{"id":16226,"date":"2019-04-25T16:55:45","date_gmt":"2019-04-25T16:55:45","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=16226"},"modified":"2019-04-25T16:55:45","modified_gmt":"2019-04-25T16:55:45","slug":"anul-astral-al-romanilor-dupa-centenar","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/studii-si-sinteze\/anul-astral-al-romanilor-dupa-centenar\/","title":{"rendered":"\u201eAnul astral al rom\u00e2nilor\u201d, dup\u0103 Centenar"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Intr\u00e2nd \u00een\nal doilea centenar de la Unirea Basarabiei cu patria-mam\u0103, Rom\u00e2nia, se impune\ns\u0103 ne unim eforturile pentru a ne trata istoria \u00een toate segmentele sale zonale\n\u015fi cronologice, \u00een mod obiectiv \u015fi \u00eentr-o viziune unitar\u0103. Anul 1918, numit \u00een\nistoriografie \u201eanul astral al rom\u00e2nilor\u201d, ne ofer\u0103 dreptul de a-l consemna \u015fi\nast\u0103zi, c\u00e2nd a trecut un centenar de la eveniment, deoarece istoria ne ofer\u0103\nfericita ocazie de a da m\u00e2na unii cu al\u0163ii, cei de pe un mal \u015fi altul al\nPrutului. Ziua de 27 martie, marcheaz\u0103 ziua \u00een care o sut\u0103 unu ani \u00een urm\u0103,\nvechea mo\u015fie de r\u0103s\u0103rit a Moldovei, zis\u0103 impropriu Basarabia dup\u0103 1812, revenea\nacas\u0103. \u00cenainte de a face acest pas, ea a tr\u0103it mai bine de o sut\u0103 de ani sub\ndomina\u0163ia \u0163arist\u0103, acum o sut\u0103 unu ani, \u00een vremuri de restri\u015fte, se \u00eentorcea \u00een\nfamilia rom\u00e2neasc\u0103. <\/p>\n\n\n\n

De\u015fi de zeci\nde ani nu ne-am putut vedea unii pe al\u0163ii dup\u0103 s\u00e2rma ghimpat\u0103 de la Prut, de\u015fi\nanul trecut am s\u0103rb\u0103torit Centenarul Marii Uniri \u015fi p\u0103\u015fim ast\u0103zi \u00een al doilea\ncentenar, suntem \u015fi nu suntem \u00eempreun\u0103. <\/p>\n\n\n\n

\u00centoarcerea acum\no sut\u0103 unu ani a Basarabiei acas\u0103, \u00een unitatea rom\u00e2neasc\u0103, nu va putea fi \u00een\u0163eleas\u0103,\ndac\u0103 nu se va \u0163ine cont de pr\u0103bu\u015firea \u015fi criza fostului Imperiu \u0163arist, de\ndimensiunea mi\u015fc\u0103rii na\u0163ionale dintre Prut \u015fi Nistru, de \u00eemprejur\u0103rile istorice\nconcrete, de contextul local \u015fi regional, de jocul de interese al Marilor\nPuteri, de grelele \u00eencerc\u0103ri prin care treceau rom\u00e2nii. <\/p>\n\n\n\n

Primul\nR\u0103zboi Mondial, c\u0103derea Dinastiei Romanovilor \u015fi dezintegrarea Imperiului \u0163arist,\nau adus \u00een prim-planul preocup\u0103rilor publice problema r\u0103zboiului \u015fi p\u0103cii,\nproblema p\u0103m\u00e2ntului, problema construc\u0163iei de stat post-imperiale, problema na\u0163ional\u0103.\n\u00cen teritoriul dintre Prut \u015fi Nistru s-a declan\u015fat o ampl\u0103 mi\u015fcare de eliberare\nna\u0163ional\u0103, derulat\u0103 \u00een mai multe etape. Drepturile democratice ob\u0163inute prin\nefortul Revolu\u0163iei ruse, trebuiau puse obligatoriu \u00een serviciul unei cauze\nnobile, ele trebuiau s\u0103 \u00eembrace o hain\u0103 na\u0163ional\u0103, pentru a dob\u00e2ndi mai mult\u0103\nfor\u0163\u0103 de atrac\u0163ie \u015fi un con\u0163inut pe m\u0103sura a\u015ftept\u0103rilor \u00een \u00eentreg cuprinsul\nBasarabiei, de la Nistru \u015fi p\u00e2n\u0103 la Prut, de la Hotin \u015fi p\u00e2n\u0103 la Marea Neagr\u0103.\n\u00cen atmosfera tumultuoas\u0103 a anului 1917, aceste a\u015ftept\u0103ri \u015fi-au g\u0103sit expresie\n\u00eentr-un amplu program social \u015fi na\u0163ional, formulat de Partidul Na\u0163ional\nMoldovenesc, punctele principale ale c\u0103ruia vizau declararea autonomiei\nBasarabiei, constituirea unei Diete provinciale, solu\u0163ionarea problemei agrare,\ninstruirea \u00een limba matern\u0103, \u00eentoarcerea Bisericii cu fa\u0163a spre cei de jos \u015f.\na. <\/p>\n\n\n\n

Documente de\narhiv\u0103 relev\u0103 faptul c\u0103 problema \u201ena\u0163ional-politic\u0103\u201d \u00een Basarabia a constituit\nsubiectul central al unor dezbateri printre militarii basarabeni de la Odessa,\ncu participarea larg\u0103 a delega\u0163ilor comitetelor militare moldovene\u015fti din\ndiverse centre militare, \u00eenc\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lunii august \u2013 \u00eenceputul lunii\nseptembrie 1917. Anume atunci, dup\u0103 mai multe discu\u0163ii, s-a hot\u0103r\u00e2t ca\nBasarabia s\u0103 fie proclamat\u0103 \u201eRepublic\u0103 Moldoveneasc\u0103 Popular\u0103 Democratic\u0103\u201d \u2013 ca\no prim\u0103 faz\u0103 spre Unirea cu Rom\u00e2nia, care trebuia s\u0103 se \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103 cu condi\u0163ia\nrespect\u0103rii anumitor drepturi democratice \u015fi na\u0163ionale, c\u00e2\u015ftigate \u00een urma\nRevolu\u0163iei ruse. <\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u00cenc\u0103 de la\nprimele adun\u0103ri ale Partidului Na\u0163ional Moldovenesc se relev\u0103 c\u0103 Basarabia, ca\nparte istoric\u0103 a vechii Moldove, va trebui mai devreme sau mai t\u00e2rziu s\u0103 se\nuneasc\u0103 cu Rom\u00e2nia, adep\u0163ii acestei forma\u0163iuni fiind cei mai suspecta\u0163i \u015fi\nacuza\u0163i de adversarii lor politici de \u201eseparatism rom\u00e2nesc\u201d. Ulterior, se impun\nmilitarii basarabeni, \u00een special, Comitetul militar moldovenesc de la Odessa,\n\u00een frunte cu c\u0103pitanul Emanoil Catelly, dar \u015fi alte organiza\u0163ii ost\u0103\u015fe\u015fti, cu\nvederi pronun\u0163ate de st\u00e2nga, care pledeaz\u0103 pentru emanciparea Basarabiei \u015fi\nunirea sa cu Rom\u00e2nia, nu \u00eenainte, \u00eens\u0103, de asumarea unui program inspirat din\nmanifestul Revolu\u0163iei ruse. La 26 aprilie 1917 studen\u0163ii basarabeni la Kiev,\nreuni\u0163i \u00een societatea \u201eDe\u015fteptarea\u201d, pledeaz\u0103 \u00een programul lor de activitate\npentru \u201eunirea cu to\u0163i rom\u00e2nii \u00eentr-o \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie, \u00een care guvernul \u0163\u0103rii s\u0103 fie\nales de \u00eentregul popor cu votul universal, egal, secret \u015fi direct\u201d. Activitatea\nunor intelectuali ardeleni, bucovineni \u015fi din Vechiul Regat, la Chi\u015fin\u0103u, \u00een\nvreme de r\u0103zboi, s-a dovedit a fi \u00een acele condi\u0163ii de dup\u0103 colapsul autocra\u0163iei,\nun element catalizator al rede\u015ftept\u0103rii na\u0163ionale \u00eentre Prut \u015fi Nistru. Intelectualii\nbasarabeni, preo\u0163i, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori, ziari\u015fti, oameni din straturile \u00eenst\u0103rite,\nmilitari, at\u00e2t c\u00e2t s-a adunat cu mult\u0103 greutate \u00een cei peste o sut\u0103 \u015fase ani de\ndomina\u0163ie str\u0103in\u0103, avea, deci, con\u015ftiin\u0163a propriei identit\u0103\u0163i, dar \u015fi con\u015ftiin\u0163a\nde neam \u015fi de \u0163ar\u0103, ceea ce a determinat ca problema unirii cu Rom\u00e2nia s\u0103 fie\npus\u0103 \u00een discu\u0163ie, \u00eentre altele, \u015fi la Congresul Militar Moldovenesc, din 20-27\noctombrie, care a proclamat autonomia \u0163inutului \u015fi a decis formarea Sfatului \u0162\u0103rii.\n<\/p>\n\n\n\n

Sfatul \u0162\u0103rii\na contribuit \u00een mod decisiv la salvarea Basarabiei de rostogolirea sub haosul\ndictaturii bol\u015fevice, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat din nefericire cu alte teritorii\nale fostului imperiu \u0163arist. \u00cen circumstan\u0163ele incerte din acel timp, o alt\u0103\ncale, mai ra\u0163ional\u0103 dec\u00e2t unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia nu exista \u015fi este un\nmare merit al Sfatului \u0162\u0103rii \u015fi al \u00eenainta\u015filor no\u015ftri de atunci, oamenilor\npolitici basarabeni ca Ion Pelivan, Constantin Stere, Ion Incule\u0163, Pantelimon\nHalippa, Daniel Ciugureanu, Pantelimon Erhan, \u015etefan Ciobanu, o Elena Alistar\nsau un Alexandru Baltaga \u015f. a. \u2013 de a fi g\u0103sit unica solu\u0163ie ce ducea spre un\nviitor fericit \u015fi mult a\u015fteptat de \u00eentreaga popula\u0163ie.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acea\nepoc\u0103 tulbure, tenta\u0163ii \u015fi preten\u0163ii \u00een privin\u0163a Basarabiei erau multe. Pentru\nstr\u0103ini, pentru unii dintre ace\u015ftia ea era o moned\u0103 de schimb, pentru al\u0163ii o\nzon\u0103 strategic\u0103, un cap de pod sau un teritoriu ce putea fi lesne acaparat sau\nt\u0103iat \u00een buc\u0103\u0163i. <\/p>\n\n\n\n

Acum, c\u00e2nd\nam l\u0103sat \u00een urm\u0103 un centenar de la unire, ba chiar am intrat de un an \u00een cel\nde-al doilea, aducem un omagiu profund \u00eenainta\u015filor no\u015ftri de la 1918 \u2013 lui Ion\nIncule\u0163, Ion Pelivan, Daniel Ciugureanu, Constantin Stere, Pan Halippa,\nPantelimon Erhan, Ion Buzdugan, \u015etefan Ciobanu, ca \u015fi lui Alexandru Marghiloman\nsau lui Ion I. C. Br\u0103tianu, regelui Ferdinand, tuturor militan\u0163ilor \u015fi\nf\u0103uritorilor Unirii, care r\u0103m\u00e2n un exemplu al devotamentului fa\u0163\u0103 de idealul na\u0163ional,\nfa\u0163\u0103 de neam \u015fi \u0163ar\u0103. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen Declara\u0163ia\nde unire a Basarabiei cu Rom\u00e2nia din 27 martie (st. v.) \/ 9 aprilie (st. n.)\n1918, adoptat\u0103 cu 86 de voturi \u201epro\u201d, 3 \u201e\u00eempotriv\u0103\u201d, 36 de ab\u0163ineri \u015fi 13 absen\u0163e,\nSfatul \u0162\u0103rii \u2013 organul suprem legislativ reprezentativ \u015fi electiv al\nBasarabiei, constituit prin delegarea reprezentan\u0163ilor partidelor politice, a\np\u0103turilor sociale, a etniilor conlocuitoare etc., \u2013 a decis, \u201e\u00een numele\npoporului Basarabiei\u201d, c\u0103 \u201eRepublica Moldoveneasc\u0103 (Basarabia), \u00een hotarele ei\ndintre Prut, Nistru, Marea Neagr\u0103 \u015fi vechile grani\u0163e cu Austria, rupt\u0103 de Rusia\nacum o sut\u0103 \u015fi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, \u00een puterea dreptului\nistoric \u015fi dreptului de neam, \u00een baza principiului c\u0103 noroadele singure s\u0103-\u015fi\nhot\u0103rasc\u0103 soarta lor, de azi \u00eenainte \u015fi pentru totdeauna se une\u015fte cu mam\u0103-sa\nRom\u00e2nia\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen atare\nmod, \u201edup\u0103 un veac \u015fi mai bine de iob\u0103gie sufleteasc\u0103 \u015fi politic\u0103 a rom\u00e2nilor\ndintre Prut \u015fi Nistru, la 27 martie 1918, printr-un act spontan \u015fi plin de o\nnet\u0103g\u0103duit\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, prin voin\u0163a unanim\u0103 a norodului basarabean\n\u015fi prin votul reprezentan\u0163ilor s\u0103i legali din Sfatul \u0162\u0103rii, Moldova dintre Prut\n\u015fi Nistru revine la s\u00e2nul Patriei daco-romane, de la care mai \u00eenainte fusese\nsilnic dezlipit\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Ce-au voit\ns\u0103 imprime \u00een Declara\u0163ia de Unire \u015fi s\u0103 ne transmit\u0103 nou\u0103, ajun\u015fi ast\u0103zi, aici,\ncei care au intrat \u00een istorie ca Genera\u0163ia Unirii de la 1918?<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acea zi\nde 27 martie, prezent la Chi\u015fin\u0103u \u015fi invitat \u00een \u015fedin\u0163a Sfatului \u0162\u0103rii,\nprim-ministrul Alexandru Marghiloman avea onoarea de a lua act de Declara\u0163ia de\nunire a Republicii Democratice Moldovene\u015fti (Basarabiei) cu \u0163ara-mam\u0103, Rom\u00e2nia,\n\u015fi accepta \u201eprecum \u00een spirit, a\u015fa \u015fi \u00een liter\u0103\u201d toate \u201ebazele\u201d unirii. \u00cen acele\nclipe de neuitat, plec\u00e2ndu-se \u00een fa\u0163a geniului poporului rom\u00e2n dintre Prut \u015fi\nNistru, care dup\u0103 o desp\u0103r\u0163ire de mai bine de un veac g\u0103sea \u201esingur calea\nfireasc\u0103, care s\u0103-l duc\u0103 la m\u00e2ntuire, calea fireasc\u0103 ar\u0103tat\u0103 de istorie\u201d,\nprim-ministrul, deja \u015fi al Basarabiei revenite acas\u0103, surprinz\u00e2nd esen\u0163a\nmomentului, a f\u0103cut un gest de profund\u0103 recuno\u015ftin\u0163\u0103 \u00een fa\u0163a celor care \u015fi-au\nasumat nemijlocit dificila misiune de emancipare a provinciei. \u201eS\u0103 ne \u00eenchin\u0103m\n\u00eenaintea conduc\u0103torilor acestei \u0163\u0103ri, spunea prim-ministrul Marghiloman, care\nf\u0103r\u0103 g\u00e2nd de m\u0103rire din conduc\u0103tori (ai Republicii Democratice Moldovene\u015fti)\ns-au f\u0103cut slujitori mode\u015fti ai neamului lor (rom\u00e2nesc)\u201d. Dup\u0103 Basarabia, au\nrevenit r\u00e2nd pe r\u00e2nd la s\u00e2nul \u0163\u0103rii Bucovina \u015fi Transilvania, \u00eens\u0103 un\nprim-ministru al Rom\u00e2niei va fi poposit \u00een acele momente de v\u00e2rf doar la\nChi\u015fin\u0103u, nu \u015fi la Cern\u0103u\u0163i sau la Cluj. La primirea delega\u0163iei de la Chi\u015fin\u0103u,\ncare aducea actul Unirii Basarabiei la Ia\u015fi, la 30 martie, regele Ferdinand \u00eei\nadresa alese cuvinte, consacr\u00e2nd astfel semnifica\u0163iile ad\u00e2nci ale rela\u0163iei\nmaterne cu provincia dintre Prut \u015fi Nistru: \u00abV\u0103 salut azi pe voi fra\u0163i de\ndincolo de Prut. S\u0103rb\u0103torim ast\u0103zi \u00eenf\u0103ptuirea unui vis, care de mult z\u0103cea \u00een\ninimile tuturor Rom\u00e2nilor de dincolo \u015fi de dincoace, de apele Prutului. Din\ngrani\u0163\u0103 a\u0163i f\u0103cut punte, unindu-v\u0103 cu \u0163ara mum\u0103 \u015fi de aceea v\u0103 zic: \u201ebine a\u0163i\nvenit \u00eentre noi\u201d. V-a\u0163i alipit \u00een timpuri grele pentru \u0163ara mum\u0103 ca copil t\u00e2n\u0103r,\n\u00eens\u0103 cu o inim\u0103 adev\u0103rat rom\u00e2neasc\u0103\u00bb. Regelui \u00eei r\u0103spundea \u00een aceea\u015fi cheie Ion\nIncule\u0163: \u201eSunt foarte fericit c\u0103 eu, \u00een calitate de reprezentant al poporului\nrom\u00e2n de peste Prut, am c\u0103derea s\u0103 aduc Majest\u0103\u0163ilor Voastre vestea Unirii\npoporului Basarabean cu \u0163ara noastr\u0103 mum\u0103\u201d. <\/p>\n\n\n\n

Importan\u0163a\nrevenirii Basarabiei la trunchiul matern a f\u0103cut ca dispari\u0163ia Republicii\nDemocratice Moldovene\u015fti s\u0103 fie perceput\u0103 ca ceva periferic, de la sine \u00een\u0163eles,\nmai important\u0103 fiind p\u0103strarea unor drepturi \u015fi institu\u0163ii locale de\nautoguvernare, asigurarea ordinii \u015fi deschiderea unor perspective certe de\ndezvoltare \u015fi de via\u0163\u0103 pa\u015fnic\u0103. Dar, trebuie de spus c\u0103 aceast\u0103 form\u0103 de\nstatalitate a teritoriului dintre Prut \u015fi Nistru, ca expresie a\nautodetermin\u0103rii na\u0163ionale \u00een condi\u0163iile dezintegr\u0103rii fostului spa\u0163iu\nimperial, a fost un vehicul util \u00een procesul complicat de emancipare \u015fi de\nreg\u0103sire a celor dou\u0103 maluri ale Prutului. \u00cen aceasta a constat valoarea sa\nistoric\u0103. Realiz\u00e2nd c\u0103 nu aveau capacitatea \u015fi resurse ca s\u0103 asume p\u00e2n\u0103 la\ncap\u0103t o statalitate impus\u0103 de \u00eemprejur\u0103ri \u015fi con\u015ftientiz\u00e2nd amenin\u0163\u0103rile, unele\nmai grave dec\u00e2t altele, \u00een adresa acesteia, \u00eenainta\u015fii no\u015ftri de la 1918 au\nrenun\u0163at la ea pentru a nu o resim\u0163i ca pe o povar\u0103 pe care nu o puteau duce.\nAu dat, la momentul oportun, cum era firesc, ascultare chem\u0103rii de neam,\nc\u00e2\u015ftig\u00e2nd, \u00een schimb, \u00eempreun\u0103 cu etniile conlocuitoare, o \u0163ar\u0103 mare, liber\u0103 \u015fi\nfrumoas\u0103, \u00eentins\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul acelui an 1918 de la Nistru \u015fi p\u00e2n\u0103 la Tisa,\nparte a civiliza\u0163iei europene, o \u0163ar\u0103 \u015fi o societate pe care le vor edifica mai\ndeparte, \u00eempreun\u0103 cu to\u0163i rom\u00e2nii.<\/p>\n\n\n\n

Ast\u0103zi,\ntravers\u0103m realit\u0103\u0163i mult diferite \u015fi poate mai complexe dec\u00e2t cele de acum mai\nbine de un secol \u00een urm\u0103. Tr\u0103im vremuri tulburi \u015fi imprevizibile, de aceea,\nsolidaritatea \u015fi cooperarea noastr\u0103, \u00een zile de s\u0103rb\u0103toare, \u015fi nu numai, este\nvital\u0103. <\/p>\n\n\n\n

Conf. univ.\ndr. Silvia CORL\u0102TEANU-GRANCIUC,<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Secretar\n\u015ftiin\u0163ific al Institutului de Istorie, Chi\u015fin\u0103u<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Intr\u00e2nd \u00een al doilea centenar de la Unirea Basarabiei cu patria-mam\u0103, Rom\u00e2nia, se impune s\u0103 ne unim eforturile pentru a ne trata istoria \u00een toate segmentele sale zonale \u015fi cronologice, \u00een mod obiectiv \u015fi \u00eentr-o viziune unitar\u0103. Anul 1918, numit…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[14,380],"tags":[],"class_list":["post-16226","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-studii-si-sinteze","category-numarul-220"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16226","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16226"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16226\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16235,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16226\/revisions\/16235"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16226"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16226"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16226"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}