REFORM\u0102!\nREFORM\u0102?<\/p>\n\n\n\n
\u00cencepem un\nnou an \u015fcolar. \u00centre Scilla administrativ\u0103 \u015fi Charibda politic\u0103, ne-ar trebui\nun Ulisse ministru \u015fi un Zeus pre\u015fedinte de \u0163ar\u0103, spre a rezolva enormele\nprobleme de fond ale educa\u0163iei generale a popula\u0163iei \u015fi, mai ales, ale \u015ecolii.\nDar nu-i avem, \u015fi aceast\u0103 realitate grav\u0103 ne taie cu r\u0103ceal\u0103 marile speran\u0163e,\n\u00eentre care \u015fi speran\u0163a de autentic\u0103 reform\u0103 \u00een educa\u0163ie \u015fi \u00een \u015ecoal\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Reform\u0103! Nu\nexist\u0103 un cuv\u00e2nt mai scump teoreticienilor reali sau inventa\u0163i, ai \u015ecolii\nUniversale de totdeauna. <\/p>\n\n\n\n
Ajung\u00e2nd la\nv\u00e2rsta marilor \u00eentreb\u0103ri decisive, am crezut c\u0103 aceast\u0103 nestins\u0103 patim\u0103 secular\u0103,\nReforma este un semn al g\u00e2ndirii superioare \u015fi progresiste, o dovad\u0103 a nemul\u0163umirii\ncreatoare permanente fa\u0163\u0103 cu capacit\u0103\u0163ile limitate ale didacticii clasice, un\netern impuls c\u0103tre mai bine.<\/p>\n\n\n\n
F\u0103r\u0103 nici o\n\u00eendoial\u0103, de-a lungul vremii, au existat mari reformatori, \u00een ciocnire cu\nst\u00e2lpii permanen\u0163i ai conservatorismului n\u0103vleg. Unii dintre ei, ca Rousseau,\nPestalozzi sau Montessori, au avut \u015fansa s\u0103 \u00eenving\u0103, \u00eemping\u00e2nd \u015ecoala, institu\u0163ia\ncea mai complicat\u0103 a statului, c\u0103tre modele \u015fi mijloace tot mai productive. <\/p>\n\n\n\n
Dar nu\ndespre ace\u015fti temerari \u00eenving\u0103tori este vorba \u00een r\u00e2ndurile ce urmeaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Inten\u0163ionez\ns\u0103 prezint pe scurt, cu distan\u0163area cuvenit\u0103, ravagiile de la Liceul \u201ePetru\nRare\u015f\u201d, f\u0103cute prin aplicarea aventurii sovietizante sub numele de \u201eReforma \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului\ndin anul 1948\u201d.<\/p>\n\n\n\n
\u00cencerc\u00e2nd s\u0103\ncunosc mai \u00een am\u0103nunt \u015fi s\u0103 \u00een\u0163eleg mai bine \u00eentreaga istorie, destul de\ncomplicat\u0103, a Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163 (Acum Colegiu Na\u0163ional)\n\u015fi rememor\u00e2nd etapa zbuciumat\u0103 tr\u0103it\u0103 de genera\u0163ia mea \u00eentre zidurile Liceului\nAlb, cum ne place s\u0103-l numim, am rev\u0103zut cu ochi critic cumulul de reforme din\nanii 1945-1960, c\u00e2nd \u015fcoala na\u0163ional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, organizat\u0103 de la \u00eenceputuri\ndup\u0103 modele performante, franceze, era \u00eemp\u0103nat\u0103 violent cu un set de schimb\u0103ri\npreluate din practica \u015fcolii sovietice. <\/p>\n\n\n\n
Unicul fapt\npozitiv, remarcabil, al acestor schimb\u0103ri a fost generalizarea rapid\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului\nobligatoriu \u015fi gratuit de \u015fapte ani, cuprinz\u00e2nd cursul primar \u015fi cel gimnazial.<\/p>\n\n\n\n
Sintetiz\u00e2nd\nreformele \u015fi pseudoreformele din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul nostru primar \u015fi secundar, de la\ncelebra lege a lui Cuza, din anul 1864, \u015fi p\u00e2n\u0103 la schimb\u0103rile de dup\u0103 al\ndoilea r\u0103zboi mondial, hotarul fiind anul 1945, constat\u0103m c\u0103 se statornicise de\nmai multe decenii, \u00een anii Rom\u00e2niei Mari, cu bune rezultate, urm\u0103torul tablou:<\/p>\n\n\n\n
\u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul\npreuniversitar cuprindea, \u00een linii mari, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul pre\u015fcolar, slab dezvoltat\n(gr\u0103dini\u0163ele de copii), \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar (de 3-5 ani, stabilizat \u00een final la\n4 ani) \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul secundar (de 6-8 ani), scindat \u00een dou\u0103 trepte: gimnaziul\n(de 4 ani) \u015fi liceul, care cuprindea \u00een mod obligatoriu \u015fi gimnaziul, (de 6-8\nani).<\/p>\n\n\n\n
Cele mai\nmulte schimb\u0103ri cu titlul de reform\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1945, s-au raportat mai ales\nla m\u0103rirea sau mic\u015forarea num\u0103rului de ani de studiu \u00een \u015fcoala primar\u0103 \u015fi \u00een\ncea secundar\u0103, ansamblul func\u0163ion\u00e2nd ca un uria\u015f burduf de armonic\u0103, m\u00e2nuit de\nmini\u015ftri excelen\u0163i (Spiru Haret) sau de nepricepu\u0163i.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen acest\nansamblu mi\u015fc\u0103tor, Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d \u00ee\u015fi statornicise structura general\u0103 (Pu\u0163in\npentru istorie, mult pentru armonica pomenit\u0103 mai sus.) la simpla organizare de\n\u015fapte-opt ani, \u00een dou\u0103 trepte, cu dou\u0103 sec\u0163ii \u00een ultimii doi ani de studii\n(clasele a \u015faptea \u015fi a opta): sec\u0163ia \u201ereal\u0103\u201d \u015fi sec\u0163ia \u201emodern\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Dup\u0103\nexamenul de admitere \u00een liceu, urmau: \u201ecursul inferior\u201d (gimnazial), cu clasele\nI-IV \u2013, \u00eencheiat prin Examenul de Capacitate, \u015fi \u201ecursul superior\u201d (liceal), cu\nclasele V-VIII \u2013 dup\u0103 care venea sita Bacalaureatului. <\/p>\n\n\n\n
Genera\u0163ia\nmea, alc\u0103tuit\u0103 din elevii admi\u015fi \u00een clasa \u00eent\u00e2i, unii prin concurs, al\u0163ii f\u0103r\u0103,\n\u00een doi ani postbelici, 1944 \u015fi 1945, a fost permanent fericit\u0103 cu un num\u0103r\nrecord de \u201ereforme\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Dac\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een 1944, schema era cea detaliat\u0103\nmai sus, \u00een 1945, dup\u0103 ce unii dintre noi dep\u0103\u015fiser\u0103 deja cu succes examenul de\nadmitere, prin care au fost selec\u0163iona\u0163i la \u201eRare\u015f\u201d componen\u0163ii unei singure\nclase \u00eent\u00e2i, \u015focul sovietiz\u0103rii \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului a d\u0103ruit liceului nostru noul\ntip de gimnaziu, \u201egimnaziul unic\u201d, de trei ani, f\u0103r\u0103 examen de admitere, care a\nurcat num\u0103rul de clase \u00eent\u00e2i la trei: A, B \u015fi C.<\/p>\n\n\n\n
Prin urmare,\n\u00eentre anii 1944 \u015fi 1948, la \u201eRare\u015f\u201d, ca \u00een toate liceele rom\u00e2ne\u015fti, au func\u0163ionat\n\u00een paralel dou\u0103 tipuri de gimnaziu, unul de patru, altul de trei ani, cumul\u00e2nd\nun num\u0103r record de elevi pentru vremea aceea, circa 150-160 \u00een cazul nostru,\n\u00eentr-o serie din \u201ecursul inferior\u201d.<\/p>\n\n\n\n
A doua\nreform\u0103 ne-a ajuns din urm\u0103 \u00een anul 1948, ca de obicei, prin surpriz\u0103 total\u0103.\n\u00cen acel an fatidic pentru societatea rom\u00e2neasc\u0103, o nou\u0103 lege a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului\n(de fapt un decret), a generalizat \u015fcoala obligatorie de 7 (\u015fapte) ani \u2013\ncopiind \u201esemiletca\u201d ruseasc\u0103. Nu era chiar r\u0103u. Dar liceul a r\u0103mas orfan de\nclasele gimnaziale, a\u015fa c\u0103 eu, \u00eempreun\u0103 cu colegii mei, odat\u0103 trecu\u0163i prin por\u0163ile\n\u00eenguste ale examenului de capacitate, ne-am trezit, venind din clasele a treia\n\u015fi a patra, gimnaziale, arunca\u0163i direct \u00een clasa a opta, prima din noul tip de\nliceu, copiat dup\u0103 modelul \u201edesiatiletka\u201d.<\/p>\n\n\n\n
M\u0103 ve\u0163i\n\u00eentreba dac\u0103, dincolo de jocul de-a burduful de armonic\u0103, s-a schimbat ceva \u00een\nsensul de reform\u0103. P\u0103i da, sigur! S-au introdus: constitu\u0163ia, limba rus\u0103,\ngeografia URSS \u015fi istoria URSS; \u015fi s-au scos din programele de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt:\nlimba latin\u0103, religia, istoria filosofiei, logica, psihologia etc., obiecte\n\u201edu\u015fm\u0103noase \u015fi agnostice\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Vorba\nPoetului: \u201eBucuro\u015fi le-om duce toate …\u201d <\/p>\n\n\n\n
… \u015fi le-am\ndus, cu din\u0163ii str\u00e2n\u015fi, trec\u00e2nd prin anii de foamete \u015fi teroare, cu colegi \u015fi\nprofesori arunca\u0163i \u00een temni\u0163ele dejiste, cu p\u0103rin\u0163ii \u0163\u0103rani jefui\u0163i de p\u0103m\u00e2ntul\nlor \u015fi trimi\u015fi \u00een turm\u0103 pe mo\u015fiile statului, cu cartelele pentru alimente \u015fi de\n\u00eembr\u0103c\u0103minte, toate fiind \u201era\u0163ionalizate\u201d p\u00e2n\u0103 la mijlocul deceniului urm\u0103tor,\nc\u00e2nd a izbucnit revolu\u0163ia din Ungaria… <\/p>\n\n\n\n
… \u015ei au\nmai trecut doi ani, clasele a opta \u015fi a noua, echivalente cu a noua \u015fi a zecea\nde azi. Urmau al\u0163i doi ani de munc\u0103, clasele a zecea \u015fi a unsprezecea, p\u00e2n\u0103 la\nmult r\u00e2vnitul bacalaureat. <\/p>\n\n\n\n
Numai c\u0103\n\u201eReforma\u201d p\u00e2ndea dup\u0103 u\u015f\u0103. Patria avea nevoie urgent\u0103 de noi intelectuali \u00een\nlocul celor care putrezeau \u00een pu\u015fc\u0103rii sau s\u0103pau cu t\u00e2rn\u0103copul uciga\u015ful canal\nDun\u0103rea \u2013 Marea Neagr\u0103. Iar efectul imediat al acestei nevoi de \u201ecadre\u201d noi s-a\nprodus f\u0103r\u0103 de \u00eent\u00e2rziere, printr-un ordin surprinz\u0103tor al Ministerului Educa\u0163iei.<\/p>\n\n\n\n
Simplu. \u00cen\ntoamna anului 1950, dintr-un condei, s-au selec\u0163ionat cei mai merituo\u015fi elevi\ndin clasa a zecea de la toate liceele teoretice (\u00eentre ei, ca prin minune,\nchiar \u015fi unii care proveneau din p\u0103turile sociale damnate), \u015fi cu ace\u015ftia s-au\nconstituit \u201eclase speciale\u201d, care, \u00een paralel cu clasa a zecea, penultima pe\nvreme aceea, aveau menirea s\u0103 str\u0103bat\u0103, \u00een cursul dup\u0103 amiezilor \u015fi al vacan\u0163elor,\nmateriile prev\u0103zute pentru ultima clas\u0103 de \u2026<\/p>\n\n\n\n
\u2026 A! nu! nu\nde liceu, ci de \u201e\u015fcoal\u0103 medie\u201d, c\u0103ci a\u015fa se chema, rusificat\u0103, ilustra noastr\u0103\ninstitu\u0163ie: nu mai era Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d \u2013 ci devenise \u201e\u015ecoala Medie de B\u0103ie\u0163i\nnr. 1\u201d din Piatra-Neam\u0163.<\/p>\n\n\n\n
Uite c\u0103 am\ntr\u0103it-o \u015fi pe asta! Totu\u015fi, spre a u\u015fura munca celor din clasele \u201especiale\u201d, ni\ns-au scos din orar c\u00e2teva obiecte, s-au redus cuno\u015ftin\u0163ele la altele \u015fi,\nvolens-nolens, ne-am trezit, la \u00eenceput de august 1951, gata s\u0103 ne prezent\u0103m,\nn\u0103! n\u0103! n\u0103! nu la bacalaureat, ci la \u201eExamenul de Maturitate\u201d (Maturi la 16-17\nani?!?), care consta \u00een probe scrise la rom\u00e2n\u0103 \u015fi matematic\u0103 \u015fi un \u201eoral lung\u201d\nla \u015fapte obiecte (rom\u00e2n\u0103, matematic\u0103, istorie, geografie, biologie, fizic\u0103,\nconstitu\u0163ie) toate adunate gr\u0103mad\u0103, \u00een trei zile, \u015fi noi pasa\u0163i de la un\nprofesor la altul, \u00een fa\u0163a unei comisii compacte \u015fi deosebit de exigente.<\/p>\n\n\n\n
Dac\u0103 toat\u0103\naceast\u0103 aventur\u0103 brambura se poate \u00eencadra \u00een ideea de reform\u0103, ei bine!\n\u00eenseamn\u0103 c\u0103 genera\u0163ia liceenilor din anii 1944 -1951, \u00eentre care ne-am num\u0103rat\n\u015fi noi, cei de la \u201eRare\u015f\u201d, a avut parte de un record \u00eempins aproape de absurdul\nabsolut al reformelor abracadabrante: \u00een loc de tradi\u0163ionalii opt ani, am\n\u201erezolvat\u201d gimnaziul \u015fi liceul \u00een doar \u015fase, realiz\u00e2nd cu succes \u201edesiatiletka\u201d\nrom\u00e2neasc\u0103, valabil\u0103 mul\u0163i ani \u015fcolari, p\u00e2n\u0103 le-a venit celor de sus mintea la\ncap, foarte greu, \u015fi ne-am \u00eentors la cei opt ani din istorie. <\/p>\n\n\n\n
Mult timp am crezut cu t\u0103rie c\u0103 mai r\u0103u nu se\npoate …<\/p>\n\n\n\n
Am gre\u015fit. Capacitatea de a inventa absurdul,\n\u015fi \u00een regimul comunist, \u015fi dup\u0103, la Ministerul Educa\u0163iei, condus uneori de\nfr\u00e2nghierii chiulangii la examenul rom\u00e2nesc de bacalaureat, a r\u0103mas infinit\u0103!<\/p>\n\n\n\n
Mihai-Emilian\nMANCA\u015e<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" REFORM\u0102! REFORM\u0102? \u00cencepem un nou an \u015fcolar. \u00centre Scilla administrativ\u0103 \u015fi Charibda politic\u0103, ne-ar trebui un Ulisse ministru \u015fi un Zeus pre\u015fedinte de \u0163ar\u0103, spre a rezolva enormele probleme de fond ale educa\u0163iei generale a popula\u0163iei \u015fi, mai ales, ale…<\/p>\n