas\u0103 \u015fi respectul fa\u0163\u0103 de\ndrepturile omului, f\u0103r\u0103 a leza demnitatea vreunei persoane), competen\u0163ele\nspecifice privind sensibilizarea fa\u0163\u0103 de diversitate, abilitatea de a comunica\n\u015fi a intra \u00een dialog, vie\u0163uirea \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u0163i, lucrul \u00een echip\u0103, \u00eenv\u0103\u0163area\nprin cooperare, comunicarea empatic\u0103, rezolvarea pa\u015fnic\u0103 a conflictelor,\ncre\u015fterea stimei de sine, a capacit\u0103\u0163ii de a explora credin\u0163e, practici \u015fi\nsimboluri, precum \u015fi a g\u00e2ndirii critice \u015fi a reflec\u0163iei. Con\u0163inuturile de\nspecialitate au fost concepute s\u0103 ofere r\u0103spunsuri unui spectru c\u00e2t mai larg de\nscenarii posibile \u00een parcurgerea materiei, profesorul av\u00e2nd oportunitatea de a\nselecta acele no\u0163iuni care conduc elevii spre dob\u00e2ndirea competen\u0163elor vizate.\nLa nivelul fiec\u0103rei clase, programa analitic\u0103 prezint\u0103 o ofert\u0103 curricular\u0103\ncare include aspecte de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 cre\u015ftin\u0103, elemente de moral\u0103 religioas\u0103\naplicat\u0103 \u015fi aspecte din via\u0163a practic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Nu\ntrebuie neglijat faptul c\u0103, prin intermediul orelor de religie, se promoveaz\u0103\ndialogul intercultural \u015fi interreligios, motiv pentru care o abordare\ninterdisciplinar\u0103 a temelor de educa\u0163ie religioas\u0103 este mai mult dec\u00e2t\nnecesar\u0103. Astfel, \u00een definirea \u015fi proiectarea competen\u0163elor s-a dep\u0103\u015fit\ndomeniul strict teologic, iar mesajul central al fiec\u0103rei teme se \u00eendreapt\u0103\nspre via\u0163a practic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Manualele\nde religie \u015fi auxiliarele didactice existente concretizeaz\u0103 \u00eentr-un mod dinamic\ncon\u0163inuturile \u015fi competen\u0163ele specifice din programa \u015fcolar\u0103, iar apari\u0163ia unor\nmanuale alternative reprezint\u0103 o etap\u0103 important\u0103 \u00een cadrul reformei\ncurriculare. <\/p>\n\n\n\n

Poate\nc\u0103 \u00een acest an, profesorii de religie trebuie s\u0103 acorde o mai mare aten\u0163ie\nmodului \u00een care \u00ee\u015fi exercita aceast\u0103 nobil\u0103 misiune de a vorbi elevilor despre\nHristos \u015fi despre rolul religiei cre\u015ftine \u00een definirea neamului nostru\nrom\u00e2nesc, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 a declarat 2019,\ndrept Anul omagial al satului rom\u00e2nesc<\/em>\n\u015fi Anul comemorativ al patriarhilor\nNicodim Munteanu \u015fi Iustin Moisescu \u015fi al traduc\u0103torilor de c\u0103r\u0163i biserice\u015fti<\/em>.\nComunit\u0103\u0163ile din satele rom\u00e2ne\u015fti, construite \u00een jurul preo\u0163ilor, au constituit\nprimele modele de unitate na\u0163ional\u0103 \u015fi de credin\u0163\u0103 a poporului nostru, iar\nprimele \u015fcoli au ap\u0103rut \u015fi s-au dezvoltat \u00een spa\u0163iul eclesiastic. <\/p>\n\n\n\n

Merit\u0103\namintit\u0103 importan\u0163a colabor\u0103rii \u015fi a ac\u0163iunii responsabile a tuturor agen\u0163ilor\nde educa\u0163ie (\u015fcoal\u0103, familie, biseric\u0103, mass-media, diverse institu\u0163ii de\ncultur\u0103), cunoscut\u0103 fiind importan\u0163a modelelor pentru realizarea educa\u0163iei\nmoral-religioase. Mesajul integrator al tuturor acestor sugestii reprezint\u0103, de\nfapt, importan\u0163a acordat\u0103 culturii generale \u015fi a transmiterii valorilor prin\ncurriculum, culturii organiza\u0163ionale a \u015fcolii \u015fi altor institu\u0163ii culturale\nrelevante \u00een educa\u0163ia \u015fi formarea moral\u0103 a viitoarelor genera\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n

Prof. dr. Mihai FLOROAIA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Av\u00e2nd \u00een vedere rolul definitoriu al educa\u0163iei religioase \u00een formarea \u015fi dezvoltarea personalit\u0103\u0163ii, consider\u0103m c\u0103 ast\u0103zi nu mai este cazul s\u0103 discut\u0103m despre necesitatea \u015fi importan\u0163a acesteia \u00een \u015fcoala rom\u00e2neasc\u0103, aspectele acestea fiind clarificate de ceva timp. Chiar dac\u0103 a…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[22,374],"tags":[],"class_list":["post-15164","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-nihil-sine-deo","category-numarul-219"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15164","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15164"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15164\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15170,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15164\/revisions\/15170"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15164"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15164"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15164"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}