{"id":1535,"date":"2012-07-06T08:04:52","date_gmt":"2012-07-06T08:04:52","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cnrv.ro\/apostolul\/?p=1535"},"modified":"2012-07-06T08:04:52","modified_gmt":"2012-07-06T08:04:52","slug":"petru-salageanu-un-patriarh-al-invatamantului-de-la-poalele-ceahlaului","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/petru-salageanu-un-patriarh-al-invatamantului-de-la-poalele-ceahlaului\/","title":{"rendered":"Petru S\u0103l\u0103geanu &#8211; Un patriarh al \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului de la poalele Ceahl\u0103ului"},"content":{"rendered":"<p><a href=\"http:\/\/www.cnrv.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/salagean.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-medium wp-image-1508\" title=\"Petru S\u0103l\u0103geanu\" src=\"http:\/\/www.cnrv.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/salagean-198x300.jpg\" alt=\"\" width=\"198\" height=\"300\" \/><\/a>Petru S\u0103l\u0103geanu s-a n\u0103scut \u00een Transilvania, pe 17 martie 1832, fiind cel mai mare dintre cei nou\u0103 copii ai familiei. A tr\u0103it \u00een satul Bistra, unde a frecventat \u015fcoala primar\u0103, urm\u00e2nd apoi gimnaziul la Cluj \u015fi teologia la Blaj.<br \/>\nS-a c\u0103s\u0103torit \u00een aprilie 1851 cu Floarea Z\u0103noag\u0103, iar \u00een martie 1852, datorit\u0103 prigoanei suferite de familie, ca urmare a particip\u0103rii tat\u0103lui s\u0103u la Revolu\u0163ia de la 1848 din Transilvania, a trecut, \u00eempreun\u0103 cu cei opt fra\u0163i mai mici \u015fi so\u0163ia sa, \u00een Moldova peste Muntele Ceahl\u0103u. Devenind capul familiei, a fost obligat, de\u015fi avea studii superioare, s\u0103 munceasc\u0103 din greu la c\u0103r\u0103u\u015fie.<br \/>\n\u00centre timp, locuitorii satului Schit, care erau de mult \u00een c\u0103utarea unui dasc\u0103l pentru copii lor, afl\u00e2nd c\u0103 Petru S\u0103l\u0103geanu are o deosebit\u0103 preg\u0103tire c\u0103rtur\u0103reasc\u0103, s-au adunat la sfat \u015fi, pe 29 august 1852, i-au propus func\u0163ia de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor.<br \/>\nA acceptat, \u015fi astfel, la 21 octombrie 1852 \u015fi-a deschis por\u0163ile cea dint\u00e2i \u015fcoal\u0103 particular\u0103 din Valea Bistri\u0163ei, cu un num\u0103r de 14 elevi, la care s-au ad\u0103ugat \u015fi copii arenda\u015fului de pe mo\u015fia Hangu, care, p\u00e2n\u0103 atunci, au \u00eenv\u0103\u0163at la ora\u015f.<br \/>\n\u00cenv\u0103\u0163\u0103torul Petru S\u0103l\u0103geanu era un om \u00eenalt, voinic, cu plete bogate, avea barb\u0103 \u015fi umbla \u00eembr\u0103cat \u00een pitorescul s\u0103u costum transilv\u0103nean.<br \/>\nF\u0103ptura lui degaja bun\u0103tate, calm, simplitate, era modest , demn, echilibrat, foarte de\u015ftept, \u00ee\u015fi iubea \u015fi respecta mult familia. Cuno\u015ftea bine patru limbi str\u0103ine ( germana, maghiara, franceza \u015fi latina), avea o bogat\u0103 cultur\u0103 general\u0103 ce-i oferea posibilitatea de a le preda elevilor cuno\u015ftin\u0163e din toate disciplinele de studiu.<br \/>\nA fost un renumit \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, fapt afirmat, at\u00e2t de fo\u015ftii s\u0103i elevi, c\u00e2t \u015fi de unele personalit\u0103\u0163i \u015ftiin\u0163ifice ale vremii, cum ar fi: savantul naturalist Marcel Br\u00e2ndza \u015fi scriitorul Calistrat Hoga\u015f, care \u00een opera sa &#8222;\u00cen mun\u0163ii Neam\u0163ului&#8221; scria: &#8222;Plecar\u0103m din zori cu sloboda, cu g\u00e2nd s\u0103 ne \u00eentoarcem pe la pr\u00e2nz, iar\u0103\u015fi la gazda noastr\u0103 de la Schit, S\u0103l\u0103geanu, vestitul \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor al muntelui de pe acele vremuri\u2026&#8221;<br \/>\nDar condi\u0163iile \u00een care a lucrat primii doisprezece ani \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt au fost deplorabile, caracterizate prin: zbucium, chin, s\u0103r\u0103cie \u015fi eforturi imense. \u015ecoala de la Schitul Hangului nu avea la \u00eenceput un local propriu, cursurile se \u0163ineau, prin rota\u0163ie, \u00een diferite case ale gospodarilor, iar remunera\u0163ia \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului, asigurat\u0103 de s\u0103teni, fiind format\u0103 din m\u00e2ncare, haine \u015fi bani (cine avea), era insuficient\u0103 pentru existen\u0163a zilnic\u0103,<br \/>\nMai t\u00e2rziu, s-a g\u0103sit o \u00eenc\u0103pere liber\u0103 pentru \u015fcoal\u0103 la Schiti\u015for (Schitul lui Silvestru).<br \/>\nLa 1 ianuarie 1865, \u015fcoala particular\u0103 a devenit \u015fcoal\u0103 de stat, cu un singur post pe care, prin ordinul nr. 3647 din 27 ianuarie1865 al ministrului, a fost numit \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul Petru S\u0103l\u0103geanu, cu un salariu de 20 de lei pe lun\u0103. Chiar dac\u0103 a devenit de stat, situa\u0163ia \u015fcolii nu s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it de loc, fiind tratat\u0103 cu indiferen\u0163\u0103, at\u00e2t de primar, c\u00e2t \u015fi de conducerea jude\u0163ului. Mini\u015ftrii se schimbau des, fiecare venea cu alte modific\u0103ri ale legisla\u0163iei. Ceea ce voiau s\u0103 fac\u0103 unii, d\u0103r\u00e2mau urm\u0103torii, astfel c\u0103, totul se r\u0103sfr\u00e2ngea \u00een mod negativ asupra \u015fcolilor \u015fi elevilor, iar \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii erau singurii care tr\u0103geau ponoasele diriguitorilor. Numai revizorii \u015fcolari \u00eencercau s\u0103 ofere o oarecare stabilitate \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului.<br \/>\nNumeroase erau rapoartele \u015fi cererile f\u0103cute de \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul Petru S\u0103l\u0103geanu, c\u0103tre prim\u0103rie \u015fi institu\u0163iile jude\u0163ene, \u00een care ar\u0103ta c\u0103: pere\u0163ii \u015fi gardurile \u015fcolii se d\u0103r\u00e2m\u0103, geamurile se sparg, acoperi\u015ful a cedat, sobele lipsesc, iar materialele didactice (h\u0103r\u0163i, globul \u015fi rechizite), de asemenea. Probleme erau \u015fi cu plata la timp a salariilor od\u0103ia\u015fului (omului de serviciu n.n) \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului. Datorit\u0103 acestor situa\u0163ii \u00een care era localul \u015fcolii, copiii se \u00eemboln\u0103veau aici de pl\u0103m\u00e2ni, friguri \u015fi anemie, determin\u00e2nd pe unii p\u0103rin\u0163i s\u0103-i retrag\u0103 de la cursuri. Pe de alt\u0103 parte, erau \u015fi p\u0103rin\u0163i care puteau s\u0103-\u015fi \u00eembrace bine copiii pentru a nu r\u0103ci, \u015fi s\u0103 participe la cursuri, dar num\u0103rul acestora era redus. \u00cen plus, majoritatea elevilor veneau la \u015fcoal\u0103 cu c\u00e2te o turt\u0103 de m\u0103m\u0103lig\u0103 coapt\u0103 pe plit\u0103, \u00een cazuri rare turta era t\u0103v\u0103lit\u0103 prin f\u0103in\u0103 de gr\u00e2u, pentru a o \u00eendulci, iar, \u00een cazuri extrem de rare, copii aveau la ei un ursule\u0163, adic\u0103 un cocolo\u015f de m\u0103m\u0103lig\u0103 copt pe plit\u0103, care con\u0163inea \u00een mijloc un bo\u0163 de br\u00e2nz\u0103.<br \/>\nAceasta fiind situa\u0163ia social\u0103 a elevilor, dragostea lor pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 sc\u0103dea \u015fi, oric\u00e2t se str\u0103duia dasc\u0103lul s\u0103-i atrag\u0103 la studii, mul\u0163i p\u0103r\u0103seau \u015fcoala, \u00eengro\u015f\u00e2nd num\u0103rul analfabe\u0163ilor, de\u015fi Cuza legiferase \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar obligatoriu. Cu toate acestea, b\u0103tr\u00e2nul dasc\u0103l a ob\u0163inut rezultate meritorii, a dat multe serii de absolven\u0163i care au ajuns, fie gospodari frunta\u015fi, fie au \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat cultura, unii ajung\u00e2nd \u00een slujbe \u015fi demnit\u0103\u0163i publice.<br \/>\nLa 1 aprilie 1895, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul Petru S\u0103l\u0103geanu a ie\u015fit la pensie dup\u0103 o munc\u0103 continu\u0103 la catedr\u0103 de 43 de ani \u015fi care, \u00een condi\u0163ii vitrege, a scos multe genera\u0163ii de \u015ftiutori de carte, iar, apoi, ca pensionar, a sf\u0103tuit \u015fi \u00eendrumat gospodarii satului \u00een toate domeniile \u00een care era solicitat.<br \/>\nLa 22 februarie 1911, acest suflet al c\u0103rui ideal \u00een via\u0163\u0103 a fost acela de a milita pentru cinste, munc\u0103 \u015fi c\u00e2t mai mult\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 de carte, potrivit dictonului labor omnia vincit improbus (prin munc\u0103 asidu\u0103 se \u00eenvinge totul). a \u00eenchis ochii pentru totdeauna.<br \/>\nActivitatea sa a fost recunoscut\u0103, acord\u00e2ndu-i-se mai multe distinc\u0163ii, printre care, prin decretul num\u0103rul 1582 din 26 iunie 1893 i s-a conferit Medalia Serviciul Credincios clasa I.<br \/>\nCa recuno\u015ftin\u0163\u0103, pentru munca depus\u0103 \u00een slujba \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului din Ceahl\u0103u, primarul comunei, Constantin \u015echiopu, a dispus s\u0103 i se ridice un bust \u00een muzeul satului.<\/p>\n<p>Bibliografie:<\/p>\n<p>1) Caiete monografice ce se g\u0103sesc la Constantin S\u0103l\u0103geanu, comuna Ceahl\u0103u;<br \/>\n2) Ungureanu Grigore \u015fi Alexandrina: Monografia \u015ecolii Generale;<br \/>\n3) Ungurenu Grigore: Manuscris Monografic, caietul nr 16 pg.76.<\/p>\n<p>Prof. Tatiana ANTONOVICI<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Petru S\u0103l\u0103geanu s-a n\u0103scut \u00een Transilvania, pe 17 martie 1832, fiind cel mai mare dintre cei nou\u0103 copii ai familiei. A tr\u0103it \u00een satul Bistra, unde a frecventat \u015fcoala primar\u0103, urm\u00e2nd apoi gimnaziul la Cluj \u015fi teologia la Blaj. S-a&hellip;<\/p>\n<p class=\"more-link-p\"><a class=\"more-link\" href=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/petru-salageanu-un-patriarh-al-invatamantului-de-la-poalele-ceahlaului\/\">Read more &rarr;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,34],"tags":[],"class_list":["post-1535","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-146"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1535","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1535"}],"version-history":[{"count":0,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1535\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1535"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1535"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1535"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}