Perpetua\nschimbare<\/p>\n\n\n\n
S\u0103rb\u0103torirea\na 150 de ani de existen\u0163\u0103 a Colegiului Na\u0163ional \u201ePetru Rare\u015f\u201d \u00eemi aduce \u00een\nmemorie primii mei ani de licean, amintiri care pot fi o completare la cele\nscrise de Mihai Manca\u015f \u00een articolul Reform\u0103?\nReform\u0103?<\/em> ap\u0103rut \u00een num\u0103rul anterior, pe septembrie, al revistei Apostolul<\/em>. Fa\u0163\u0103 de domnul Manca\u015f eu am\nun an de via\u0163\u0103 \u00een plus, n\u0103scut \u00een 1932 eu, \u00een 1933 el. Dac\u0103 privi\u0163i aceste date\nistorice, ve\u0163i constata c\u0103 eu am v\u0103zut lumina soarelui c\u00e2nd apunea o perioad\u0103 a\nbun\u0103st\u0103rii, dup\u0103 cum sus\u0163in istoricii \u015fi economi\u015ftii, iar dumnealui s-a n\u0103scut\nla \u00eenceputul perioadei de zbucium economic \u015fi politic, anul 1933. De ce aceast\u0103\nintroducere? Pentru a vedea c\u0103 \u00een decurs de peste 80 de ani am avut \u201efericirea\u201d\ns\u0103 tr\u0103im o perioad\u0103 plin\u0103 de evenimente, cu multe aspecte negative din via\u0163a\nrom\u00e2nilor. Nu insist asupra acestora; orice cunosc\u0103tor \u00een ale istoriei le \u015ftie.\nEu m\u0103 opresc, ca \u015fi domnul Manca\u015f, la fenomenul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, un domeniu\nimportant \u00een fiin\u0163area, nu numai a noastr\u0103 ca subiec\u0163i tr\u0103itori ai acestor\ntimpuri, ci a \u00eentregului neam rom\u00e2nesc.<\/p>\n\n\n\n Am intrat la\nLiceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d \u00een toamna anului 1943, elev \u00een clasa I, cursul inferior,\nnu gimnaziu, \u00eembr\u0103cat obligatoriu cu uniform\u0103 albastr\u0103, cu num\u0103r pe m\u00e2na st\u00e2ng\u0103\n\u2013 67, \u015fapc\u0103 special\u0103 cu cozoroc \u015fi band\u0103 galben\u0103. Cei din cursul superior\npurtau tres\u0103. Cei din clasele mici li se adresau cu apelativul Domnule elev!<\/p>\n\n\n\n Examenul de\nadmitere, limba rom\u00e2n\u0103, matematic\u0103, scris \u015fi oral, povestire, recitare,\nistorie, geografie, numai oral, \u00een fa\u0163a unei comisii al c\u0103rui \u015fef era\ndirectorul, Aurel Rotundu. \u00cen aprilie, din cauza r\u0103zboiului, ne-am copiat\nactele, copiile au r\u0103mas la liceu \u015fi cu originalele am plecat acas\u0103.\nRedeschiderea \u015fcolii s-a f\u0103cut \u00een septembrie, la \u00eenceput cu c\u00e2\u0163iva elevi, apoi\nam ajuns s\u0103 st\u0103m c\u00e2te trei sau patru \u00een banc\u0103, iar tezele se scriau pe burt\u0103 \u00een\nfundul clasei. \u00cen anul urm\u0103tor s-au f\u0103cut clase paralele: A diminea\u0163a, B dup\u0103\nmasa. Au venit \u015fi profesori noi. S-a introdus a doua limb\u0103 str\u0103in\u0103, \u00eent\u00e2i\nengleza, dar s-a revenit la german\u0103. \u00cen clasa a III-a s-a introdus latina iar\n\u00een a IV-a geologia \u015fi educa\u0163ia cet\u0103\u0163eneasc\u0103. La sf\u00e2r\u015fitul clasei a IV-a am sus\u0163inut\nexamenul de capacitate la limba rom\u00e2n\u0103, matematic\u0103, scris \u015fi oral, istorie,\ngeografie, limba francez\u0103, oral, \u00een fa\u0163a unei comisii prezidat\u0103 tot de Aurel\nRotundu. Noi treceam pe r\u00e2nd de la un profesor la altul, f\u0103r\u0103 a avea timp de\ng\u00e2ndire, ei puneau \u00eentreb\u0103ri \u015fi noi r\u0103spundeam. De\u015fi am fost admis, nu am mai\nurmat cursul superior. Cu patru clase de liceu, pe atunci \u00ee\u0163i g\u0103seai un\nserviciu buni\u015for, un mic func\u0163ionar. A\u015fa ceva visau \u015fi p\u0103rin\u0163ii mei. Dar a fost\ns\u0103 fie altfel.<\/p>\n\n\n\n \u00cen anul\nurm\u0103tor, 1948, a venit reforma la care face referire domnul Manca\u015f \u015fi afirm\u0103 c\u0103\nsingurul lucru pozitiv a fost generalizarea \u015fi obligativitatea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului\nde \u015fapte clase. A\u015f ad\u0103uga, f\u0103r\u0103 sup\u0103rare, \u00eenfiin\u0163area \u015fcolilor medii tehnice de\n4 ani (\u00cen Neam\u0163: \u015ecoala Medie Silvic\u0103 Roznov, \u015ecoala Medie Forestier\u0103\nPiatra-Neam\u0163, \u015ecoala Medie de Hidrotehnic\u0103 Piatra-Neam\u0163. Apoi, \u015fcolile\nprofesionale, cu \u00eentre\u0163inere gratuit\u0103 casele pentru copii cu situa\u0163ii\ndeosebite, de pild\u0103, orfani). Au fost desfiin\u0163ate taxele \u015fcolare. Nu s-au mai\nadmis pedepsele fizice ca metod\u0103 de educa\u0163ie: b\u0103taia cu linia la palm\u0103, statul\n\u00een genunchi, p\u0103lmuirea, practicate pe larg \u00een \u015fco\u00ada\u00adla rom\u00e2neasc\u0103. (Vor\u00adbesc\ndin proprie experien\u0163\u0103, tr\u0103it\u0103 la \u201ePetru Rare\u015f\u201d. Date Caesari quae sunt Caesaris<\/em>)<\/p>\n\n\n\n C\u00e2teva\ncuvinte, sine ira et studio<\/em>, \u015fi\ndespre profesorii de la \u201eRare\u015f\u201d din acele timpuri: Cecilia, sau Cornelia,\nRotundu la istorie, ager\u0103, impun\u0103toare; Pa\u015fcu, la matematic\u0103, lini\u015ftit, calm;\nMarinoiu, la rom\u00e2n\u0103, surd, ne b\u0103tea cu creionul \u00een cap; preotul Vasiliu, la\nreligie, p\u00e2inea lui Dumnezeu; domni\u015foara Ostahie, la francez\u0103, toat\u0103 ora striga\nsilence messieurs; C\u0103lin, la anatomie, \u015fchiop, bolnav, un b\u0103t\u0103u\u015f, pe Oaid\u0103 l-a\nbu\u015fit s\u00e2ngele pe nas; Gheor\u00adghiu, la gimnastic\u0103, ne d\u0103dea o minge \u015fi ne juleam\ngenunchii la primul rond din parc; Roik, profesor de german\u0103, director al\ninternatului, aspru, \u00een fiecare diminea\u0163\u0103 elevii erau sco\u015fi la gimnastica de\n\u00eenviorare, indiferent de timp \u015fi anotimp. Al\u0163ii: Chiri\u0163escu, la educa\u0163ie cet\u0103\u0163eneasc\u0103,\nreveren\u0163ios, c\u00e2nd intra \u00een clas\u0103 scotea p\u0103l\u0103ria \u015fi spunea bun\u0103 ziua:\n\u015etrulovici, devenit Stratulat, la matematic\u0103, aspru, dar \u015fi corect, chiar bun.\nDac\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul trimestrului \u015ftiai materia \u015fi pe parcurs luase\u015fi note proaste\n\u00ee\u0163i punea note mari s\u0103-\u0163i ias\u0103 medie de trecere; Domni\u015foara Braha, francez\u0103,\nfrumoas\u0103, elegant\u0103, respectoas\u0103; Dumitru Alma\u015f, istorie \u015fi geografie, vorbitor\nde excep\u0163ie, de scriitor; Velea, geografie, cu multe dioptrii. De la el \u015ftiu\ngeografia \u0163\u0103rii; Elena Chetreanu, limba rom\u00e2n\u0103, am f\u0103cut medita\u0163ii cu ea pentru\ncapacitate, i-a refuzat mamei plata. Iohannis, pre\u015fedintele norocos, \u015fi-a f\u0103cut\n\u015fapte case din medita\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n \u00cen timpul\nfiin\u0163\u0103rii mele ca elev la \u201ePetru Rare\u015f\u201d, activitatea politic\u0103 \u00een \u0163ar\u0103 a fost\ndeosebit de intens\u0103. Din informa\u0163ii pe surse \u015fi reale, ale mele, \u015fi profesorii\nde la \u201eRare\u015f\u201d au intrat \u00een joc crez\u00e2nd c\u0103 pot face ceva pentru oprirea\ncomunismului la Prut, unii au avut de suferit, au fost sco\u015fi din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt. Al\u0163ii\ns-au adaptat repede la situa\u0163ie, \u015fi au l\u0103udat noua minune politic\u0103 \u2013 pe\nsoldatul sovietic, pe Ilenu\u0163a \u0163es\u0103toare, al\u0103turarea ogoarelor \u0163\u0103ranilor \u2013 \u015fi au\nsc\u0103pat de persecu\u0163ii sau au fost r\u0103spl\u0103ti\u0163i cu func\u0163ii. Sunt \u015fi dovezi: verba volant, scripta manent<\/em>.<\/p>\n\n\n\n \u00cen perioada\npostbelic\u0103, dup\u0103 Al II-lea R\u0103zboi Mondial, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc a cunoscut\nmulte \u201ereforme\u201d. Numai enumerarea lor ar cuprinde multe pagini. Las \u015fi altora\nlibertate s\u0103 cugete asupra lor. Quod\nscripsi, scripsi<\/em>.<\/p>\n\n\n\n Emil BUCURE\u015eTEANU<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Perpetua schimbare S\u0103rb\u0103torirea a 150 de ani de existen\u0163\u0103 a Colegiului Na\u0163ional \u201ePetru Rare\u015f\u201d \u00eemi aduce \u00een memorie primii mei ani de licean, amintiri care pot fi o completare la cele scrise de Mihai Manca\u015f \u00een articolul Reform\u0103? Reform\u0103? ap\u0103rut…<\/p>\n