{"id":17814,"date":"2019-10-29T15:21:52","date_gmt":"2019-10-29T15:21:52","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=17814"},"modified":"2019-10-29T15:21:52","modified_gmt":"2019-10-29T15:21:52","slug":"teorii-privind-dezvoltarea-psiho-somatica-a-copilului","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/studii-si-sinteze\/teorii-privind-dezvoltarea-psiho-somatica-a-copilului\/","title":{"rendered":"Teorii privind dezvoltarea psiho-somatic\u0103 a copilului"},"content":{"rendered":"\n

Teoriile psihanalitice <\/strong><\/p>\n\n\n\n

Potrivit\nteoriei lui Sigmund Freud (1856 \u2013 1939), dezvoltarea uman\u0103 parcurge o serie de\nstadii, dintre care primul este stadiul oral, care dureaz\u0103 aproximativ un an\ndup\u0103 na\u015ftere. \u00cen timpul acestei perioade, Freud consider\u0103 c\u0103 bebelu\u015ful este\ncentrat asupra experien\u0163elor orale, una dintre primele sale surse de pl\u0103cere.\n\u00cen majoritatea circumstan\u0163elor, principalul furnizor al acestor pl\u0103ceri este\nmama, pentru a-i satisface nevoile copilului de a fi al\u0103ptat, de a se alimenta,\nde a avea un anume confort. Astfel mama devine primul obiect fundamental al dragostei\n\u00een via\u0163a copilului. Din acest motiv, Freud prive\u015fte pozi\u0163ia mamei ca fiind\nunic\u0103, f\u0103r\u0103 asem\u0103nare, constant stabilit\u0103 pentru \u00eentreaga via\u0163\u0103, precum \u015fi cel\nmai puternic obiect al dragostei, prototipul tuturor rela\u0163iilor de dragoste\nviitoare.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen stadiile\ndescrise de Erikson (1902-1994), \u00een primul an copilul este implicat \u00een\nstabilirea \u00eencrederii \u015fi din nou mamei \u00eei este atribuit un rol de cheie \u00een\naceast\u0103 realizare, deoarece ea se poate \u00eengriji de nevoile copilului oferind o\nsurs\u0103 de hran\u0103 \u015fi confort demn\u0103 de \u00eencredere. \u00cen ambele teorii psihanalitice\nmajore rolul hr\u0103nirii este foarte important \u00een reaplicarea ata\u015famentului. \u00cen\nambele cazuri, rela\u0163ia timpurie cu mama este v\u0103zut\u0103 ca baz\u0103 pentru progresul\nulterior al copilului. <\/p>\n\n\n\n

Teoriile \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Teoreticienii\n\u00eenv\u0103\u0163\u0103rii consider\u0103 c\u0103 hr\u0103nirea este principalul determinant al ata\u015famentului.\nDe fapt teoreticienii \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii recunosc o datorie conceptual\u0103 tradi\u0163iei\npsihanalitice \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103, dar au un context teoretic diferit \u015fi se\nconsider\u0103 a fi mai riguro\u015fi \u00een con\u0163inuturile empirice. Ei sus\u0163in c\u0103 multe\ndintre rela\u0163iile p\u0103rinte-copil depind mai sigur de experien\u0163ele fiec\u0103ruia cu al\u0163ii\ndec\u00e2t de for\u0163ele instinc- \u00adtului.<\/p>\n\n\n\n

 O teorie revizuit\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii asupra\nata\u015famentului a fost dezvoltat\u0103 de L. Hay. Descrierea a fost inspirat\u0103 din\nteoria social\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii \u015fi, \u00een plus, \u00eembin\u0103 esen\u0163a descoperirilor privitoare\nla predispozi\u0163iile biologice ale copiilor de a urma stimulii sociali. Oricum ea\nadaug\u0103 sugestia c\u0103 formarea rela\u0163iilor dintre mam\u0103 \u015fi copil implic\u0103 activit\u0103\u0163i\nsociale con\u015ftiente, inten\u0163ionate din partea adultului. Ata\u015famentul din acest\npunct de vedere, nu apare pur \u015fi simplu de la sine, natural, ci apare atunci\nc\u00e2nd p\u0103rin\u0163ii, \u00een mod deliberat, \u00ee\u015fi \u00eenva\u0163\u0103 copiii s\u0103 \u00eei iubeasc\u0103 \u015fi s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103\nrela\u0163iile interumane. O parte important\u0103 a procesului de dezvoltare a\nata\u015famentului const\u0103 \u00een a \u00eenv\u0103\u0163a unul despre cel\u0103lalt.<\/p>\n\n\n\n

 Teoria \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii a influen\u0163at acest domeniu\nprin faptul c\u0103 s-a centrat asupra efectelor pe care le au interac\u0163iunile p\u0103rin\u0163i-copii.<\/p>\n\n\n\n

Teoria etologic\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103\netologia studiaz\u0103 comportamentul animalelor \u00een mediul lor natural sau \u00een condi\u0163ii\nfoarte apropiate de acesta, domeniul acesteia s-a extins \u015fi la moravurile\numane. Psihologia modern\u0103 nu mai ia \u00een considerare omul izolat ca obiect de studiu,\nci \u00eel plaseaz\u0103 \u00een mediul s\u0103u \u015fi \u0163ine seama de toate faptele psihologice din\nunghiul psihosocial.<\/p>\n\n\n\n

De\u015fi mare\nparte din studiile psihologilor au \u00een vedere subiec\u0163ii non-umani, au fost\nobservate implica\u0163ii evidente pentru studiul oamenilor, care sunt de asemenea\nproduse ale adapt\u0103rii evolu\u0163ioniste. Ca \u015fi celelalte specii, oamenii au nevoie\ns\u0103 se asigure c\u0103 comportamentul lor este organizat, pentru a contribui la\nsupravie\u0163uire \u015fi reproducere.<\/p>\n\n\n\n

 La o astfel de concluzie a ajuns \u015fi J.\nBowl\u00adby, la origine psihanalist, care a ini\u0163iat un mare studiu pentru Organiza\u0163ia\nMondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, asupra efectelor separ\u0103rii mamei de copil \u00een copil\u0103ria\ntimpurie. El a fost convins c\u0103 pentru dezvoltarea s\u0103n\u0103toas\u0103 a copilului este\nimportant s\u0103 existe o rela\u0163ie cald\u0103, intim\u0103 \u015fi continu\u0103 a acestuia cu mama sa,\n\u00een care am\u00e2ndoi s\u0103 g\u0103seasc\u0103 satisfac\u0163ie \u015fi pl\u0103cere.<\/p>\n\n\n\n

Observa\u0163iile\nclinice au indicat c\u0103 absen\u0163a sau distrugerea rela\u0163iei de ata\u015fament produce o\nsuferin\u0163\u0103 sever\u0103 copilului \u015fi uneori conduce la probleme emo\u0163ionale \u015fi comportamentale\nde durat\u0103. <\/p>\n\n\n\n

Prof. \u00eenv. primar Mihaela Alina ATOMEI,<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u015ecoala Gimnazial\u0103 \u201eVasile Conta\u201d, Ghind\u0103oani<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Teoriile psihanalitice Potrivit teoriei lui Sigmund Freud (1856 \u2013 1939), dezvoltarea uman\u0103 parcurge o serie de stadii, dintre care primul este stadiul oral, care dureaz\u0103 aproximativ un an dup\u0103 na\u015ftere. \u00cen timpul acestei perioade, Freud consider\u0103 c\u0103 bebelu\u015ful este centrat…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[14,405],"tags":[],"class_list":["post-17814","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-studii-si-sinteze","category-numarul-225"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17814","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17814"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17814\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17817,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17814\/revisions\/17817"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17814"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17814"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17814"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}