Aniversarea atest\u0103rii documentare a unei localit\u0103\u0163i, a unei institu\u0163ii sau a unui eveniment istoric a mobilizat, de fiecare dat\u0103, mari energii umane, \u00een fruntea acestora situ\u00eendu-se intelectualii de prestigiu. A\u015fa s-a \u00eent\u00eemplat \u015fi cu ocazia \u00eemplinirii, \u00een 2008, a 600 de ani de existen\u0163\u0103 a Episcopiei Romanului, c\u00eend au avut loc importante manifest\u0103ri cultural-religioase, incluse \u00eentr-un amplu program, manifest\u0103ri desf\u0103\u015furate cu binecuv\u00eentarea preacuviosului dr. Ioachim B\u0103c\u0103uanul, arhiereu vicar al Episcopiei de Roman.<\/p>\n
Din aceast\u0103 stare de emula\u0163ie spiritual\u0103, s-au n\u0103scut c\u00eeteva lucr\u0103ri de referin\u0163\u0103, dintre care, datorit\u0103 directoarei Editurii Mu\u015fatinia, Emilia \u0162u\u0163uianu-Dospinescu, am beneficiat \u015fi noi de Chronica Romanului \u015fi a Episcopiei de Roman, de Melchisedec \u015etef\u0103nescu (2008) \u015fi Melchisedec \u015etef\u0103nescu \u2013 lumina ortodoxiei rom\u00e2ne\u015fti (2009), de prof. univ. dr. Tudor Ghideanu, de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Ia\u015fi, cel care s-a \u00eengrijit \u015fi de edi\u0163ia c\u0103r\u0163ii amintit\u0103 mai sus.<\/p>\n
Despre prima am scris c\u00eeteva r\u00eenduri (v. Apostolul, 114-115), pe cea de a doua o semnal\u0103m acum. Acest studiu monografic, dedicat Episcopului Melchisedec, una dintre marile personalit\u0103\u0163i ale culturii rom\u00e2ne din secolul al XIX-lea \u015fi din toate timpurile, desigur nu este singura exegez\u0103 a operei ilustrului ierarh (v. notele din subsolul lucr\u0103rii), dar abia acum putem spune, f\u0103r\u0103 teama de a gre\u015fi, c\u0103 ne afl\u0103m \u00een fa\u0163a unei \u00eentreprinderi pe potriva dimensiunii celui pe care Bogdan Petriceicu Ha\u015fdeu \u00eel considera f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, b\u0103rbatul cel mai cu \u015ftiin\u0163\u0103 dintre prela\u0163ii no\u015ftri.<\/p>\n
Studiul distinsului profesor este precedat de o prefa\u0163\u0103 (Episcopul Melchisedec \u015etef\u0103nescu \u2013 un ierarh plurivalent), semnat\u0103 de preasfin\u0163ia sa Ioachim B\u0103c\u0103uanul, cu a c\u0103rui binecuv\u00eentare a ap\u0103rut cartea, \u00een anul c\u00eend s-au \u00eemplinit 130 de ani de la intronizarea ilustrului c\u0103rturar \u00een scaunul episcopal de la Roman, \u015fi un scurt, dar consistent Preambul al autorului care prezint\u0103 o fi\u015f\u0103 biobibliografic\u0103 a celui monografiat. De la prima la ultima pagin\u0103 a c\u0103r\u0163ii, autorul se dovede\u015fte un bun cunosc\u0103tor al vie\u0163ii \u00eenaltului prelat ortodox \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, un cercet\u0103tor atent \u015fi acribios al operei acestuia, \u00een rela\u0163ie cu alte opere de mare interes din istoria culturii rom\u00e2ne\u015fti din toate timpurile.<\/p>\n
Ca unul ce a editat opera de c\u0103petenie a lui Melchisedec \u015etef\u0103nescu, Tudor Ghideanu dedic\u0103 mai bine de jum\u0103tate din paginile acestui volum primelor dou\u0103 p\u0103r\u0163i ale studiului analizei celor dou\u0103 cronici: Chronica Hu\u015filor \u015fi Chronica Romanului \u015fi a Episcopiei de Roman, propun\u00eendu-\u015fi s\u0103 demonstreze, \u015fi reu\u015find cu prisosin\u0163\u0103, c\u0103 fiul preotului Petru \u015etef\u0103nescu din G\u00eercina, format la vetrele de cultur\u0103 spiritual\u0103 din apropierea locului natal, intronizat la Roman (3. 04. 1879), a fost h\u0103r\u0103zit de Dumnezeu cu geniul vederii enciclopedice: istoric, teolog, lingvist, geograf, poliglot, filosof, folclorist (…) estetician \u015fi critic de art\u0103. Argumenta\u0163ia este sus\u0163inut\u0103 cu citate desprinse din opere de cert\u0103 valoare, de la Descrierea Moldovei, de Dimitrie Cantemir, la monografia preotul mitropolitan Scarlat Porcescu, precum \u015fi cu documente emise de cancelariile domne\u015fti ale lui Alexandru cel Bun, \u015etefan cel Mare, Petru Rare\u015f, ale altor domni, toate aceste surse fiind folosite \u015fi de Episcopul C\u0103rturar. Mai mult, autorul prezentului studiu nu se limiteaz\u0103 la o descriere liniar\u0103 a ideilor \u015fi a argumenta\u0163iei lui Melchisedec, ci \u00ee\u015fi prezint\u0103 opiniile proprii, fiind de aceea\u015fi p\u0103rere sau nu cu anumite chestiuni puse \u00een discu\u0163ie, d\u00eend anumite explica\u0163ii \u00eentregitoare, referitoare la anumite documente din diferite epoci istorice, documente mai pu\u0163in cunoscute.<\/p>\n
Amintim \u015fi cele dou\u0103 comentarii interesante incluse \u00een acest studiu, care re\u0163in aten\u0163ia cititorului: primul referitor la Cazania mitropolitului Varlaam, cea dint\u00eei carte ie\u015fit\u0103 din Tipografia M\u0103n\u0103stirii Trei Ierarhi (Trisfetitele) din Ia\u015fi, comentariu bazat pe citate din Cartea rom\u00e2neasc\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 \u015fi, mai ales, pe aprecierile lui Nicolae Cartojan din Istoria literaturii rom\u00e2ne vechi\u00a0 (1980), autorul reu\u015find s\u0103 redea, chiar \u015fi par\u0163ial, atmosfera secolului al XVII-lea \u015fi, implicit, a istoriei Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne; al doilea comentariu pune \u00een discu\u0163ie Psaltirea Sf\u00eentului Prooroc David (Psaltirea pe versuri tocmite, de Dosoftei), un predecesor al lui Melchisedec la Roman (din 1659 \u015fi mitropolit al Moldovei \u00een 1671), pe care str\u0103lucitul s\u0103u urma\u015f \u00eel apreciaz\u0103 ca cel at\u00eet de renumit \u00eentre ierarhii Moldovei, ca om de litere (…), cit\u00eendu-l \u015fi pe Neculce: \u00een \u0163ara noastr\u0103 pe acele vremi nu se afla om ca acela.<\/p>\n
Despre acest generos subiect, Tudor Ghideanu, cit\u00eend din zisele mitropolitului \u015fi din Psaltire, apreciaz\u0103 \u00eentreprinderea lui Melchisedec, ca un studiu de estetic\u0103 a versului \u015fi poeticii ritmului, de care acesta a dat dovad\u0103.<\/p>\n
Dar cartea distinsului profesor nu poate fi cunoscut\u0103 printr-o semnalare. Ea trebuie citit\u0103 cu aten\u0163ie, trebuie studiat\u0103, de acei care sunt realmente interesa\u0163i de trecutul nostru istoric, cultural \u015fi cre\u015ftin. F\u0103r\u0103 inten\u0163ia de a \u015ftirbi valoarea studiului, facem o observa\u0163ie, de care, la o viitoare edi\u0163ie, autorul ar putea s\u0103 \u0163in\u0103 seama sau nu. Suger\u0103m ca o bibliografie s\u0103 fie pus\u0103 la dispozi\u0163ia cititorului, \u00eentr-o form\u0103 sistematic\u0103, la sf\u00eer\u015fitul c\u0103r\u0163ii, \u015fi nu risipit\u0103 \u00een notele de subsol sau \u00een textul comentariului, la fel \u015fi un indice de nume, care ar spori valoarea academic\u0103 a acestui eseu.<\/p>\n
\u00cencheiem remarc\u00eend grafica excelent\u0103, corectitudinea redact\u0103rii \u015fi tehnoredact\u0103rii textului (cu mici sc\u0103p\u0103ri), aspectul general de carte bibliofil\u0103, toate datorate Editurii Mu\u015fatinia.<\/p>\n
Constantin Tom\u0219a<\/strong><\/p>\n Ianuarie 2010 *)<\/p>\n *) Am elaborat prezenta recenzie la aceast\u0103 dat\u0103, dar a stat p\u00een\u0103 acum \u00eentr-o redac\u0163ie a unei reviste care nu a mai ap\u0103rut.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Aniversarea atest\u0103rii documentare a unei localit\u0103\u0163i, a unei institu\u0163ii sau a unui eveniment istoric a mobilizat, de fiecare dat\u0103, mari energii umane, \u00een fruntea acestora situ\u00eendu-se intelectualii de prestigiu. A\u015fa s-a \u00eent\u00eemplat \u015fi cu ocazia \u00eemplinirii, \u00een 2008, a 600…<\/p>\n