{"id":17639,"date":"2019-09-24T16:46:25","date_gmt":"2019-09-24T16:46:25","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=17639"},"modified":"2019-09-24T16:46:25","modified_gmt":"2019-09-24T16:46:25","slug":"ludicul-in-predarea-limbii-romane","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/cronica-literara\/ludicul-in-predarea-limbii-romane\/","title":{"rendered":"Ludicul \u00een predarea limbii rom\u00e2ne"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Jocul\nconstituie o activitate complex\u0103 \u015fi poliform\u0103, care ne \u00eenso\u0163e\u015fte pe parcursul\n\u00eentregii existen\u0163e, oblig\u00e2ndu-ne s\u0103 ne reg\u0103sim, din ce \u00een ce mai mult, \u00een condi\u0163ia\nde homo ludens<\/em>. Fascina\u0163ia\nirezistibil\u0103 a ludicului se manifest\u0103, \u00een special, prin capacitatea sa unic\u0103 de\na-i face pe juc\u0103tori s\u0103 se delecteze \u015fi s\u0103 se simt\u0103 liberi: \u201eognigioco \u00e8 anzittuto e soprattuto un\nattolibero\u201d <\/em>[orice joc reprezint\u0103, \u00een\nprimul r\u00e2nd, un act de libertate<\/em>] (Huizinga 1982: 10). De\u015fi con\u0163ine\nprofunde conota\u0163ii hedoniste, jocul nu se \u00eenscrie printre ac\u0163iunile\nindividualiste, ci, dimpotriv\u0103, face parte din domeniul activit\u0103\u0163ilor sociale.\nPrin urmare, ludicul ne permite s\u0103 ne sim\u0163im liberi \u00een momentul \u00een care\ncomunic\u0103m \u015fi interac\u0163ion\u0103m cu alte persoane, accept\u00e2nd, \u00een mod implicit, s\u0103\nrespect\u0103m acele conven\u0163ii care regleaz\u0103 rela\u0163iile interpersonale.<\/p>\n\n\n\n

Din aceste\nconsiderente, nu pot fi ignorate valorile educative ale jocului care \u00eei permit\nindividului s\u0103-\u015fi descopere propria gam\u0103 afectiv\u0103 \u015fi s\u0103 se obi\u015fnuiasc\u0103 a\nsocializa cu al\u0163ii. Exper\u0163ii au men\u0163ionat, cu diverse ocazii, importan\u0163a\njocului \u00een procesul de dezvoltare a copilului. J. Piaget eviden\u0163iaz\u0103 rolul\nfundamental al activit\u0103\u0163ilor ludice \u00een evolu\u0163ia cognitiv\u0103 a minorului, deoarece\nele creeaz\u0103 un spa\u0163iu intermediar de\ncomunicare cu lumea exterioar\u0103<\/em> (Piaget 1980: 130-131). Celebrul psiholog\nutilizeaz\u0103 chiar o metafor\u0103 din c\u00e2mpul lexico-semantic al jocului pentru a\nexplica aspectele sociale \u00een evolu\u0163ia personalit\u0103\u0163ii: \u201eSchimbul intelectual\ndintre indivizi este deci comparabil cu o imens\u0103 partid\u0103 de \u015fah, care continu\u0103\nf\u0103r\u0103 \u00eentrerupere \u015fi \u00een care fiecare ac\u0163iune efectuat\u0103 asupra unui punct\nantreneaz\u0103 o serie de ac\u0163iuni echivalente sau complementare din partea\npartenerilor: legile grup\u0103rii nu sunt altceva dec\u00e2t ni\u015fte reguli care asigur\u0103\nreciprocitatea juc\u0103torilor \u015fi coeren\u0163a jocului lor\u201d (Piaget 2008: 185). \u015ei \u00een\nconcep\u0163ia lui L. Vygotskij, ludicul \u00eendepline\u015fte o pregnant\u0103 func\u0163ie formativ\u0103,\ndeoarece reprezint\u0103 r\u0103spunsul sui generis, ancorat profund \u00een lumea ima\u00adgina\u0163iei,\npe care copilul \u00eel elaboreaz\u0103 fiind\nstimulat de elementele din exterior<\/em> (Vygotskij 2006).<\/p>\n\n\n\n

Gra\u0163ie\npolivalen\u0163ei \u015fi maleabilit\u0103\u0163ii sale, activitatea ludic\u0103 poate fi aplicat\u0103 \u00een\ndiverse modalit\u0103\u0163i \u015fi ipostaze ale procesului didactic. Elevii pot fi invita\u0163i\ns\u0103 se joace cu obiecte, imagini, culori, cuvinte, sunete etc., iar profesorii,\nprin intermediul jocului, pot preda tema nou\u0103, pot consolida sau evalua\ncuno\u015ftin\u0163ele discipolilor. Chiar dac\u0103 suntem obi\u015fnui\u0163i s\u0103 consider\u0103m ludicul un\napanaj al didacticii pre\u015fcolare \u015fi al \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului primar, putem aplica f\u0103r\u0103\nmari dificult\u0103\u0163i aceast\u0103 strategie la orice nivel \u015fcolar, deoarece ludicul\nreprezint\u0103, prin excelen\u0163\u0103, un aspect al condi\u0163iei umane \u015fi, prin urmare, se\npoate manifesta \u00een toate ipostazele existen\u0163iale.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen prezent\nse atest\u0103 o pregnant\u0103 utilizare a acestei strategii didactice \u00een cadrul lec\u0163iilor\nde limb\u0103 matern\u0103 (L1) \u015fi de limbi str\u0103ine (L2, L3, L4), motivat\u0103 \u00een special de\nnatura constructivist\u0103 a acestei metode: prin intermediul jocului, elevul\ndevine protagonist al procesului de \u00eenv\u0103\u0163are, activ\u00e2nd to\u0163i stimulii\nneuro-psiholingvistici necesari pentru a atinge un elevat nivel de competen\u0163\u0103,\ncare se manifest\u0103 prin capacitatea de a \u00eembina \u00een mod firesc \u015fi complementar\ncunoa\u015fterea cu abilitatea (\u201epadronanza\ncomplementare di conoscenza e abilit\u00e0<\/em>\u201d) (Titone 1995: 179). Activit\u0103\u0163ile\nludice contribuie la dezvoltarea urm\u0103toarelor procese ego-dinamice (Ibidem:\n184): con\u015ftiin\u0163a de sine, perceperea proceselor afective, con\u015ftientizarea\ncaracterului formativ al experien\u0163ei, dorin\u0163a de a \u00eenv\u0103\u0163a. F\u0103r\u0103 activarea\nacestor mecanisme intelectuale este de neconceput dezvoltarea proceselor\nstrategice (disponibilitatea de a recepta un mesaj, capacitatea de a codifica\nsau decodifica un text etc.) \u015fi tactice (receptarea mesajelor auditive \u015fi\nvizuale, acceptarea unui input etc.), indispensabile \u00een didactica pred\u0103rii\nlimbilor.<\/p>\n\n\n\n

Prin\ncapacitatea sa de a delecta, ludicul stimuleaz\u0103 nivelul de motivarea al\nelevilor, ajut\u00e2ndu-i s\u0103 asimileze mai u\u015for at\u00e2t unele concepte abstracte, c\u00e2t\n\u015fi diversitatea structurilor lingvistice. \u00cen afar\u0103 de aceasta, se manifest\u0103 ca\nun exerci\u0163iu extrem de util pentru formarea competen\u0163elor de comunicare,\nfiindc\u0103 jocul \u00eei oblig\u0103 pe participan\u0163i s\u0103 utilizeze propria experien\u0163\u0103\ncognitiv\u0103 \u015fi emotiv\u0103 pentru a transmite \u015fi recepta informa\u0163ii. Acceptarea\nregulilor reprezint\u0103 un alt aspect important pentru dezvoltarea competen\u0163elor\nsociale \u015fi de comunicare. Ele delimiteaz\u0103 cadrul comun de interac\u0163iune \u015fi\ncolaborare a participan\u0163ilor. \u00cen acest context cooperativ \u015fi evolutiv, jocul se\nva manifesta ca o succesiune de victorii \u015fi e\u015fecuri. A c\u00e2\u015ftiga \u00eenseamn\u0103 s\u0103\nposezi un nivel elevat de competen\u0163e, s\u0103 aplici \u00een mod favorabil unele aspecte\nale contextului, dar \u015fi s\u0103 ai noroc. A pierde semnific\u0103 faptul c\u0103 trebuie s\u0103-\u0163i\nameliorezi nivelul cuno\u015ftin\u0163elor \u015fi al capacit\u0103\u0163ilor practice, dar, \u00een acela\u015fi\ntimp, reprezint\u0103 \u015fi o invita\u0163ie la un alt joc, \u00een care, probabil, vei deveni\nc\u00e2\u015ftig\u0103tor. Dimensiunea ludic\u0103 \u00eei \u00eenva\u0163\u0103 pe elevi c\u0103 orice victorie este\nrezultatul unui efort important, iar e\u015fecul trebuie s\u0103 fie acceptat doar ca o\nprovocare pentru a deveni mai buni \u015fi mai competen\u0163i. \u00cen acest mod, a e\u015fua nu\nva deveni niciodat\u0103 sinonim cu a-\u0163i\npierde stima de sine<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Profesorii\nde limba rom\u00e2n\u0103 (limba matern\u0103 sau\/\u015fi nematern\u0103) ar putea utiliza ludicul\npentru a atenua diverse situa\u0163ii problematice, extrem de r\u0103sp\u00e2ndite \u00een prezent,\nmarcate de procesele migratorii \u015fi de efectele globaliz\u0103rii: bilingvism,\ndiferite nivele de cunoa\u015ftere a limbii, elevi de diverse v\u00e2rste \u00een aceea\u015fi\nclas\u0103 etc. Pl\u0103cerea jocului \u00eei va motiva pe to\u0163i elevii, oferindu-le\nposibilitatea s\u0103 se implice, \u00een m\u0103sura posibilit\u0103\u0163ilor \u015fi a cuno\u015ftin\u0163elor\nposedate, \u015fi oblig\u00e2ndu-i s\u0103 colaboreze la rezolvarea problemelor. Dar, pentru\na-i da unei activit\u0103\u0163i ludice o valoare didactic\u0103, este indispensabil ca\naceast\u0103 activitate s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 un scop: unul sau mai multe obiective\ndidactice decise de profesor: \u201epur\nessendo presenti le caratteristiche di impegno, continuit\u00e0 e progressivit\u00e0, il\nfine del gioco non corrisponde al fine dell\u2019attivit\u00e0: nel gioco didattico viene\nconsapevolmente conseguita una finalit\u00e0 che si trova al di l\u00e0 del gioco stesso<\/em>\u201d\n<\/p>\n\n\n

[chiar dac\u0103 sunt prezente astfel de caracteristici precum efortul depus,
\ncontinuitatea \u015fi progresivitatea, scopul jocului nu co\u00adincide cu cel al
\nactivit\u0103\u0163ii: jocul didactic urm\u0103re\u015fte, \u00een mod con\u015ftient, o finalitate care se
\ng\u0103se\u015fte \u00een afara jocului]<\/p>\n\n\n\n

(Caon 2012: 5).\n\n<\/p>\n\n\n\n

\u00cen\ncontinuare, vom prezenta unele exemple de utilizare a jocului \u00een cadrul lec\u0163iilor\nde limba rom\u00e2n\u0103. Lu\u00e2nd \u00een considerare faptul c\u0103 \u00een jurul acestei strategii se\nstructureaz\u0103 didactica pre\u00ad\u015fcolar\u0103 \u015fi a \u015fcolii primare, ne vom concentra asupra\nnivelului gimnazial \u015fi liceal, deoarece ludicul poate oferi o serie de avantaje\n\u015fi pentru aceast\u0103 categorie de elevi.<\/p>\n\n\n\n

Forma ludic\u0103\ncea mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een procesul de lucru cu adolescen\u0163ii \u015fi chiar cu adul\u0163ii\neste jocul de roluri. \u00cen cadrul acestuia, participan\u0163ii trebuie s\u0103 interpreteze\nsau s\u0103 creeze diverse roluri. Complexitatea acestei activit\u0103\u0163i const\u0103 \u00een faptul\nc\u0103 jocul fic\u0163iunii reflect\u0103 un proces de interac\u0163iune dintre g\u00e2ndirea primar\u0103\n\u015fi cea secundar\u0103 (\u201eil gioco di finzione\nriflette un\u2019interazione tra il processo di pensiero primario e il processo\nsecondario<\/em>\u201d) (Fein 1990: 85), valoriz\u00e2nd \u00een acest mod aspectele sociale ale\neului, deoarece g\u00e2ndirea primar\u0103 \u00eei ofer\u0103 individului ocazia de a descoperi\nbagajul emotiv al rolului, iar g\u00e2ndirea secundar\u0103 este responsabil\u0103 de\ncomunicarea propriilor emo\u0163ii \u00een societate. Jocul pe roluri \u00eei permite elevului\ns\u0103-\u015fi dep\u0103\u015feasc\u0103 condi\u0163ia strict individualist\u0103, raport\u00e2ndu-se la un grup\nsocial, dar \u015fi cultural. Nu este, prin urmare, \u00eent\u00e2mpl\u0103tor faptul c\u0103 aceast\u0103\nactivitate ludic\u0103 se utilizeaz\u0103 frecvent \u00een predarea limbilor str\u0103ine,\ndeoarece, asum\u00e2nd pentru o scurt\u0103 perioada un rol fictiv, elevul trebuie s\u0103\ncomunice, utiliz\u00e2nd at\u00e2t aspectele lingvistice cunoscute, c\u00e2t \u015fi valoriz\u00e2nd acele\nelemente culturale, indispensabile pentru procesul de transmitere\/ receptare a\nmesajului.<\/p>\n\n\n\n

Jocul de\nroluri poate fi utilizat cu succes \u015fi \u00een didactica pred\u0103rii limbii rom\u00e2ne ca\nlimb\u0103 matern\u0103, ajut\u00e2nd elevii s\u0103-\u015fi formeze competen\u0163e de comunicare \u00een diverse\ncontexte \u015fi apel\u00e2nd la diverse stiluri func\u0163ionale. Elevii ar putea fi invita\u0163i,\nde exemplu, s\u0103 povesteasc\u0103 o \u00eent\u00e2mplare, relatat\u0103 \u00eentr-un articol de ziar, din\ndiverse perspective \u015fi \u00een diverse situa\u0163ii: o conversa\u0163ie dintre doi prieteni,\nun reportaj jurnalistic, o relatare f\u0103cut\u0103 de un poli\u0163ist sau un medic etc.<\/p>\n\n\n\n

Strategiile\nludicului se preteaz\u0103 \u015fi lec\u0163iilor de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103, contribuind la\nformarea competen\u0163ilor de lectur\u0103 \u015fi stimul\u00e2nd curiozitatea elevilor pentru\ndescoperirea universului literar. \u00cen acest scop, poate fi folosit jocul de-a detectivul<\/em>: elevii sunt\ninvita\u0163i, dup\u0103 lectura primei pagini a textului narativ literar, s\u0103 ghiceasc\u0103\ncare va fi evolu\u0163ia evenimentelor \u015fi cum se va termina lucrarea. Se analizeaz\u0103,\n\u00een cadrul lec\u0163iei, diverse scenarii posibile pentru a selecta doar dou\u0103-trei,\ncare vor fi confruntate, la final, cu solu\u0163ia propus\u0103 de scriitor. Acest joc \u00eei\najut\u0103 pe elevi s\u0103 devin\u0103 ni\u015fte cititori aten\u0163i \u015fi con\u015ftien\u0163i de prezen\u0163a unei\nstructuri textuale, care trebuie identificat\u0103 \u015fi utilizat\u0103 pentru descifrarea\ncodului narativ al fic\u0163iunii. Activitatea dat\u0103 este adaptabil\u0103 diverselor etape\nale lec\u0163iei: poate fi aplicat\u0103 \u00een partea introductiv\u0103, pentru a trezi\ncuriozitatea elevilor \u015fi a le motiva lectura textului; se preteaz\u0103, de asemenea,\npentru prezentarea materialului nou, c\u0103ci pe baz\u0103 structurilor identificate,\npot fi explicate, cu facilitate \u015fi \u00een mod exhaustiv, de exemplu, no\u0163iunile de\ngen sau specie literar\u0103. Jocul de-a detectivul ar putea deveni o modalitate\ninsolit\u0103 de autoevaluare a elevilor, fiindc\u0103, prin confruntarea ipotezei ini\u0163iale\n\u015fi a solu\u0163iei propuse de autor, ei pot s\u0103 determine propriul nivel de competen\u0163e\nla nivel de comprehensiune \u015fi interpretare textual\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Utilizarea\nludicului \u00een etapa de evaluare a cuno\u015ftin\u0163elor are un impact favorabil asupra\natractivit\u0103\u0163ii cursului \u015fi asupra stimul\u0103rii nivelului de stim\u0103 de sine la\nelevi, evit\u00e2nd astfel situa\u0163ii de frustrare \u015fi stres exagerat, ce \u00eenso\u0163esc\ndeseori acest moment al lec\u0163iei. Principiile pedagogiei formative, dar \u015fi studiile\nprivind psihologia adolescen\u0163ilor demonstreaz\u0103 c\u0103 elevii de ast\u0103zi, pentru a\navea o reu\u015fit\u0103 bun\u0103, au nevoie s\u0103 fie \u00eencuraja\u0163i s\u0103-\u015fi afirme propria\noriginalitate, f\u0103r\u0103 a li se impune cu insisten\u0163\u0103 anumite modele, fiindc\u0103\nelevii-adolescen\u0163i \u00ee\u015fi manifest\u0103 \u00een mod pregnant condi\u0163ia narcisic\u0103, c\u0103ut\u00e2nd \u00een\nprivirea societ\u0103\u0163ii oglinda magic\u0103 a autoafirm\u0103rii: \u201eil paradosso di Narciso consiste nell\u2019avere un grande bisogno\ndell\u2019altro. Ha bisogno di fan: di uno specchio sociale che confermi la sua\nunicit\u00e0, il suo valore e la sua utilit\u00e0 sociale. Lo specchio di Narciso \u00e8 lo\nsguardo dell\u2019altro, il suo bisogno di giocare con lui, la disponibilit\u00e0 a stare\nsempre assieme<\/em>\u201d [paradoxul Narcisului const\u0103 \u00een faptul c\u0103 simte o mare\nnevoie de un altcineva. Are nevoie de adoratori: de o oglind\u0103 social\u0103 care i-ar\nconfirma caracterul unic, valoare \u015fi utilitate social\u0103. Oglinda Narcisului\ncoincide cu privirea altuia, cu necesitate de a se juca \u015fi de a sta \u00eempreun\u0103]\n(Charmet 2010: 16). T\u00e2n\u0103rul Narcis \u00ee\u015fi exteriorizeaz\u0103, de cele mai multe ori,\nrevolta interioar\u0103 contra unor institu\u0163ii care tind s\u0103-i impun\u0103 anumite modele\ncomportamentale sau culturale. \u00cen momentul \u00een care \u015fcoala se transform\u0103 dintr-o\ninstitu\u0163ie rigid\u0103 \u00eentr-un spa\u0163iu adecvat pentru afirmarea propriei\nindividualit\u0103\u0163i, adolescentul transform\u0103 toat\u0103 energia rebel\u0103 \u00een for\u0163\u0103\ncreativ\u0103. \u00cen acest context, strategiile ludicului devin alia\u0163i indiscutabili \u00een\ncrearea unui spa\u0163iu modern de formare a noilor personalit\u0103\u0163i. (N.R.<\/strong> Preluare din revista Limba Rom\u00e2n\u0103<\/em>, Nr. 2, anul XXIX, Chi\u015fin\u0103u,\n2019)<\/p>\n\n\n\n

Olga\nIRIMCIUC <\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Referin\u0163e\nbibliografice:<\/p>\n\n\n\n

1. Caon 2012 = Caon F., Rutka S., La\nglottodidattica ludica: Laboratorio ITALS \u2013 Dipartimento di Scienze del\nLinguaggio. Universit\u00e0 \u201eCA\u2019 FOSCARI\u201d, Venezia, Universit\u00e0 degli Studi \u201eCA\u2019\nFOSCARI\u201d. \u015fAccesat 26 martie 2019\u0163. Disponibil:\nhttp:\/\/www.cestim.it\/scuola\/Materiali%20formazione%20operatori%20corsi%20estivi%202012\/Caon_Rutka_glottodidattica_ludica.pdf<\/p>\n\n\n\n

2. Charmet 2010 = Charmet G. P., Fragile e\nspavaldo. Ritratto dell\u2019adolescente di oggi, Bari, Laterza.<\/p>\n\n\n\n

3. Fein 1990 = Fein C. G., L\u2019espressione\naffettiva nel gioco di finzione, \u00een A. Bondioli, Il bambino, il gioco, gli\naffetti, Bergamo, Juvenalia Edizioni.<\/p>\n\n\n\n

4. Huizinga 1982 = Huizinga J., Homo ludens,\nTorino, Einaudi.<\/p>\n\n\n\n

5. Piaget 1980 = Piaget J., Psicologia e\npedagogia, Torino, Loescher editore.<\/p>\n\n\n\n

6. Piaget 2008 = Piaget J., Psihologia\ninteligen\u0163ei, Chi\u015fin\u0103u, Cartier.<\/p>\n\n\n\n

7. Titone 1995 = Titone R., La personalit\u00e0\nbilingue, Milano, Bompiani.<\/p>\n\n\n\n

8. Vygotskij 2006 = Vygotskij L., Psihologia\npedagogica, Gardolo, Erickson.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Jocul constituie o activitate complex\u0103 \u015fi poliform\u0103, care ne \u00eenso\u0163e\u015fte pe parcursul \u00eentregii existen\u0163e, oblig\u00e2ndu-ne s\u0103 ne reg\u0103sim, din ce \u00een ce mai mult, \u00een condi\u0163ia de homo ludens. Fascina\u0163ia irezistibil\u0103 a ludicului se manifest\u0103, \u00een special, prin capacitatea sa…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[16,400],"tags":[],"class_list":["post-17639","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cronica-literara","category-numarul-224"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17639","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17639"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17639\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17645,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17639\/revisions\/17645"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17639"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17639"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17639"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}