Formarea competen\u0163ei de a formula\nidei pe marginea operei literare<\/p>\n\n\n\n
Opera literar\u0103 este un complex de\nsensuri \u015fi semnifica\u0163ii care se cer interpretate, descifrate, clarificate \u015fi \u00een\u0163elese.\nPentru determinarea lor hermeneutic\u0103 se apeleaz\u0103 la diferite metode didactice,\nfie tradi\u0163ionale, fie moderne. O sarcin\u0103 textual\u0103 poate fi eficient\u0103 \u00een cazul\n\u00een care stimuleaz\u0103 g\u00e2ndirea elevilor. \u00cenc\u0103 \u00een 1967, Edward de Bono a lansat\nconceptul de g\u00e2ndire lateral\u0103<\/em>, care\ndesemna un proces sistematic de a g\u00e2ndi, dep\u0103\u015find tiparele limitative ale\ng\u00e2ndirii logice. \u201eNu po\u0163i s\u0103pa o groap\u0103 nou\u0103 ad\u00e2ncind o groap\u0103 mai veche\u201d, sus\u0163inea\nEdward de Bono, atr\u0103g\u00e2nd astfel aten\u0163ia asupra faptului c\u0103 a crea nu este un\navantaj exclusiv al arti\u015ftilor, al geniilor, ci o calitate prezent\u0103 la diferite\nniveluri de competen\u0163\u0103. Prin urmare, \u00een \u015fcoal\u0103 \u015fi mai ales la lec\u0163iile de\nliteratur\u0103 (s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 literatura este o art\u0103 a cuv\u00e2ntului), creativitatea\ntrebuie s\u0103 devin\u0103 un instrument practic la \u00eendem\u00e2na oricui dore\u015fte s\u0103 \u00eenve\u0163e s\u0103\ng\u00e2ndeasc\u0103 diferit. Formul\u00e2nd \u00een mare parte sarcini de identificare, de\nreproducere, de comparare, de explicare, de recunoa\u015ftere, \u00eentreb\u00e2nd elevii ce\ntr\u0103s\u0103turi de caracter posed\u0103 personajul sau \u00een ce const\u0103 deosebirea\/asem\u0103narea\ndintre Dl Goe \u015fi Ionel, profesorul, de fapt, face un apel la memoria lor\nreproductiv\u0103, pun\u00e2ndu-i \u00een situa\u0163ia de a-\u015fi aminti tr\u0103s\u0103turile de caracter,\nfaptele personajelor etc. \u00cen cazul g\u00e2ndirii laterale, elevii sunt obi\u015fnui\u0163i s\u0103\npriveasc\u0103 lucrurile cu totul altfel, s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 netradi\u0163ional situa\u0163iile\nproblematice, s\u0103 se elibereze de vechiul mod de a g\u00e2ndi, s\u0103 caute \u015fi s\u0103\ngenereze mai multe idei\/abord\u0103ri alternative. Mai mult, c\u0103utarea posibilit\u0103\u0163ilor\nde rezolvare a problemei cu care se confrunt\u0103 personajul literar, a modalit\u0103\u0163ilor\nneordinare de rezolvare a sarcinilor textuale sunt\/trebuie s\u0103 fie \u00een consonan\u0163\u0103\ncu conceptul de oper\u0103 deschis\u0103<\/em> al lui\nUmberto Eco. Deci schimbarea de atitudine, renun\u0163area la cli\u015fee, stimularea\nunor idei noi prin sarcinile formulate trebuie s\u0103 devin\u0103 norm\u0103 pentru\nprofesori, condi\u0163ie sine qua non a activit\u0103\u0163ii lor didactice. A-i deprinde pe\nelevi s\u0103 formuleze idei noi, inedite pe marginea operei literare\nstudiate\/citite nu este at\u00e2t de u\u015for, dar posibil. \u00cen cazul respectiv,\nprofesorul are la \u00eendem\u00e2n\u0103 at\u00e2t metodele ce solicit\u0103 g\u00e2ndirea lateral\u0103, c\u00e2t \u015fi\nprocedeele imaginative. Din multitudinea de metode ale g\u00e2ndirii laterale, men\u0163ion\u0103m\nurm\u0103toarele: APO (Alternative, Posibilit\u0103\u0163i, Op\u0163iuni), PMI (Plus, Minus,\nInteresant), CTF (Consider\u0103 To\u0163i Factorii), LCP (Lista Cu Priorit\u0103\u0163i), \u0162SO (\u0162inte,\nScopuri, Obiective), EAP (Examinarea Ambelor P\u0103r\u0163i), PCO (Perspectivele\nCelorlal\u0163i Oameni), CU (Consecin\u0163e, Urm\u0103ri). C\u00e2t prive\u015fte procedeele\nimaginative, \u00een literatura de specialitate sunt stipulate aglutinarea, amplificarea\/diminuarea, multiplicarea\/omisiunea,\ndiviziunea\/rearanjarea, substituirea, modificarea, schematizarea, analogia,\ntipizarea, empatia.<\/strong> \u00cen continuare propunem c\u00e2teva repere metodologice de\nutilizare a procedeelor imaginative \u00een vederea form\u0103rii la elevi a competen\u0163ei\nde a formula idei pe marginea operei literare.<\/p>\n\n\n\n Amplificarea sau\ndiminuarea<\/strong> se refer\u0103 la modificarea propor\u0163iilor, a dimensiunilor\nunei structuri ini\u0163iale, ob\u0163in\u00e2ndu-se un nou efect (de ex., Setil\u0103 din Povestea lui Harap Alb<\/em> de I. Creang\u0103).\nCe efecte pot fi ob\u0163inute prin amplificarea\/diminuarea unor situa\u0163ii atestate\n\u00een oper\u0103, a cadrului natural, a timpului, modului de comportament al\npersonajelor etc.? Care este impactul acestor amplific\u0103ri\/diminu\u0103ri asupra\npersonajelor\/mesajului? R\u0103spunsul la aceste \u00eentreb\u0103ri \u00eei va ajuta pe elevi s\u0103\np\u0103trund\u0103 \u00een esen\u0163a situa\u0163iei, a cadrului\/ timpului \u00een care se desf\u0103\u015foar\u0103 ac\u0163iunea,\na tipului de comportament etc. Astfel, \u00een procesul interpret\u0103rii, de exemplu, a\nschi\u0163ei Dl Goe<\/em> de I. L. Caragiale,\nelevii pot fi solicita\u0163i s\u0103 caute alternative de amplificare\/diminuare a situa\u0163iilor\n(dl Goe le nume\u015fte proaste pe m\u0103mi\u0163e, dl Goe r\u0103spunde ur\u00e2t pasagerului, dl Goe\npierde biletul de c\u0103l\u0103torie, dl Goe rupe manivela, trenul \u00eent\u00e2rzie c\u00e2teva\nminute etc.), a cadrului \u00een care se desf\u0103\u015foar\u0103 ac\u0163iunea (pe peron, \u00een tren, \u00een\ncompartiment, la fereastr\u0103), a personajelor, (exagerarea\/diminuarea modului de\ncomportament al b\u0103iatului\/m\u0103mi\u0163elor, amplificarea\/diminuarea unor tr\u0103s\u0103turi de\ncaracter sau de portret fizic al personajelor). Insist\u00e2nd, de pild\u0103, asupra\nuneia dintre situa\u0163iile enumerate \u015fi anume asupra faptului c\u0103 Dl Goe pierde\nbiletul, vom propune elevilor s\u0103 amplifice \u015fi\/sau s\u0103 diminueze situa\u0163ia \u015fi s\u0103\ng\u0103seasc\u0103 moduri de rezolvare. \u00cen continuare, vor fi analizate alternativele\nneordinare subliniindu-se impactul cazului, v\u0103zut deja altfel, din alt unghi de\nvedere (situa\u0163ia putea s\u0103 ia propor\u0163ii exagerat de mari sau de mici), asupra\npersonajelor, asupra felului lor de a se comporta, a posibilit\u0103\u0163ii\/\nimposibilit\u0103\u0163ii personajelor de a ajunge la Bucure\u015fti etc. <\/p>\n\n\n\n Multiplicarea\/omisiunea <\/strong>presupune modificarea\nnum\u0103rului elementelor, p\u0103str\u00e2ndu-se identitatea lor. Efectul nou rezult\u0103 din\n\u00eenmul\u0163irea unor componente sau eliminarea altora. Drept exemplu de omisiune\npoate servi ciclopul, un uria\u015f cu un singur ochi \u00een frunte, iar de multiplicare\n\u2013 Coloana infinitului de C. Br\u00e2ncu\u015fi. Procedeul respectiv poate fi utilizat cu\nsucces \u015fi \u00een procesul de interpretare a operei literare, elevii fiind solicita\u0163i\ns\u0103 elimine \u015fi\/sau s\u0103 adauge o tr\u0103s\u0103tur\u0103 de caracter, un detaliu semnificativ\nprivind mediul \u00een care locuie\u015fte personajul sau se desf\u0103\u015foar\u0103 ac\u0163iunea, o\nreplic\u0103 etc. Ulterior, elevii emit diferite ipoteze, le analizeaz\u0103 \u015fi\nformuleaz\u0103 concluziile de rigoare. \u201eCe tr\u0103s\u0103tur\u0103 de caracter a\u0163i ad\u0103uga\npersonajului Apostol Bologa?\u201d, \u201eCum s-ar constitui destinul s\u0103u \u00een acest caz?\u201d,\n\u201eCe rela\u0163ii s-ar fi stabilit \u00eentre el \u015fi al\u0163ii?\u201d, \u201eCare ar fi fost impactul\nasupra conflictului psihologic al personajului?\u201d, \u201eDe ce autorul nu-l investe\u015fte\ncu aceast\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 de caracter?\u201d, \u201eDe ce tr\u0103s\u0103tur\u0103 de caracter \u00eel ve\u0163i lipsi\npe Nic\u0103?\u201d, \u201eCe vre\u0163i s\u0103 sublinia\u0163i prin eliminarea acesteia?\u201d, \u201eCum se va\ncomporta personajul \u00een situa\u0163ia X neav\u00e2nd aceast\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 de caracter?\u201d, \u201eCum\nvor evolua lucrurile dac\u0103 Nic\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 \u00eend\u00e2rjirea pe care o demonstreaz\u0103 c\u00e2nd\nunche\u015ful d\u0103 drumul pupezei, va fi \u015fi foarte hot\u0103r\u00e2t s\u0103-\u015fi recupereze paguba?\u201d \u2013\niat\u0103 c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri-sarcini care pot servi ca punct de pornire \u00een analiza\noperei literare din perspectiva multiplic\u0103rii\/omisiunii ca procedeu imaginativ.\n\u00cen alt caz, profesorul le poate propune elevilor un fragment din opera literar\u0103,\nei urm\u00e2nd, a\u015fa cum afirmam mai sus, s\u0103 multiplice sau s\u0103 omit\u0103 detaliile de\nportret fizic, moral, de interior, circumstan\u0163ele \u00een care se desf\u0103\u015foar\u0103 ac\u0163iunea\netc. \u00cen continuare, varianta ob\u0163inut\u0103 va fi analizat\u0103 \u00een raport cu cea ini\u0163ial\u0103,\nformul\u00e2ndu-se concluziile de rigoare.<\/p>\n\n\n\n Ca procedeu imaginativ, diviziunea \u015fi rearanjarea<\/strong> constau \u00een\ng\u0103sirea unor noi criterii de diferen\u0163iere a componentelor unor obiecte\nexistente, selectarea unora dintre ele \u015fi transformarea lor \u00een produse noi.\nRearanjarea presupune p\u0103strarea elementelor unei structuri cunoscute, dar\ndispunerea lor \u00eentr-o alt\u0103 pozi\u0163ie. Ca exemplu poate servi realizarea bra\u0163ului\nmecanic, pornindu-se de la func\u0163iile organismului uman. Ca procedeu de\ninterpretare a operei literare, aceasta poate fi utilizat\u0103 cu succes mai ales\n\u00een cazul analizei elementelor de structur\u0103, a compozi\u0163iei, a structurii\nafectiv-intelective \u015fi de caracter a personajului etc. Pun\u00e2ndu-i pe elevi s\u0103\nrearanjeze elementele de structur\u0103 (strofe, paragrafe, capitole, p\u0103r\u0163i,\ntablouri etc.), lor li se solicit\u0103, de fapt, s\u0103 creeze o alt\u0103 structur\u0103.\nAnaliza acesteia \u00een raport cu cea a scriitorului va ajuta elevii s\u0103 \u201eprind\u0103\u201d\ninten\u0163iile lui \u015fi s\u0103 formuleze idei cu privire la mesajul operei. E \u015ftiut c\u0103\nantiteza compozi\u0163ional\u0103 din Scrisoarea a\nIII<\/em> de M. Eminescu (Baiazid \u2013 Mircea, trecutul \u2013 prezentul eminescian)\naccentueaz\u0103 dou\u0103 portrete \u015fi dou\u0103 realit\u0103\u0163i social-politice. Ce s-ar \u00eent\u00e2mpla\ndac\u0103 am omite un tablou, o parte a poemului? Ce alt tablou poate fi introdus \u00een\npoemul respectiv? Rearanjarea versurilor unei poezii, a strofelor, a\ntablourilor poate deveni nu numai o opera\u0163ie distractiv-atractiv\u0103, dar \u015fi un\nprocedeu de identificare a unor posibile variante, puncte de vedere\/alternative\nprivind modul de constituire a discursului liric. Iat\u0103 c\u00e2teva sarcini: \u201eCe\nsemnifica\u0163ii dob\u00e2nde\u015fte poezia Dintre\nsute de catarge<\/em> de M. Eminescu \u00een cazul \u00een care strofa a 3-a va fi prima?\u201d,\n\u201eSchimba\u0163i locul versurilor: 1 cu 3 \u015fi 2 cu 4. Comenta\u0163i modificarea\u201d; \u201ePlasa\u0163i\nultimul vers din fiecare strof\u0103 la \u00eenceputul catrenelor. Argumenta\u0163i impactul\nmodific\u0103rii\u201d etc. <\/p>\n\n\n\n De regul\u0103, schematizarea\/tipizarea<\/strong> este un procedeu folosit mult \u00een\nproiectarea tehnic\u0103, \u00een grafic\u0103, \u00een arhitectur\u0103, el const\u00e2nd \u00een selec\u0163ia numai\na unor \u00eensu\u015firi \u015fi \u00een omiterea cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 a altora pentru a servi mai bine\nactivit\u0103\u0163ii omului. Astfel, schi\u0163a unui traseu \u00eentr-un mare ora\u015f, oferit\u0103 \u015foferului,\neste alc\u0103tuit\u0103 pe baza schematiz\u0103rii, autorul renun\u0163\u00e2nd la am\u0103nuntele inutile.\nO variant\u0103 de schematizare este reprezentarea grafic\u0103, pe care o pot\nconstrui\/desena elevii \u00een procesul sau \u00een urma interpret\u0103rii diverselor aspecte\nale operei literare. <\/p>\n\n\n\n Itinerarul Vitoriei Lipan (Baltagul<\/em> de M. Sadoveanu), al lui\nHarap-Alb (Povestea lui Harap-Alb<\/em> de\nIon Creang\u0103), conflictul psihologic al lui Manole (Me\u015fterul Manole<\/em> de Lucian Blaga) etc. sunt alte c\u00e2teva posibilit\u0103\u0163i\nde reprezent\u0103ri grafice.<\/p>\n\n\n\n C\u00e2t prive\u015fte tipizarea, ea presupune\nextragerea tr\u0103s\u0103turilor caracteristice unui grup de oameni \u015fi individualizate\n\u00eentr-un personaj (de ex., tipul la\u015fului, al lingu\u015fitorului, avarului etc.).\nAcesta, \u00een literatura realist\u0103, prezint\u0103 caractere tipice \u00een \u00eemprejur\u0103ri\ntipice, este deci unul reprezentativ pentru o anumit\u0103 categorie social\u0103\/tip\numan, scriitorul opt\u00e2nd doar pentru ceea ce este exponen\u0163ial, evit\u00e2nd o serie\nde detalii netipice. Dincolo de tr\u0103s\u0103turile pe care le \u00eentrune\u015fte, de exemplu,\nIlie Moromete ca exponent al \u0163\u0103ranului filozof, cu p\u0103m\u00e2nt, care \u00ee\u015fi construie\u015fte\nfericirea pe iluzie, cu siguran\u0163\u0103, prototipul s\u0103u \u00eentrune\u015fte \u015fi alte\ncaracteristici, manifest\u0103ri de comportament, de g\u00e2ndire, de gesturi, de limbaj\netc. mai pu\u0163in ori defel tipice. Elevilor nu le r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 le presupun\u0103,\ns\u0103 le caute, s\u0103 le identifice prin raportare la alte formule estetice \u015fi,\n\u00eentr-un final, s\u0103 argumenteze de ce autorul a renun\u0163at la acestea c\u00e2nd \u015fi-a\nconstruit personajul. Mai mult, ei pot fi solicita\u0163i s\u0103 g\u0103seasc\u0103\/s\u0103 scrie \u00een\ncaiete tr\u0103s\u0103turile fundamentale ale unui tip uman\/ale unor tipuri umane (lingu\u015fitorul,\npatriotul, ho\u0163ul etc.), dup\u0103 care s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 diverse situa\u0163ii \u00een care\npersonajul respectiv s\u0103 demonstreze exponen\u0163ialitatea sa. <\/p>\n\n\n\n Analogia <\/strong>a stat la baza multor\ninova\u0163ii \u015fi inven\u0163ii \u00een tehnic\u0103 \u015fi a unor descoperiri \u00een \u015ftiin\u0163\u0103. Acest\nprocedeu const\u0103, mai \u00eent\u00e2i, \u00een relevarea \u00eensu\u015firilor comune a dou\u0103 obiecte sau\nfenomene \u015fi a celor cunoscute numai la unul din obiecte. \u00cen cazul literaturii\neste vorba despre analogia dintre sentimente, viziuni, personaje, curente\nliterare, scriitori etc. Una dintre metodele cele mai cunoscute utilizate \u00een \u015fcoal\u0103\n\u00een vederea stabilirii asem\u0103n\u0103rilor \u015fi deosebirilor, precum \u015fi a\ncaracteristicilor individuale, este Diagrama Venn. Totu\u015fi, \u00een cazul stimul\u0103rii\ng\u00e2ndirii creative \u015fi laterale, sunt recomandabile \u015fi sarcinile cu caracter\nasociativ, gra\u0163ie c\u0103rora elevii pot face asocieri \u015fi analogii neordinare, cum\nar fi: s\u0103 asocieze sentimentul eului liric cu o culoare, cu un instrument\nmuzical, cu un obiect, fenomen din natur\u0103 etc. (ca model le poate servi\nputernicul sentiment al iubirii pe care \u00eel tr\u0103ie\u015fte eul liric din poezia De dragul t\u0103u<\/em> de A. Suceveanu, asociat\nde poet cu o ninsoare curat\u0103, contemplativ\u0103), s\u0103 asocieze fapta\/comportamentul\npersonajului Goe cu orice le trece prin minte, s\u0103 g\u0103seasc\u0103 analogii \u00eentre\nentit\u0103\u0163ile care din start se resping (ex.: suferin\u0163\u0103 dulce) etc. Rezolvarea\nunor astfel de sarcini le va oferi elevilor posibilitatea de a p\u0103trunde \u00een esen\u0163a\nproblemei, de a surprinde complexitatea ei, a personajului. Pe baza \u00eensu\u015firilor\ncomune \u015fi a diferen\u0163elor, \u00een urma analizei acestora, ei pot trage diverse\nconcluzii, formula idei inedite. <\/p>\n\n\n\n Amplificat\u0103 \u00een art\u0103, tehnic\u0103, educa\u0163ie,\nempatia <\/strong>nu este altceva dec\u00e2t o transpunere\nimaginar\u0103 \u00een plan perceptiv, intelectiv, afectiv, facilit\u00e2nd descoperirea de\nnoi aspecte \u015fi \u00een\u0163elesuri. Manifest\u00e2nd empatie fa\u0163\u0103 de personajul operei\nliterare, elevul reu\u015fe\u015fte s\u0103-l \u00een\u0163eleag\u0103 mai bine, s\u0103 descopere greut\u0103\u0163ile pe\ncare le are sau le-ar putea avea \u015fi s\u0103 g\u0103seasc\u0103 modalit\u0103\u0163i care l-ar ajuta s\u0103\nle dep\u0103\u015feasc\u0103. \u201eCum ai proceda tu \u00een locul personajului?\u201d, \u201eCe st\u0103ri vei tr\u0103i?\u201d,\n\u201eC\u00e2t de greu\/u\u015for \u00ee\u0163i este s\u0103 rezolvi problema cu care te confrun\u0163i fiind \u00een\nlocul personajului?\u201d, \u201eCe impact are asupra ta \u00eenfr\u00e2ngerea?\u201d, \u201eDe ce personajul\n\u00ee\u0163i provoac\u0103 mil\u0103\/suferin\u0163\u0103\/atitudine negativ\u0103 etc.?\u201d sunt c\u00e2teva dintre\n\u00eentreb\u0103rile-sarcini care \u00eei vor ajuta pe elevi s\u0103 se transpun\u0103, s\u0103 empatizeze \u015fi,\n\u00een rezultat, s\u0103 interpreteze opera literar\u0103. <\/p>\n\n\n\n Substituirea,\ninversarea, combinarea<\/strong> sunt alte trei procedee\nimaginative, str\u00e2ns legate \u00eentre ele, ce pot fi aplicate cu succes \u00een procesul\nde interpretare a operei literare. \u00cen cazul substitu\u0163iei, elevii vor fi \u00eendemna\u0163i\ns\u0103 schimbe anumite date ale problemei (tr\u0103s\u0103turi de caracter, circumstan\u0163e,\ngesturi, mod de g\u00e2ndire, situa\u0163ii, replici etc.), s\u0103 modifice finalul operei,\ns\u0103 \u201evad\u0103\u201d dac\u0103 este posibil din punctul de vedere al logicii construirii\ndestinelor umane, s\u0103 argumenteze varianta scriitorului \u00een raport cu a lor.\nTotodat\u0103, ei pot schimba pozitivul \u00een negativ, atitudinile personajelor, pot\ninversa rolurile (victima nu e Ana, ci Ion, Ionel este b\u0103iatul cuminte,\nvizitatorul \u2013 omul preten\u0163ios), ordinea de desf\u0103\u015furare a evenimentelor etc. A\ninversa lucrurile este o opera\u0163ie ce poate provoca g\u00e2ndirea elevilor. O sarcin\u0103\nde tipul \u201eImagina\u0163i-v\u0103 c\u0103 Ion o iube\u015fte pe Ana, iar aceasta \u2013 nu are niciun\nsentiment fa\u0163\u0103 de el. Dezvolta\u0163i subiectul \u00een c\u00e2teva variante neordinare\u201d le\nofer\u0103 elevilor oportunitatea de a explora g\u00e2ndirea lateral.<\/p>\n\n\n\n O modalitate atractiv\u0103 de lucru este\ncombinarea unor idei, fapte, cuvinte, sentimente, st\u0103ri etc. \u00eentr-un aliaj, \u00eentr-un\nansamblu. Aceast\u0103 combinare e o cale de \u00een\u0163elegere a rolului fiec\u0103rui element\nde structur\u0103 a operei literare \u00een constituirea mesajului. \u201eCum s-ar constitui\ndestinul Anei, dac\u0103 \u00een acela\u015fi timp: a) Ion ar manifesta respect fa\u0163\u0103 de ea; b)\ntat\u0103l ar iubi-o \u015fi ar proteja-o ca fiic\u0103; c) ea ar fi mai lucid\u0103 \u00een raport cu\nsine; d) scriitorul n-ar fi considerat-o mijlocul prin care Ion \u00ee\u015fi vede\n\u00eemplinit\u0103 dorin\u0163a de parvenire?\u201d. Solicita\u0163i s\u0103 solu\u0163ioneze acestei\n\u00eentreb\u0103ri-sarcini, elevii sunt pu\u015fi \u00een situa\u0163ia de a formula diferite ipoteze,\nde a le argumenta \u0163in\u00e2nd cont de tr\u0103s\u0103turile de caracter ale personajelor\nimplicate \u00een destinul Anei \u015fi astfel s\u0103 examineze din diferite perspective\nproblema cu care se confrunt\u0103 Ana.<\/p>\n\n\n\n \u00cen concluzie, procedeele imaginative\nsunt un mod de operare mintal\u0103, presupun\u00e2nd o succesiune mai mult sau mai pu\u0163in\nriguroas\u0103 de compuneri, descompuneri \u015fi recompuneri, de integr\u0103ri \u015fi\ndezintegr\u0103ri, conduc\u00e2nd la rezultate variabile. Privite din acest punct de\nvedere, ele contribuie, \u00een mare m\u0103sur\u0103, la valorificare operei literare,\nimplicit la formarea competen\u0163elor elevilor de a formula idei. (Sursa: Revista Limba Rom\u00e2n\u0103<\/em>, Nr. 7-8, anul\nXXVIII, 2018)<\/p>\n\n\n\n Constantin \u015eCHIOPU<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Formarea competen\u0163ei de a formula idei pe marginea operei literare Opera literar\u0103 este un complex de sensuri \u015fi semnifica\u0163ii care se cer interpretate, descifrate, clarificate \u015fi \u00een\u0163elese. Pentru determinarea lor hermeneutic\u0103 se apeleaz\u0103 la diferite metode didactice, fie tradi\u0163ionale, fie…<\/p>\n