{"id":16193,"date":"2019-04-25T16:49:55","date_gmt":"2019-04-25T16:49:55","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=16193"},"modified":"2019-04-25T16:49:55","modified_gmt":"2019-04-25T16:49:55","slug":"generalii-frontului-de-acasa-olga-mavrocordat-sturdza","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/generalii-frontului-de-acasa-olga-mavrocordat-sturdza\/","title":{"rendered":"Generalii \u201efrontului de acas\u0103\u201d \u2013 Olga Mavrocordat-Sturdza"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Povestea\ndoamnei Olga Mavrocordat-Sturdza este despre solidaritate, despre durerea ce\npoate fi alinat\u0103, despre recuno\u015ftin\u0163\u0103 \u015fi nerecuno\u015ftin\u0163\u0103, despre lupta pentru\nneam \u015fi cruce, despre suferin\u0163\u0103 \u015fi \u00eenstr\u0103inare. Este povestea descendentei unei\nmari familii boiere\u015fti din Moldova, cu r\u0103d\u0103cini domne\u015fti din ambele ramuri, a\nunei mari colaboratoare a reginei Maria \u00een sus\u0163inerea \u201efrontului de acas\u0103\u201d \u00een\nprimul r\u0103zboi mondial, care \u015fi-a continuat activitatea de \u00eengrijire a orfanilor\nde r\u0103zboi \u015fi \u00een perioada interbelic\u0103, care a suferit pentru c\u0103 a \u00een\u0163eles s\u0103\nlupte pentru neam, biseric\u0103 \u015fi \u0163ar\u0103 dup\u0103 instaurarea regimului comunist \u015fi care\n\u015fi-a sf\u00e2r\u015fit zilele departe de \u0163ar\u0103, \u00een Fran\u0163a. S-a identificat cu mo\u015fia \u015fi\nconacul de la Pope\u015fti, jude\u0163ul Ia\u015fi, dar a fost puternic legat\u0103 \u015fi de \u0163inutul\nNeam\u0163ului, unde familia Sturdza de\u0163inea un \u00eentins domeniu forestier la Hangu \u015fi\nun conac la Ceahl\u0103u. <\/p>\n\n\n\n

Ne-am\nconcentrat asupra acestui subiect din dorin\u0163a de a scrie \u015fi despre alte fapte\ndin r\u0103zboi \u00een afara celor datorate generalilor, ofi\u0163erilor sau solda\u0163ilor. Dup\u0103\ncum remarca istoricul Alin Ciupal\u0103 femeile \u015fi-au avut r\u0103zboiul lor. Preocuparea\nnoastr\u0103, dincolo de faptele prin\u0163esei pentru ocrotirea orfanilor de r\u0103zboi,\neste motivat\u0103 \u015fi de faptul c\u0103 Muzeul de Istorie \u015fi Etnografie din Grin\u0163ie\u015f,\nridicat \u015fi cu sprijinul prin\u0163ului Gheorghe Sturdza, va primi numele ilustrei\ndoamne, mai pu\u0163in cunoscut\u0103 \u00een regiune \u015fi, din p\u0103cate, ocolit\u0103 de istoriografia\nactual\u0103, la fel ca celelalte doamne care au sprijinit-o pe regina Maria \u00een\nprimul r\u0103zboi mondial. Ne-am dorit s\u0103 afl\u0103m c\u00e2t mai multe despre faptele ei \u015fi\ns\u0103 le facem cunoscute, c\u0103ci merit\u0103 a fi \u015ftiute.<\/p>\n\n\n\n

Prin\u0163esa\nOlga Mavrocordat s-a n\u0103scut la data de 27 septembrie 1884, \u00een satul Pope\u015fti,\njude\u0163ul Ia\u015fi, fiind fiica prin\u0163ului Alexandru Mavrocordat \u015fi a Luciei\nCantacuzino-Pa\u015fcanu. Beneficiind de posibilit\u0103\u0163ile financiare ale familiei,\n\u015fi-a dedicat tinere\u0163ea artei. A studiat pictura \u015fi sculptura la Berlin, Dresda\n\u015fi Paris, fiind elev\u0103 a sculptorului Debois \u015fi, apoi, a celebrului Auguste\nRodin.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Studiile \u015fi\nacumul\u0103rile au dat rod repede, o prim\u0103 expozi\u0163ie de sculptur\u0103 la Salonul de la\nParis a fost apreciat\u0103 de criticii vremii. Primul atelier l-a avut la Dieppe,\n\u00een Fran\u0163a, apoi a deschis un atelier la Ia\u015fi, \u00een Copou, pe strada Carol, unde\nlucra cu dalta \u015fi ciocanul \u00een piatr\u0103 sau marmur\u0103. O lucrare a ei, dedicat\u0103\nMarii Uniri, a fost d\u0103ruit\u0103 ora\u015fului Ia\u015fi, bucur\u00e2ndu-i pe privitori cu o\ncompozi\u0163ie complex\u0103, exprim\u00e2nd \u201ematernitatea na\u0163ional\u0103\u201d, dar \u015fi orfanii de\nr\u0103zboi ce-\u015fi caut\u0103 mame, o realitate ce a cunoscut-o bine. Statuia a fost\ndezafectat\u0103 de comuni\u015fti, o copie put\u00e2nd fi v\u0103zut\u0103 ast\u0103zi la Facultatea de\nMedicin\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Mi\u015fcarea\nfeminist\u0103 era la \u00eenceput \u00een Moldova \u015fi o afl\u0103m implicat\u0103 pe Olga M. Sturdza la\n1910 printre sprijinitoarele unui organ de pres\u0103 al femeilor. La 1916, c\u00e2nd\nRom\u00e2nia a intrat \u00een r\u0103zboi a sprijinit primele subscrip\u0163ii publice pentru\n\u201efrontul de acas\u0103\u201d, iar \u00een septembrie 1916, din ini\u0163iativa ei \u015fi sub patronajul\nreginei s-a edificat primul c\u0103min pentru orfanii de r\u0103zboi, la Ia\u015fi. Era o ini\u0163iativ\u0103\nprivat\u0103, dar mai mult dec\u00e2t necesar\u0103, c\u0103ci erau deja 40.000 de orfani de\nr\u0103zboi, \u015fi guvernul a \u00een\u0163eles rostul ei \u015fi recuno\u015ftea \u00een decembrie1917\n\u201eSocietatea ocrotirea orfanilor de r\u0103zboi\u201d condus\u0103 de Olga M. Sturdza, d\u00e2ndu-i\ndelega\u0163ie exclusiv\u0103 pentru a se \u00eengriji de copiii n\u0103p\u0103stui\u0163i.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen februarie\n1917, principesa a \u00eenfiin\u0163at \u00een vechiul palat boieresc de la Miroslava o \u015fcoal\u0103\npentru orfanii ai c\u0103ror p\u0103rin\u0163ii au murit \u00een r\u0103zboi. Institu\u0163ia a devenit model\npentru Societatea de Ocrotire a Orfanilor din R\u0103zboi, organiza\u0163ie care a\nad\u0103postit \u015fi instruit 340.000 de orfani \u00een toat\u0103 \u0163ara. <\/p>\n\n\n\n

Regina Maria\na dorit s\u0103 patroneze aceast\u0103 oper\u0103 \u015fi acest fapt este ar\u0103tat la \u00eentrunirea de\nla Ia\u015fi, din mai 1917, c\u00e2nd publicul este rugat s\u0103 sprijine ac\u0163iunea doamnei\nOlga Sturdza, s\u0103 se str\u00e2ng\u0103 bani pentru edificarea unui prim orfelinat la Ia\u015fi.\nS-au adunat 116.476,10 lei, printre donatori afl\u00e2ndu-se Aretia Disescu,\ngeneralul Ilescu, Olga Sturdza etc.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Regina Maria\na \u00een\u0163eles c\u0103 trebuie ajutat frontul \u015fi a f\u0103cut-o cu prisosin\u0163\u0103, dar c\u0103 mare\nimportan\u0163\u0103 o au \u015fi cei n\u0103p\u0103stui\u0163i din spatele frontului: refugia\u0163i, orfani,\ninvalizi, b\u0103tr\u00e2ni. \u015ei-a dat seama c\u0103 nu le poate face pe toate singur\u0103 \u015fi a\ncerut ajutor \u015fi nu doar de la rege, mini\u015ftri \u015fi generali, ci \u015fi de la femeile\ndin Moldova, de la doamnele \u0163\u0103rii. A fondat un comitet pentru ajutorarea\nrefugia\u0163ilor \u015fi pre\u015fedint\u0103 a fost Olga Sturdza, secondat\u0103 de mitropolitul Pimen\nGeor\u00adgescu \u015fi efortul lor a fost unul pe m\u0103sura nevoilor. Societatea Ortodox\u0103\nNa\u0163ional\u0103 a Femeilor din Rom\u00e2nia era puternic\u0103 \u00een Moldova, sub conducerea Olg\u0103i\nSturdza, \u015fi dup\u0103 cucerirea Bucure\u015ftiului a primit pre\u015fedin\u0163ia la nivel na\u0163ional\n\u015fi va sprijini ac\u0163iunile reginei Maria \u00eempreun\u0103 cu doamnele venite din Muntenia\n\u015fi cu marii ierarhi pentru a ajuta pe copii, refugia\u0163i \u015fi pe invalizi,\ndeschiz\u00e2nd mai multe centre \u00een m\u0103n\u0103stirile Neam\u0163ului \u015fi \u00een ora\u015fele Moldovei, ca\ndup\u0103 r\u0103zboi s\u0103 le extind\u0103 la nivelul \u00eentregii \u0163\u0103ri. Cel mai important centru de\nprimire invalizi era la Piatra-Neam\u0163, \u00een m\u0103n\u0103stirile Neam\u0163ului fiind primi\u0163i mul\u0163i\nmilitari.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen anul\n1919, prin\u0163esa Olga Sturdza a cump\u0103rat fostul Palat Sturdza pentru Societatea\nNa\u0163ional\u0103 Ortodox\u0103 a Femeilor din Rom\u00e2nia. Aceasta societate se afla sub tutela\nMitropoliei Moldovei \u015fi avea ca activitate alinarea poporului, dup\u0103 r\u0103nile l\u0103sate\nde r\u0103zboi. Sub aceast\u0103 tutel\u0103 se efectuau colecte pentru binefacere, ac\u0163iuni de\neduca\u0163ie \u015fi cultur\u0103. Apoi, \u00een aceast\u0103 cl\u0103dire a func\u0163ionat Liceul Ortodox de\nFete, devenind peste ani sediul actual al \u015ecolii Varlaam a Mitropoliei Moldovei\n\u015fi Bucovinei.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen anul\n1920, Olga Sturdza, \u00een calitate de pre\u015fedinte a Societ\u0103\u0163ii Orfanilor de R\u0103zboi\na cump\u0103rat proprietatea domnitorului Ioni\u0163\u0103 Sandu Sturdza din Copou. Aici a\n\u00eenfiin\u0163at prima \u015fcoal\u0103 de \u00eendreptare pentru copii din Rom\u00e2nia (\u201e\u015fcoal\u0103 de corec\u0163ie\u201d,\npentru orfanii \u201evicio\u015fi\u201d), apoi o \u015fcoal\u0103 agricol\u0103 care, peste ani, a devenit\n\u015ecoala Tehnic\u0103 Agricol\u0103, iar apoi actualul Grup \u015ecolar Agricol \u201eVasile\nAdamachi\u201d.<\/p>\n\n\n\n

La sf\u00e2r\u015fitul\nr\u0103zboiului, societatea \u00eentre\u0163inea 91 de orfelinate, unde copiii erau crescu\u0163i\n\u015fi educa\u0163i, \u015fcoli primare, gimnazii, \u015fcoli profesionale \u015fi licee. A func\u0163ionat\np\u00e2n\u0103 \u00een 1935, c\u00e2nd ultimul orfan de r\u0103zboi a ajuns la majorat, c\u00e2nd toate\naverile societ\u0103\u0163ii erau cedate Ministerului S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, darea de seam\u0103 ar\u0103t\u00e2nd o\nactivitate intens\u0103 de 20 de ani. \u00cen 18 ani de activitate, Societatea a uzat de\n1,1 miliarde de lei, din aloca\u0163ii bugetare, subven\u0163ii, dona\u0163ii. Au fost subven\u0163ii,\ndar \u015fi generoase dona\u0163ii, \u015fi eviden\u0163iem faptul c\u0103 majoritatea localurilor erau\n\u00een case particulare. Salarii primeau \u00een cadrul societ\u0103\u0163ii doar \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii \u015fi\n\u00eengrijitorii, restul f\u0103ceau munca lor benevol.<\/p>\n\n\n\n

A avut doi\nfii, de care a fost foarte legat\u0103, dar dramele \u00een familia ei nu au lipsit.\nDimitrie, fiul ei, s-a c\u0103s\u0103torit cu Ileana Manu, fiica generalului Manu,\nn\u0103scut\u0103 \u00een 1915. \u00cen 1933 au hot\u0103r\u00e2t s\u0103 mearg\u0103 la Hangu s\u0103 administreze mo\u015fia de\n30.000 de ha. Au trecut \u015fi printr-un incendiu, conacul arz\u00e2nd, aprinz\u00e2ndu-se de\nla o sc\u00e2nteie ajuns\u0103 pe \u015findrila uscat\u0103 a acoperi\u015fului. Dimitrie era sportiv,\natletic, \u00eenalt, apropiat de oamenii locului, dar suferea de inim\u0103. Despre\naccidentul fiului ei Dimitrie, din 1938, s-a scris \u00een epoc\u0103. Era moartea unui\nt\u00e2n\u0103r, tragic\u0103, pe c\u00e2nd \u00eencerca o barc\u0103 pneumatic\u0103 pe Bistri\u0163a. Aurel Leon,\njurnalist ie\u015fean care a fost apropiat familiei, \u00ee\u015fi amintea c\u0103 aflase c\u0103 fostul\ns\u0103u coleg de \u015fcoal\u0103 a fost luat de toance \u015fi zv\u00e2rlit de o plut\u0103 \u015fi ag\u0103\u0163at de o\npar\u00e2m\u0103 nu a mai putut ie\u015fi de dedesubt. Secretarul s\u0103u a reu\u015fit s\u0103 scape cu via\u0163\u0103.\nDup\u0103 moartea lui, Olga Sturdza s-a \u00eenchis mai mult \u00een singur\u0103tatea sa. <\/p>\n\n\n\n

Un s\u0103tean\ndin comuna Ceahl\u0103u, pe atunci copil, \u00ee\u015fi amintea c\u0103 Bistri\u0163a era mare ca dup\u0103\npuhoi \u015fi c\u0103 lumea a fost foarte mirat\u0103 c\u00e2nd Dimitrie Sturdza a venit cu o barc\u0103\npneumatic\u0103 legat\u0103 deasupra ma\u015finii \u015fi c\u0103 \u00eempreun\u0103 cu avocatul L\u0103z\u0103rescu a\n\u00eencercat s\u0103 pun\u0103 barca pe ap\u0103. S-au r\u0103sturnat de trei ori acolo pe loc \u015fi apoi\nodat\u0103 la podul Hangului. Au mers bine p\u00e2n\u0103 la Bicaz, dar \u00eenspre Tarc\u0103u s-au\nlovit \u00een ni\u015fte st\u00e2nci ale unei insuli\u0163e din Bistri\u0163a. Secretarul L\u0103z\u0103rescu a\nreu\u015fit s\u0103 scape, dar prin\u0163ul nu. Corpul a fost descoperit abia dup\u0103 vreo zece\nzile de o femeie de la Oan\u0163u, care s-a urcat pe o plut\u0103 legat\u0103 de mal ca s\u0103\nspele rufe. Sicriul a fost dus la bisericu\u0163a veche din R\u0103pciuni, iar apoi a\nfost depus \u00een cavoul familiei de la Pope\u015fti. Theodor Zaboloteanu, fost contabil\nal principesei \u00ee\u015fi amintea c\u0103 Dimitrie \u015fi Ileana au ales s\u0103 administreze\nDomeniul Hangu \u015fi c\u0103 st\u0103teau cea mai mare parte a timpului la Ceahl\u0103u. \u00ce\u015fi\namintea durerea principesei c\u00e2nd a fost \u00een\u015ftiin\u0163at\u0103 despre moartea fiului ei\nDimitrie. <\/p>\n\n\n\n

Prin\u0163esa a\ncontinuat s\u0103 fie maica r\u0103ni\u0163ilor \u015fi a orfanilor din Moldova \u015fi \u00een cel de-al\ndoilea r\u0103zboi mondial, dar c\u00e2nd a fost chemat\u0103 de generalul Antonescu s\u0103\nconduc\u0103 din nou ocrotirea orfanilor de r\u0103zboi, a\u015fa cum o f\u0103cuse \u00eencep\u00e2nd cu\n1916, a refuzat, consider\u00e2nd c\u0103 v\u00e2rsta nu o mai ajut\u0103 s\u0103 fie la \u00een\u0103l\u0163imea\nmisiei, dar a oferit din averea ei pentru cei n\u0103p\u0103stui\u0163i care \u00eei cereau\najutorul, fie ei de la Pope\u015fti, B\u0103l\u0163\u0103te\u015fti sau de la Hangu. <\/p>\n\n\n\n

Instaurarea\ncomunismului a reprezentat \u00eenceputul durerii pentru familia Sturdza. Reforma\nagrar\u0103 din anul 1945 le-a l\u0103sat doar casa de la Pope\u015fti. Dup\u0103 trei ani, le-a\nfost confiscat\u0103 \u00eentreaga proprietate. S-a mutat la casa de la munte, la Hangu,\nde unde, \u00een anul 1948 a fost alungat\u0103, mut\u00e2ndu-se \u00eempreun\u0103 cu v\u0103duva fiului s\u0103u\n\u015fi cu nepo\u0163ii \u00een casa din Bucure\u015fti.<\/p>\n\n\n\n

Le-a fost\nconfiscat\u0103 \u015fi proprietatea din capital\u0103, fiind muta\u0163i din nou, \u00eentr-o c\u0103su\u0163\u0103 cu\ndou\u0103 camere. De aici, principesa Olga a fost ridicat\u0103 \u015fi arestat\u0103 \u00een anul 1953,\n\u00eempreun\u0103 cu nora sa, Ileana Manu-Sturdza \u015fi nepotul Mihai Dimitrie, sub\n\u00eenvinuirea c\u0103 au v\u00e2ndut material lemnos de pe fosta proprietate de la Hangu. Al\ndoilea fiu, Gheorghe, a fugit \u00een zona de ocupa\u0163ie american\u0103 din Austria, la\nLinz. So\u0163ia acestuia, Margareta, de origine norvegian\u0103, a reu\u015fit s\u0103 plece cu un\navion al Crucii Ro\u015fii suedeze.<\/p>\n\n\n\n

Cele dou\u0103\nfemei r\u0103mase \u00een \u0163ar\u0103 au fost \u00eencarcerate la penitenciarele Mislea \u015fi Jilava.\nNou\u0103 luni de crunt\u0103 deten\u0163ie \u00een penitenciarele de femei \u015fi apoi munc\u0103 for\u0163at\u0103\nau \u00eendurat Olga Mavrocordat-Sturdza \u015fi Ileana Manu-Sturdza din pricina actelor\nde binefacere \u015fi a originii lor nobile. \u00cen anul 1957, prin interven\u0163ia\nambasadorului grec Argyropoulos, c\u0103s\u0103torit cu sora sa Maria, li s-a permis\neliberarea \u015fi plecarea din \u0163ar\u0103. El a insistat, \u00een cadrul negocierilor \u00een\nprobleme financiare dintre guvernul grec \u015fi cel rom\u00e2n, s\u0103 se ob\u0163in\u0103 aprobarea\np\u0103r\u0163ii rom\u00e2ne ca Olga Sturdza s\u0103 plece \u00een Fran\u0163a.<\/p>\n\n\n\n

Olga Sturdza\na ajuns din nou \u00een Fran\u0163a, acolo unde studiase \u00een tinere\u0163e. A locuit la\nproprietatea Sainte Marguerite, de l\u00e2ng\u0103 Dieppe, cu b\u0103iatul ei Gheorghe \u015fi nora\nsa Margareta \u015fi a murit la10 iulie 1971, la v\u00e2rsta de 87 ani. Surprinde, lucru\nremarcat \u015fi de C\u0103t\u0103lin Boto\u015finianu, c\u0103 marile doamne precum Ana Conta-Kernbach,\nOlga Sturdza, Anastasia Filipescu sau Alexandrina Cantacuzino, care au sprijinit-o\npe regina Maria \u00een marile ei fapte de binefacere din timpul r\u0103zboiului \u015fi din\nanii de imediat dup\u0103, nu \u015fi-au primit obolul de recuno\u015ftin\u0163\u0103 pe care-l merit\u0103.\nFaptele lor trebuie \u015ftiute, ele au fost generalii de pe \u201efrontul de acas\u0103\u201d\u2026<\/p>\n\n\n\n

Daniel\nDIEACONU<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Povestea doamnei Olga Mavrocordat-Sturdza este despre solidaritate, despre durerea ce poate fi alinat\u0103, despre recuno\u015ftin\u0163\u0103 \u015fi nerecuno\u015ftin\u0163\u0103, despre lupta pentru neam \u015fi cruce, despre suferin\u0163\u0103 \u015fi \u00eenstr\u0103inare. Este povestea descendentei unei mari familii boiere\u015fti din Moldova, cu r\u0103d\u0103cini domne\u015fti din…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,380],"tags":[],"class_list":["post-16193","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-220"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16193","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16193"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16193\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16205,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16193\/revisions\/16205"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16193"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16193"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16193"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}