![\"\"](\"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2019\/03\/37-ap219-foto1.jpg\")
<\/figure><\/div>\n\n\n\nGheorghe\nPanu (1848-1910).<\/strong><\/p>\n\n\n\n Pe\nscurt: <\/em>avocat, om politic, ziarist,\norator, scriitor memorialist (vezi Amintiri\nde la Junimea…<\/em>).<\/p>\n\n\n\n Mai\nnuan\u0163at. Ca ziarist: <\/em>dup\u0103\nvreo 20 de ani de junimism maiorescian, fondeaz\u0103 un ziar de simpatie liberal\u0103 Lupta <\/em>(1884), care \u00een doar un an devine\nsuper-anti-liberal; public\u00e2nd un mult prea jignitor articol pe seama lui Carol\nI, e nevoit s\u0103 fug\u0103 pentru un timp din \u0163ar\u0103 (la Paris), spre a se sustrage\ncondamn\u0103rii (doi ani de \u00eenchisoare); revenit cur\u00e2nd spre \u0163ar\u0103 (fiind ales ca\ndeputat de Ia\u015fi \u00een contumacie<\/em>!), e\narestat la grani\u0163\u0103 (\u00een zona Burdujeni-I\u0163cani) \u015fi st\u0103 vreo zece zile \u00een arest la\nPiatra-Neam\u0163, de unde-i izb\u0103vit prin gra\u0163ie regal\u0103; 1901- a fondat, a scris \u015fi\na condus (p\u00e2n\u0103 la moarte) polemica revist\u0103 S\u0103pt\u0103m\u00e2na.<\/em><\/p>\n\n\n\n Ca\nom politic: <\/em>deputat liberal (1884);\nctitor al unei noi forma\u0163iuni: Partidul\nDemocrat Radical<\/em> (1888), ce-l propulseaz\u0103 (cu emo\u0163ii \u015fi sprijin junimist)\nsenator de Ia\u015fi, apoi \u015fi de Gala\u0163i (ora\u015ful s\u0103u natal); prin fuziunea din 1897\ncu Partidul Conservator (condus de Lasc\u0103r Catargiu), P.D.R. dispare, iar Gh.\nPanu \u00ee\u015fi reorienteaz\u0103 \u201eviziunile\u201d, astfel c\u0103 radicalul lupt\u0103tor republican,\najunge s\u0103 considere mai bun\u0103 \u201eo monarhie cu vot universal, dec\u00e2t o republic\u0103 cu\nvot restr\u00e2ns\u201d!<\/p>\n\n\n\n Simion\nPauker (cca.1870-194?) <\/strong><\/p>\n\n\n\n Ca t\u00e2n\u0103r publicist, pare s\u0103 se fi \u00eent\u00e2lnit \u00een paginile unor\npublica\u0163ii cu Caragiale \u015fi Co\u015fbuc. Apoi (1910-1923) \u00ee\u015fi va urma chemarea inimii\nca fondator, proprietar \u015fi director al cotidianului Argus <\/em>(\u00eent\u00e2i: ziar comercial<\/em>,\niar din 1918: organ zilnic al comer\u0163ului,\nindustriei \u015fi finan\u0163ei<\/em>). \u00cel reg\u0103sim \u00een apogeul carierei nu doar ca pre\u015fedinte\nal Asocia\u0163iei generale a Presei Rom\u00e2ne, ci mai cu seam\u0103 ca secretar general de\nredac\u0163ie \u015fi co-proprietar (al\u0103turi de fratele Emil) al ziarelor Adev\u0103rul <\/em>\u015fi Diminea\u0163a<\/em>.<\/p>\n\n\n\n S. Pauker era orientat politic centru-st\u00e2nga<\/em>,\ndar fiul s\u0103u (Marcel) va luneca de tot \u00een st\u00e2nga<\/em>,\najung\u00e2nd \u00eendat\u0103 \u00een P.C.R. (1921) \u015fi \u00een al s\u0103u Birou Politic (1922). Tot pe\natunci, Marcel P. \u201es-a solidarizat\u201d cu Hannah Rabinsohn (devenit\u0103 astfel Ana\nPauker), dar lupta lor comun\u0103 sub steaua din Kremlin l-a dus, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, tot\nl\u00e2ng\u0103 Moscova, \u00een fa\u0163a unui pluton de execu\u0163ie aflat \u00een solda marelui \u201eT\u0103tuc\u201d (1937).\nVajnica so\u0163ie i-a supravie\u0163uit (politic p\u00e2n\u0103 \u00een\u201952 \u015fi biologic p\u00e2n\u0103-n\u201960),\nav\u00e2nd \u00eenalt\u0103 misiune de partid: \u201eAna, Luca \u015fi cu Dej \/ au b\u0103gat spaima-n\nburgheji!\u201d. <\/p>\n\n\n\n *<\/p>\n\n\n\n LOCUL \u015eI DATA EVOC\u0102RII:<\/p>\n\n\n\n Ziarul Diminea\u0163a<\/em>, Bucure\u015fti,\n7 noiembrie 1930, p. 3.<\/p>\n\n\n\n Un supratitlu, pe-o pagin\u0103 \u00eentreag\u0103: \u00cen memoria lui George Panu<\/em><\/strong>.\nArticolul de fond, cu precizarea: Se\n\u00eemplinesc azi <\/em>[de fapt, pe 6 nov.] 20\nde ani de la moartea lui George Panu, unul dintre primii mari polemi\u015fti pe care\ni-a avut presa cotidian\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 dinainte de r\u0103zboi.<\/em><\/p>\n\n\n\n Central, pe trei din cele \u015fapte coloane, afl\u0103m \u015fi evocarea Panu\nintim. Amintiri <\/em><\/strong>de S. Pauker<\/em>,\ndin care reproducem (select\u00e2nd), \u00een cele ce urmeaz\u0103. Nu \u00eenainte \u00eens\u0103 de a v\u0103\naminti c\u0103, la r\u00e2ndul s\u0103u, un fost primar de Piatra-Neam\u0163 (Dimitrie Hogea),\npublicase \u00eentr-un ziar local, \u00een acela\u015fi noiembrie 1930, \u201ec\u00e2teva date \u015fi fapte\ndin via\u0163a \u015fi activitatea marelui disp\u0103rut\u201d, promi\u0163\u00e2nd o revenire mai pe larg \u201easupra\nleg\u0103turilor pe care G. Panu le-a avut cu ora\u015ful \u015fi jude\u0163ul nostru\u201d.<\/p>\n\n\n\n O va face \u00een toamna lui\n1931, prin bro\u015fura George Panu la Dur\u0103u.\nC\u00e2teva note \u015fi amintiri<\/em> (Piatra-Neam\u0163, Imprimeria Jude\u0163ului Neam\u0163, 49 p.).<\/p>\n\n\n\n *<\/p>\n\n\n\n \u015ei-acum, s\u0103-l urm\u0103rim \u00een amintiri pe S. Pauker \u015fi \u00een parantezele\np\u0103trate \u2013 marc\u0103m omisiunile din text \u015fi propriile observa\u0163ii…<\/p>\n\n\n\n Uria\u015fului\nacestuia al g\u00e2ndirii i-a pl\u0103cut foarte mult natura \u015fi-\u015fi g\u0103sea suprema mul\u0163umire\nsufleteasc\u0103 \u00een via\u0163a de la \u0163ar\u0103. […] Firea aceasta ciudat\u0103, nervoas\u0103,\nneast\u00e2mp\u0103rat\u0103, nu se sim\u0163ea mul\u0163umit\u0103 \u015fi la largul ei \u00een via\u0163a or\u0103\u015feneasc\u0103;\ndimpotriv\u0103, \u00eei pl\u0103cea izolarea aproape s\u0103lbatec\u0103 […]<\/em><\/p>\n\n\n\n \u00cen\ncei din urm\u0103 dou\u0103zeci de ani ai lui, Panu \u00ee\u015fi alesese ca ad\u0103post de var\u0103 micul \u015fi\nizolatul schit al Dur\u0103ului.<\/em><\/p>\n\n\n\n Ie\u015find\ndin Piatra-Neam\u0163, urmezi drumul fermec\u0103tor pe splendida \u015fosea care pare c\u0103 se\njoac\u0103 cu Bistri\u0163a, l\u0103s\u00e2nd-o c\u00e2nd \u00een dreapta, c\u00e2nd \u00een st\u00e2nga \u015fi t\u0103ind-o cu\nnenum\u0103rate poduri, pe sub care c\u00e2rmacii voinici \u015fi \u00eendem\u00e2nateci strecoar\u0103 frumu\u015fel\nplutele \u00eenc\u0103rcate cu lemn\u0103rii bogate; de o parte \u015fi de alta pierzi \u00een urm\u0103 \u015fi \u0163i\nse deschid \u00eenainte p\u0103duri seculare cari \u00eencoroneaz\u0103 aceast\u0103 r\u0103pitoare regiune a\nCarpa\u0163ilor.<\/em><\/p>\n\n\n\n Dup\u0103\nce ai l\u0103sat \u00een dreapta m\u0103n\u0103stirile Bistri\u0163a \u015fi Bisericani, ai z\u0103rit turlele\nP\u00e2ng\u0103ra\u0163ilor, intri \u00een bogatul Tarc\u0103u, treci prin \u015fi mai bogatul Bicaz cu\nnumeroasele lui her\u0103strae \u015ffer\u0103strae\/joag\u0103re de ap\u0103\u0163, apoi, dup\u0103 Buhalni\u0163a, dai\nde vestul domeniu al Hangului, de unde, dup\u0103 o jum\u0103tate de or\u0103, ajungi la\nR\u0103pciuni, fermecat de splendoarea acestui drum. Ai f\u0103cut vreo cincizeci de\nkilometri.<\/em><\/p>\n\n\n\n *<\/em><\/p>\n\n\n\n Cu\nprilejul unor excursiuni f\u0103cute prin acele locuri \u00een tov\u0103r\u0103\u015fia unor prieteni,\nPanu se fixase \u00een satul R\u0103pciuni. Dar cadrul priveli\u015ftii de aici \u00eenc\u0103 nu mul\u0163umea\n\u00eendeajuns ochiul lui scrut\u0103tor.<\/em><\/p>\n\n\n\n Tot\nb\u0103t\u0103torind drumurile, el se ab\u0103tu la st\u00e2nga \u015foselei, pe ni\u015fte piepturi de\ndealuri care se \u0163in lan\u0163, paralel cu pu\u0163in \u00eendep\u0103rtata Bistricioara. Pe lumini\u015ful\ndin mijlocul unor codri seculari \u015fi chiar \u00een poalele st\u00e2ncosului Ceahl\u0103u, care\nse ridic\u0103 acolo aproape perpendicular, Panu d\u0103du de schitul Dur\u0103u. E o biseric\u0103\nf\u0103cut\u0103 la \u00eenceput din lemn de c\u0103tre ni\u015fte siha\u015ftri, apoi, pe la \u00eenceputul veacului\ntrecut, zidit\u0103 \u00een piatr\u0103. Prin curte, c\u00e2teva c\u0103su\u0163e de-ale c\u0103lug\u0103rilor mai\ncuprin\u015fi \u015fi c\u00e2teva bordeie pentru cei \u00een des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 lips\u0103. Captivat de\nfermec\u0103toarea pozi\u0163iune \u015fi de ideala lini\u015fte \u015fi izolare ce domnea \u00een acest loc,\nPanu \u00ee\u015fi avu aici, timp de aproape dou\u0103zeci de ani, re\u015fedin\u0163a sa de var\u0103, unde,\n\u00een cur\u00e2nd, lini\u015ftitul \u015fi aproape necunoscutul schit deveni locul de pelerinaj\nal numero\u015filor prieteni ai \u201e\u015fefului\u201d (grup\u0103rii radicale). Pu\u0163inii c\u0103lug\u0103ri care\nse aflau acolo \u015fi cari tr\u0103iser\u0103 p\u00e2n\u0103 la stabilirea lui Panu \u00eentr-o\nquasi-s\u0103lb\u0103ticie, \u00eencep s\u0103 simt\u0103 prezen\u0163a acestui iubitor al poporului, s\u0103\ng\u0103seasc\u0103 de lucru pe timpul verii \u015fi ceva mai t\u00e2rziu, cum voi ar\u0103ta, chiar \u00een\ntimpul iernii <\/em>[fire\u015fte, ne \u00eentreb\u0103m\nm\u0103car \u00een parantez\u0103: oare \u201ede lucru\u201d aveau\na c\u0103uta monahii<\/em>?]<\/p>\n\n\n\n \u00cen\nadev\u0103r, principala, pot zice <\/em>exclusiva preocupare a lui Panu la \u0163ar\u0103, era\ngospod\u0103ria. De cum venea, pe la \u00eenceputul lui iunie, la Dur\u0103u, avea grij\u0103 s\u0103-\u015fi\norganizeze serviciul de alimentare: un c\u0103lug\u0103r, c\u0103ruia \u00eei cump\u0103rase un cal \u015fi o\nc\u0103ru\u0163\u0103, avea \u00eens\u0103rcinarea s\u0103 plece de cu sear\u0103 la Hangu \u2013 distan\u0163\u0103 de aproape\nun ceas \u2013, de unde se \u00eentorcea dis-de-diminea\u0163\u0103 cu alimentele \u015fi cu coresponden\u0163a;\nun alt c\u0103lug\u0103r avea grija unei vaci pentru lapte. \u00centre orele 5 \u015fi 6 diminea\u0163a,\nPanu se scula, \u00ee\u015fi f\u0103cea singur ceaiul \u015fi, dup\u0103 ce-\u015fi arunca o privire foarte\nsumar\u0103 asupra ziarelor din Bucure\u015fti, cum \u015fi asupra lui \u201eLe Temps\u201d pornea\nnervos <\/em>[probabil: hot\u0103r\u00e2t, vioi<\/em>] \u00een \u00eent\u00e2mpinarea c\u0103lug\u0103rului care se\n\u00eentorcea cu proviziunile, asista la desc\u0103rcarea lor, le cerceta cu\nde-am\u0103nuntul, apoi chema pe buc\u0103tar \u015fi prescria ce \u015fi cum s\u0103 g\u0103teasc\u0103 pentru\naceea\u015fi zi.<\/em><\/p>\n\n\n\n Odat\u0103\nmeniu-ul stabilit, urmau dispozi\u0163iunile pentru felul vinurilor \u015fi num\u0103rul\ntac\u00e2murilor. Cheia pivni\u0163ei era de obicei \u00eencredin\u0163at\u0103 unuia de-ai casei sau\nvreunui musafir intim invitat acolo de Panu.<\/em><\/p>\n\n\n\n Dejunul\nse servea \u00eentotdeauna la 10 diminea\u0163a; vai de chelar \u015fde\u0163in\u0103torul cheilor de la\nc\u0103mar\u0103 \u015fi pivni\u0163\u0103\u0163, dac\u0103 cu o or\u0103 mai \u00eenainte nu era vinul scos \u015fi pus la ghea\u0163\u0103;\nel nu era mai cru\u0163at \u00een ocar\u0103 dec\u00e2t buc\u0103tarul care, \u00eentrebat la orele 10 f\u0103r\u0103\nun sfert, dac\u0103 e gata, ar fi \u00eendr\u0103znit s\u0103 r\u0103spund\u0103 \u015fov\u0103ielnic!… Nu o dat\u0103 am\nfost \u015fi eu pedepsit pentru c\u0103 am dispus s\u0103 se aduc\u0103 la mas\u0103 o sticl\u0103 cu vin ro\u015fu\n\u015fi dou\u0103 cu vin alb, adic\u0103 tocmai invers dup\u0103 cum \u00eemi ceruse. Mi-a luat cheile\npivni\u0163ei, mi-a spus c\u0103 nu sunt bun de nimic, m-a silit s\u0103 beau la mas\u0103 vin alb,\nfiindc\u0103 \u015ftia c\u0103 preferam pe cel ro\u015fu \u015fi, \u00een tot timpul mesei, eram obiectul\nglumelor at\u00e2t de pl\u0103cute ale \u015fefului pe tema c\u0103 gre\u015fala mea s-ar fi datorind\nfaptului c\u0103… a\u015f fi \u00eent\u00e2rziat prea mult \u00een pivni\u0163\u0103!…<\/em><\/p>\n\n\n\n Dup\u0103\ndejun <\/em>[care dura cam dou\u0103 ore], pu\u0163in\u0103 odihn\u0103, apoi foarte adesea organiza\nc\u00e2te o excursiune c\u0103lare prin \u00eemprejurimi p\u00e2n\u0103 spre v\u00e2rfurile Ceahl\u0103ului.<\/em><\/p>\n\n\n\n *<\/em><\/p>\n\n\n\n \u00cemi\naduc aminte de una cu oarecari peripe\u0163ii. \u00cenainte de a porni, fiecare dintre\nexcursioni\u015fti primir\u0103m din partea lui Panu c\u00e2te o \u00eens\u0103rcinare. C\u0103lug\u0103rii sau \u0163\u0103ranii\nplecaser\u0103 \u00eenainte cu caii \u00eenc\u0103rca\u0163i cu de-ale m\u00e2nc\u0103rii \u015fi b\u0103uturii, cu tac\u00e2muri\n\u015fi cu vasele pentru g\u0103tit; apoi veneau Panu, familia, p\u0103rintele Theophan, stare\u0163ul\nschitului, \u015fi cu mine.<\/em><\/p>\n\n\n\n \u00cen\nmomentul plec\u0103rii, Panu \u00eemi zise: \u201e\u0162ie \u00ee\u0163i dau chibriturile, ca s\u0103 avem cu ce\naprinde focul\u201d. Bag chibriturile \u00een buzunar. Abia cavalcada se puse \u00een mi\u015fcare,\nc\u0103 duduia Titina Panu <\/em>[prima\nfiic\u0103, din cei 5 copii] \u2013 azi d-na Hruber\n\u2013 \u00eemi observ\u0103 c\u0103 ar fi mai prudent s\u0103-mi pun un palton mai gros. O ascult,\ntrimit s\u0103-mi schimbe haina, l\u0103s\u00e2nd acas\u0103 pe aceea \u00een care tocmai b\u0103gasem\nchibriturile. Dup\u0103 c\u00e2teva ore de drum \u00een urcu\u015f foarte obositor, ajunser\u0103m la\nlocul predilect al lui Panu \u015fi poposim. \u0162\u0103ranii scoaser\u0103 merindele, iar mie \u015feful\n\u00eemi strig\u0103: \u201ePauker, ad\u0103 chibriturile!\u201d… La auzul acestor cuvinte \u00eenlemnisem\ndeodat\u0103 \u015fi \u201e\u015feful\u201d, privindu-m\u0103, \u00eemi ghicise accidentul. V\u0103 pute\u0163i \u00eenchipui furia\nde care d\u00e2nsul fu cuprins, privirea cu care m\u0103 str\u0103punse, irita\u0163ia ce se desena\npe fa\u0163a lui nervoas\u0103, \u015fi… ce cap <\/em>[probabil:\n<\/em>chip] f\u0103cui eu!<\/em><\/p>\n\n\n\n V\u0103z\u00e2ndu-m\u0103\ncum r\u0103m\u0103sesem mut \u015fi z\u0103p\u0103cit, f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 mi\u015fc, aceasta \u00eel enerv\u0103 \u015fi mai mult \u015fi,\ncu pumnii \u00eencle\u015fta\u0163i, b\u0103t\u00e2nd din picior, \u00eemi strig\u0103 deodat\u0103, extrem de furios:\n\u201eS\u0103 pleci \u00eendat\u0103 \u00eenapoi \u015fi s\u0103-mi aduci chibriturile!\u201d… A fost… tocmai un\nmoment de destindere \u015fi, fire\u015fte, toat\u0103 lumea abia \u015fi-a st\u0103p\u00e2nit r\u00e2sul!…\n\u00centr-acestea, prin desagii \u0163\u0103ranilor se g\u0103si din \u00eent\u00e2mplare ni\u015fte chibrituri \u015fi\nfui salvat. Mul\u0163i ani apoi nu mi-a iertat aceast\u0103 inadverten\u0163\u0103 \u015fi refuz\u0103\nabsolut s\u0103-mi dea vreo \u00eens\u0103rcinare c\u00e2nd se mai \u00eent\u00e2mpla s\u0103 fac parte cu d\u00e2nsul din\nvreo excursiune.<\/em><\/p>\n\n\n\n *<\/em><\/p>\n\n\n\n Cele\nde mai multe ori, \u00een timpul dintre dejun \u015fi mas\u0103 <\/em>[aceasta \u2013 pe la 6 seara, dur\u00e2nd tot dou\u0103 ore], Panu f\u0103cea mici plimb\u0103ri prin prejma schitului, vizita pe c\u0103lug\u0103ri \u015fi\nse delecta \u00een lungi convorbiri cu d\u00e2n\u015fii, cercet\u00e2ndu-i asupra originii \u015fi\ntrecutului lor, asupra mijloacelor lor de trai etc.; apoi ore \u00eentregi se l\u0103sa\n\u00een lungi observa\u0163ii asupra vie\u0163ii animalelor \u015fi a p\u0103s\u0103rilor.<\/em><\/p>\n\n\n\n Unul\ndintre c\u0103lug\u0103rii de acolo, pe atunci t\u00e2n\u0103r \u015fi voinic, ager \u015fi de\u015ftept, sprinten\n\u00een mi\u015fc\u0103ri, p\u0103rintele Theophan, reu\u015fi s\u0103 captiveze cu des\u0103v\u00e2r\u015fire pe Panu. C\u00e2nd\nstare\u0163ul schitului <\/em>[Serafim] muri, Panu st\u0103rui \u015fi ob\u0163inu ca acest loc s\u0103\nfie dat lui Theophan.<\/em><\/p>\n\n\n\n \u00cen\ncur\u00e2nd, schitul fu declarat m\u0103n\u0103stire, c\u0103lug\u0103rii, care p\u00e2n\u0103 atunci tr\u0103iau numai\ndin cer\u015fit <\/em>[cite\u015fte: din agoniseala<\/em> lor \u015fi din milostenie<\/em>], fur\u0103 trecu\u0163i cu c\u00e2te o mic\u0103 sum\u0103 anual\u0103 \u00een bugetul cultelor,\np\u0103rintele Theophan se v\u0103zu ridicat la rangul de arhiereu, Casa Bisericii acord\u0103\ncreditele necesare pentru repararea radical\u0103 \u015fi zugr\u0103virea din nou a bisericii <\/em>[pictura:\nN. Tonitza \u015fi ucenicii s\u0103i, \u00eentre care \u015fi p\u0103rintele Varahil Moraru]. Arhondaricul deveni ne\u00eenc\u0103p\u0103tor pentru\nexcursioni\u015ftii cari poposeau c\u00e2te o zi sau dou\u0103 pe aici, \u00eenainte de a urca\nCeahl\u0103ul sau a trece mun\u0163ii \u00een Transilvania.<\/em><\/p>\n\n\n\n Acest\nlucru \u00eel sup\u0103ra, \u00eel irita pe Panu. Fire ciudat\u0103, dornic\u0103 de a tr\u0103i c\u00e2t mai\nizolat \u015fi numai \u00een cercul intim pl\u0103cut lui, el se compl\u0103cea parc\u0103 \u00een ideea c\u0103\nschitul \u00eei apar\u0163inea exclusiv \u015fi privea cu sup\u0103rare \u015fi enervare pe vizitatorii \u015fi\nexcursioni\u015ftii care \u00eel \u201eimportunau\u201d cu prezen\u0163a lor.<\/em><\/p>\n\n\n\n \u2013 Trebuie s\u0103 sf\u00e2r\u015fesc cu \u201escandalul\u201d ista, \u00eemi zise el \u00eentr-o zi;\nam s\u0103-i g\u0103sesc eu leac. Auzi, s\u0103 nu pot sta lini\u015ftit nici aici!… O s\u0103 vezi tu\nce o s\u0103 fac la anul…<\/em><\/p>\n\n\n\n \u015ei am v\u0103zut.<\/em><\/p>\n\n\n\n *<\/em><\/p>\n\n\n\n […<\/em>] F\u0103c\u00e2nd interven\u0163ii pe\nl\u00e2ng\u0103 Casa Bisericilor \u015fi pe l\u00e2ng\u0103 proprietarul<\/em> Hangului, Panu ob\u0163inu \u00eenvoirea de a-\u015fi cl\u0103di o cas\u0103 dincolo de zidul\nm\u0103n\u0103stirii. Astfel el reu\u015fi s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een mijlocul pozi\u0163iunilor pitore\u015fti at\u00e2t\nde dragi lui \u015fi unde se obi\u015fnuise de un \u015fir de ani, iar pe de alt\u0103 parte s\u0103 se\nizoleze \u015fi s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, cu ai lui \u015fi numai cu ai lui, \u00een acea singur\u0103tate \u015fi\nlini\u015fte pe care o adora \u015fi \u00een care el g\u0103sea farmecul vie\u0163ii.<\/em><\/p>\n\n\n\n Ce\na f\u0103cut Panu pe terenul ales dincolo de m\u0103n\u0103stire era vrednic de v\u0103zut: o cas\u0103 \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103\nadorabil\u0103, cu un cerdac mare, de unde se deschide larg priveli\u015ftea m\u0103rea\u0163\u0103 spre\nlan\u0163ul Carpa\u0163ilor. Apoi atenanse potrivite, \u015foproane, magazii, grajduri, cote\u0163e\nde p\u0103s\u0103ri, pivni\u0163\u0103, ghe\u0163\u0103rie etc., etc. V\u0103z\u00e2nd toate acestea, te \u00eentrebai cu\nuimire: de unde at\u00e2ta sim\u0163 practic la acest om care, \u00een via\u0163a-i de toate\nzilele, s-a ar\u0103tat at\u00e2t de st\u00e2ngaci \u00een chestiile materiale.<\/em><\/p>\n\n\n\n Cu\nc\u00e2t\u0103 pl\u0103cere m\u0103 plimba el ca s\u0103-mi arate acea frumoas\u0103 gospod\u0103rie, cu c\u00e2t\u0103 mul\u0163umire\nurm\u0103rea seara, din gr\u0103dina casei, cum se \u00eentorceau vitele de la munte, c\u00e2t\u0103\ngrij\u0103 ar\u0103ta s\u0103 se coseasc\u0103 din timp \u015fi se interesa c\u00e2te c\u0103pi\u0163e au ie\u015fit din\ncele c\u00e2teva pogoane de loc ce \u00eenchiriase de la arenda\u015ful Hangului.<\/em><\/p>\n\n\n\n \u2013\nVezi tu, Pauker, \u00eemi zise Panu, nu sunt mul\u0163i proprietari cari s\u0103 aib\u0103 o a\u015fa\nsistematic\u0103 \u015fi \u00eengrijit\u0103 gospod\u0103rie ca mine, Dec\u00e2t \u2013 eu am numai gospod\u0103ria \u015fi-mi\nlipse\u015fte mo\u015fia!…<\/em><\/p>\n\n\n\n *<\/p>\n\n\n\n Nota noastr\u0103<\/em><\/strong>\n(potrivit \u015fi unor detalii din bro\u015fura lui Dimitrie Hogea). <\/p>\n\n\n\n 1. Celor gr\u0103bi\u0163i s\u0103 parcurg\u0103 aceste rememor\u0103ri av\u00e2nd \u00een imagine\nfacilit\u0103\u0163ile zilei de azi, le recalibr\u0103m entuziasmul cit\u00e2nd din vrednicul\nnostru primar: \u201e<\/em>Acum 40 de ani\n(1890), drumul de 9 km, ce duce de la Capu-Dealului din R\u0103pciuni p\u00e2n\u0103 la\nschitul Dur\u0103u, nu se putea face cu tr\u0103sura, fiindc\u0103 mergea mai mult pe matca\np\u00e2r\u00e2ului Schit, plin\u0103 de bolovani \u015fi cu dese m\u00e2nc\u0103turi de ape; iar pe cei vro 2\nkm, de la casa M\u0103rioarei din gura Dur\u0103ului, p\u00e2n\u0103 la m\u0103n\u0103stire, era numai o\npotec\u0103 prin p\u0103dure. A\u015fa c\u0103 \u00eentreg drumul nu se putea str\u0103bate dec\u00e2t pe jos, ori\nc\u0103lare pe cai. De aceea, rari erau turi\u015ftii\n<\/em>cari se \u00eencumetau a-l face. Mica \u015fosea de ast\u0103zi (1930), cu podurile \u015fi\npode\u0163ele ei, s-a f\u0103cut mai t\u00e2rziu, \u00een urma nenum\u0103ratelor st\u0103ruin\u0163i depuse de\nPanu.\u201d<\/p>\n\n\n\n C\u00e2t despre baraj \u015fi marele lac, v\u0103 l\u0103s\u0103m \u00een seama propriilor\namintiri\u2026<\/p>\n\n\n\n 2. La doi ani de la moartea lui G. Panu (datorat\u0103 unui mocnit\ncancer la intestine), urma\u015fii direc\u0163i neav\u00e2nd posibilitatea s\u0103 \u00eentre\u0163in\u0103 aceste\nbunuri, casa \u015fi \u00eentreaga gospod\u0103rie au fost cump\u0103rate de Ministerul Cultelor,\ndevenind noul arhondaric (cas\u0103 de oaspe\u0163i) al m\u0103n\u0103stirii.<\/p>\n\n\n\n Constantin BOSTAN<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" PERSONAJE: Gheorghe Panu (1848-1910). Pe scurt: avocat, om politic, ziarist, orator, scriitor memorialist (vezi Amintiri de la Junimea…). Mai nuan\u0163at. Ca ziarist: dup\u0103 vreo 20 de ani de junimism maiorescian, fondeaz\u0103 un ziar de simpatie liberal\u0103 Lupta (1884), care \u00een…<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2019\/03\/37-ap219-foto2.jpg\")
<\/figure><\/div>\n\n\n\n