\u00cen actualul\ncontext socio-cultural european \u015fi mondial, c\u00e2nd se face referire din ce \u00een ce\nmai mult la rela\u0163iile integrare, globalizare, convie\u0163uire \u015fi acceptare a\ncelorlal\u0163i, consider necesar s\u0103 oferim un eventual r\u0103spuns la ceea ce \u00eenseamn\u0103\nmodalit\u0103\u0163ile prin care \u015fcoala rom\u00e2neasc\u0103 formeaz\u0103 caracterele morale privind\nelementele men\u0163ionate anterior. <\/p>\n\n\n\n
Societatea\nactual\u0103 se confrunt\u0103 cu o intensificare a schimb\u0103rilor \u015fi transform\u0103rilor \u00een\ntoate domeniile, cu at\u00e2t mai mult \u00een sistemul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt. Educa\u0163ia vizeaz\u0103\n\u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea conexiunilor interper\u00adsonale implic\u00e2nd membrii diferitelor culturi,\nav\u00e2nd drept scop facilitarea rela\u0163iilor interumane, interculturale, de a\ncontribui la formarea atitudinii de toleran\u0163\u0103, de \u00een\u0163elegere \u015fi acceptare a\nceluilalt. Deosebirile dintre oameni vizeaz\u0103 mai multe arii precum: limb\u0103,\nreligie, tradi\u0163ii, practici sociale de comunicare, de rela\u0163ionare,\nvestimentare, de alimentare, de produc\u0163ie, de petrecere a timpului liber etc.\n\u00cen func\u0163ie de acestea, persoana uman\u0103, \u00een interac\u0163iunile sale, poate avea reac\u0163ii\ncomplexe: fie de acceptare, fie de respingere sau negare a celorlal\u0163i. Valorile\nincluse \u00een finalit\u0103\u0163ile educa\u0163iei pluriculturale nu se pot realiza de la sine.\nDeschiderea fa\u0163\u0103 de cel\u0103lalt, acceptarea acestuia, toleran\u0163a nu sunt \u00eenn\u0103scute,\nci se construiesc prin demersuri educa\u0163ionale sistematice. Din perspectiva cultiv\u0103rii\n\u015fi promov\u0103rii valorilor \u00een cauz\u0103, rolul \u015fcolii \u00een transformarea diferen\u0163elor\n\u00eentr-o surs\u0103 a dezvolt\u0103rii personale \u015fi comunitare, nu \u00een surs\u0103 pentru\nprejudec\u0103\u0163i, tensiuni, disconfort, este deosebit de important.<\/p>\n\n\n\n
Nu putem\nneglija faptul c\u0103 for\u0163a creatoare \u015fi originalitatea unei culturi nu constau \u00een\npuritate etnic\u0103, sau religioas\u0103, fapt ce ar implica intoleran\u0163a \u015fi\nexclusivismul, ci \u00een capacitatea de asimilare \u015fi reconstruc\u0163ie, \u00een deschidere\nbenefic\u0103 fa\u0163\u0103 de adev\u0103ratele surse de crea\u0163ie arhetipal\u0103. \u00centr-un asemenea\ncontext, multiculturalitatea, pluriculturalitatea \u015fi interculturalitatea\nreprezint\u0103 ast\u0103zi realit\u0103\u0163i ale existen\u0163ei \u00een acela\u015fi orizont spa\u0163io-temporal\nale diverselor comunit\u0103\u0163i etnice, culturale, religioase care \u00ee\u015fi manifest\u0103\nspecificitatea \u00een comun. <\/p>\n\n\n\n
Prin modul\n\u00een care poporul rom\u00e2n a \u015ftiut s\u0103-\u015fi accepte \u015fi s\u0103-\u015fi tr\u0103iasc\u0103 destinul\nistorico-geografic, din situarea la confluen\u0163a celor dou\u0103 tipuri de civiliza\u0163ie:\noccidental\u0103 \u015fi oriental\u0103, civiliza\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi-a construit de timpuriu un stil\noriginal de via\u0163\u0103 \u015fi de cultur\u0103, fiind singurul popor romanic european de\ncredin\u0163\u0103 cre\u015ftin ortodox\u0103. <\/p>\n\n\n\n
Dac\u0103 ast\u0103zi\na fi european \u00eenseamn\u0103 a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi valorile europene despre lume cu semnifica\u0163ii\nuniversale pornind de la experien\u0163ele particulare, constat\u0103m cu u\u015furin\u0163\u0103 c\u0103\nacest model cultural nu are grani\u0163e geografice, fiind \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit \u015fi de \u0163\u0103ri\nprecum Japonia, Australia sau Canada.<\/p>\n\n\n\n
Ast\u0103zi,\nidealul educa\u0163iei \u00een \u015fcoala rom\u00e2neasc\u0103 reprezint\u0103 o reverbera\u0163ie \u00een c\u00e2mpul\nproblematicii lumii contemporane, c\u0103reia \u00eei sunt specifice: universalitatea,\nglobalitatea, evolu\u0163ia rapid\u0103 \u015fi imprevizibil\u0103 a societ\u0103\u0163ii,\npluridisciplinaritatea, ingeniozitatea \u015fi promptitudinea cu care trebuie solu\u0163ionate\nsitua\u0163iile complexe etc. Educa\u0163ia trebuie privit\u0103 din perspectiva urm\u0103toarelor\naspecte: preg\u0103tirea elevilor pentru deschidere spre dimensiunea intercultural\u0103,\ndezvoltarea capacit\u0103\u0163ii de a recunoa\u015fte diversitatea \u015fi modul \u00een care aceasta\nse manifest\u0103, formarea ca persoane capabile s\u0103 aprecieze diferite culturi, s\u0103\nrespecte \u015fi s\u0103 valorizeze pozitiv diferen\u0163ele culturale, dezvoltarea capacit\u0103\u0163ii\nde a coopera cu persoane care apar\u0163in diferitelor culturi, etnii, rase,\nconfesiuni, categorii sociale, grupuri profesionale etc. \u015fi dezvoltarea abilit\u0103\u0163ilor\nde a convie\u0163ui intercultural.<\/p>\n\n\n\n
Conceptul de\nintercultural are o semnifica\u0163ie \u015fi un con\u0163inut mult mai largi dec\u00e2t cel de\nmulticultural, care, de obicei, se refer\u0103 la o societate \u00een care persist\u0103\nculturi distincte ce coexist\u0103, dar interac\u0163ioneaz\u0103 foarte pu\u0163in. Interculturalitatea\nse refer\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, la un proces dinamic de influen\u0163\u0103, dialog,\ncolaborare \u015fi de reciprocitate \u00eentre grupuri. Existen\u0163a \u015fi suprapunerea pe\ndiferite culturi constituie o resurs\u0103 de mare valoare pentru omenire, at\u00e2t timp\nc\u00e2t se con\u015ftientizeaz\u0103 faptul c\u0103 interculturalitatea este o oportunitate de\n\u00eembog\u0103\u0163ire mutual\u0103, indiferent de cultura pe care o re\u00adpre\u00adzent\u0103m fiecare. <\/p>\n\n\n\n
Termenul de\ninterculturalitate se refer\u0103 la spa\u0163iul dintre dou\u0103 sau mai multe culturi, care\neste un spa\u0163iu dinamic, \u00een permanen\u0163\u0103 supus proceselor de negociere dintre\ngrupuri percepute ca apar\u0163in\u00e2nd unor culturi diferite. \u00cen acest spa\u0163iu, ia\nna\u015ftere comunicarea intercultural\u0103, un dialog \u00eentre subiectivit\u0103\u0163i, o negociere\nidentitar\u0103, o interac\u0163iune \u00eentre indivizi \u015fi grupuri percepute ca diferite din\npunct de vedere cultural.<\/p>\n\n\n\n
Ne \u00eentreb\u0103m\ndac\u0103 putem aborda problema interculturalit\u0103\u0163ii din perspectiv\u0103 cre\u015ftin\u0103. Ca\ntoate marile religii (iudaismul, islamul, hinduismul, budismul), care modeleaz\u0103\ncultura universal\u0103 a omenirii, Cre\u015ftinismul s-a definit prin ponderea influen\u0163ei\nistorice, originalitatea \u015fi profunzimea mesajului, precum \u015fi prin num\u0103rul mare\nal adep\u0163ilor s\u0103i. Ca expresie a interculturalit\u0103\u0163ii, cre\u015ftinismul trebuie\nurm\u0103rit de la apari\u0163ia \u015fi dezvoltarea sa, p\u00e2n\u0103 la afirmarea \u00een prezent.\nUrm\u0103rindu-i evolu\u0163ia \u015fi implic\u0103rile pe plan cultural, spiritual \u015fi social putem\nconcluziona c\u0103 a contribuit \u00een mod real la formarea \u015fi modelarea con\u015ftiin\u0163elor\n\u00een spiritul egalit\u0103\u0163ii, fraternit\u0103\u0163ii, accept\u0103rii semenilor etc. <\/p>\n\n\n\n
Con\u015ftien\u0163i,\n\u00eentr-o mai mare sau mai mic\u0103 m\u0103sur\u0103 de acest fenomen, \u00een contextul postmodern,\ncompeten\u0163a intercultural\u0103 se impune prin necesitate \u015fi actualitate pentru cet\u0103\u0163enii\nfiec\u0103rei \u0163\u0103ri din Europa \u015fi nu numai. Integrarea tuturor modalit\u0103\u0163ilor de care\ndispune societatea \u00een vederea educ\u0103rii \u015fi form\u0103rii tinerilor va duce la\npreg\u0103tirea personalit\u0103\u0163ii umane pentru autoinstruire, real\u0103 implicare \u015fi\ndezvoltare a capacit\u0103\u0163ilor de a decide \u00een scop spiritual, disponibilitate de\ncomunicare \u015fi interac\u0163iune civilizat\u0103, cooperare \u00een vederea solu\u0163ion\u0103rii\nproblemelor comune.<\/p>\n\n\n\n
Interculturalitatea\nreprezint\u0103 o parte component\u0103 a realit\u0103\u0163ii zilnice din \u015fcoala noastr\u0103, \u015fi nu o\ntem\u0103 sau o activitate ad\u0103ugat\u0103. Elevul nu poate fi l\u0103sat singur \u00een ac\u0163iunea sa\nprivitoare la descoperirea asem\u0103n\u0103rilor \u015fi a diferen\u0163elor care \u00eel \u00eenconjoar\u0103,\nde aceea trebuie creat un mediu adecvat de \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi de valorificare a\ndiversit\u0103\u0163ii ca resurs\u0103 educa\u0163ional\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Fiecare\ncadru didactic trebuie s\u0103-\u015fi propun\u0103 s\u0103 realizeze un proces de incluziune prin\nprelucrarea achizi\u0163iilor culturale ale elevilor, prin proiectarea unor\ndemersuri de comunicare intercultural\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, care vor conduce \u00een mod\nfiresc la solu\u0163ionarea unor probleme. Incluziunea presupune nu numai racordarea\nelevilor la cultura clasei, \u015fcolii, comunit\u0103\u0163ii, ci \u015fi integrarea experien\u0163ei\nculturale a noului venit \u00een experien\u0163a comun\u0103 a clasei. Pe bun\u0103 dreptate, toate\nacestea necesit\u0103 acordarea unui timp suplimentar, o preg\u0103tire \u00een domeniu, o\nnou\u0103 viziune privind proiectarea didactic\u0103, revizuirea modului de prezentare al\ncon\u0163inuturilor etc. Un astfel de element cultural nu are niciodat\u0103 sens unic,\nizolat, ci se \u00eenscrie \u00eentr-o evolu\u0163ie, \u00eentr-o istorie, \u00eentr-o tradi\u0163ie \u015fi\ndesemneaz\u0103 realitatea unei experien\u0163e concrete. Transmiterea acestui sens\nelevilor este un exerci\u0163iu dificil, interdisciplinar, ce imprim\u0103 ac\u0163iunii\neducative o dimensiune cultural\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Prof. dr.\nMihai FLOROAIA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen actualul context socio-cultural european \u015fi mondial, c\u00e2nd se face referire din ce \u00een ce mai mult la rela\u0163iile integrare, globalizare, convie\u0163uire \u015fi acceptare a celorlal\u0163i, consider necesar s\u0103 oferim un eventual r\u0103spuns la ceea ce \u00eenseamn\u0103 modalit\u0103\u0163ile prin care…<\/p>\n