Pentru o\n\u015fcoal\u0103 nou\u0103 \u00een mileniul al treilea<\/p>\n\n\n\n
Una dintre\ninven\u0163iile esen\u0163iale ale omenirii a fost \u015eCOALA. Prin \u015fcoal\u0103, copiii lumii au\np\u0103r\u0103sit modelul ancestral, cel \u00een care, aplicat de nevoie \u00een economiile\nnaturale primitive, p\u0103rin\u0163ii \u00ee\u015fi \u00eenv\u0103\u0163au urma\u015fii s\u0103 fac\u0103 numai \u015fi \u00eentocmai ceea\nce \u015ftiau s\u0103 fac\u0103 ei, adul\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n
\u00cendelungata\nistorie a \u015fcolii, de-a lungul mileniilor, a \u0163inut consecvent pasul cu progresul\numan, marc\u00e2nd victorii remarcabile \u015fi suferind \u00eenfr\u00e2ngeri teribile, o evolu\u0163ie\nsinuoas\u0103, condi\u0163ionat\u0103 de numero\u015fi parametri, determinan\u0163i fiind pacea,\nr\u0103zboiul, bun\u0103starea, s\u0103r\u0103cia \u015fi religia.<\/p>\n\n\n\n
Cea mai important\u0103\nvictorie, dob\u00e2ndit\u0103 de \u015fcoal\u0103 foarte t\u00e2rziu, abia \u00een era Gutenberg, a c\u0103r\u0163ii\ntip\u0103rite, de fapt o adev\u0103rat\u0103 revolu\u0163ie cultural\u0103, a fost apari\u0163ia recent\u0103, de\nnici dou\u0103 secole, a \u015fcolii generale.<\/p>\n\n\n\n
Obligatorie\n\u015fi (mai mult sau mai pu\u0163in) gratuit\u0103, institu\u0163ie major\u0103 pretutindeni \u00een zilele\nnoastre, \u00eenc\u0103 (par\u0163ial) eficient\u0103, \u015fcoala general\u0103 este criticat\u0103 din ce \u00een ce\nmai aspru \u015fi mai des din cauza conservatorismului s\u0103u intern, care a generat de\nmulte ori \u015fi cam peste tot \u00eenghe\u0163area didacticii \u00een re\u0163ete productive\nodinioar\u0103, caduce acum.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen anul\n1953, pe \u015fantierul hidrocentralei de la Bicaz s-a \u00eenfiin\u0163at un nou liceu, o\ninstitu\u0163ie slujit\u0103 cu \u00eenalt\u0103 competen\u0163\u0103 mai ales de tineri absolven\u0163i ai\nuniversit\u0103\u0163ilor din Bucure\u015fti \u015fi Ia\u015fi, unii dintre ei fiind capi de promo\u0163ie \u015fi\nmai t\u00e2rziu profesori universitari.<\/p>\n\n\n\n
Atunci \u015fi\nacolo, \u00een deceniile V \u015fi VI ale secolului trecut, \u00eentre tineri \u015fi cei c\u00e2\u0163iva\nv\u00e2rstnici, dasc\u0103li cu \u00eendelungat\u0103 experien\u0163\u0103 la catedr\u0103, au ap\u0103rut numeroase\n\u00eentreb\u0103ri \u015fi s-au \u00eencins aprinse discu\u0163ii \u00een leg\u0103tur\u0103 cu performan\u0163ele ob\u0163inute\nde \u015fcoala general\u0103 \u015fi de limitele acesteia \u00een eficientizarea didacticii.<\/p>\n\n\n\n
Cea mai\npresant\u0103 problem\u0103 ridicat\u0103 \u00een dezbateri era legat\u0103 de necesitatea\nindividualiz\u0103rii procesului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u00eencep\u00e2nd cu clasa \u00eent\u00e2i primar\u0103,\nfiindc\u0103 pe urm\u0103, \u00een gimnaziu \u015fi \u00een liceu, era t\u00e2rziu sau prea t\u00e2rziu. <\/p>\n\n\n\n
Sarcina\nindividualiz\u0103rii era prezent\u0103 \u00een toat\u0103 teoria \u015fi legisla\u0163ia \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, dar\n\u2013 cel pu\u0163in \u00een aparen\u0163\u0103 \u2013 extrem de greu, dac\u0103 nu cumva imposibil de realizat.\nPe scurt, nu se g\u0103seau c\u0103i viabile de individualizare \u00een clase cu efectiv\nnumeros, de 30 \u2013 40 de elevi.<\/p>\n\n\n\n
Multitudinea\nde meditatori extra\u015fcolari \u015fi succesul demonstrat de elevii acestora (din\ngimnazii \u015fi licee) nu puteau fi nicicum contestate. <\/p>\n\n\n\n
Cum era\nexclus\u0103 formula ipotetic\u0103, absurd\u0103, a renun\u0163\u0103rii la grup\u0103rile de elevi de\naceea\u015fi v\u00e2rst\u0103 \u2013 clasele \u2013, \u00eentrebarea era \u00een ce fel se poate ameliora procesul\nde individualizare la clasele primare (I-IV), f\u0103r\u0103 a zdruncina din temelii\nstructura \u015fcolii generale.<\/p>\n\n\n\n
\u015etiind c\u0103 se\npoate baza pe colaborarea statornic\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor de elit\u0103 \u015fi a profesorilor\ndin \u015fcoala sa, care cuprindea clasele primare, gimnaziale \u015fi liceale,\ndirectorul Virgiliu Radulian \u2013 t\u00e2n\u0103r ca aproape to\u0163i ceilal\u0163i, eminent\nabsolvent al unui celebru liceu militar \u015fi (cu magna cum laude) licen\u0163iat al\nUniversit\u0103\u0163ii bucure\u015ftene, specializat \u00een psihologie, pedagogie, logic\u0103 \u015fi\nfilozofie \u2013 a desenat un tablou am\u0103nun\u0163it \u015fi alarmant al deficien\u0163elor majore\nale \u015fcolii generale, \u00eencep\u00e2nd cu cele ce priveau clasele elementare, I\u2013IV,\nalc\u0103tuite din copiii afla\u0163i la v\u00e2rsta esen\u0163ial\u0103 pentru cunoa\u015fterea lor deplin\u0103\nde c\u0103tre educatori, un act absolut necesar pentru evolu\u0163ia viitoare a fiec\u0103rui\nelev.<\/p>\n\n\n\n
Sl\u0103biciunea\nprincipal\u0103 consta \u00een imposibilitatea de a se planifica permanent c\u00e2te un\nproiect didactic special pentru fiecare copil. Neput\u00e2nd s\u0103 fie cunoscu\u0163i\nelevii, \u00een profunzime, chiar la \u00eenceput de drum \u015fcolar (Pe atunci gr\u0103dini\u0163e nu\nprea existau.), toat\u0103 metodologia de zi cu zi a \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor \u00een privin\u0163a\nindividualiz\u0103rii procesului de \u00eenv\u0103\u0163are\/formare se baza mai cur\u00e2nd pe bun sim\u0163\ndec\u00e2t pe \u015ftiin\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen consecin\u0163\u0103,\ns-au organizat asisten\u0163e la zeci de lec\u0163ii, sus\u0163inute de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori de elit\u0103\ndin mai multe \u015fcoli de pe Valea Bistri\u0163ei \u015fi s-a observat limpede c\u0103 \u00een clasica\n\u201esal\u0103 de clas\u0103\u201d (nu peste tot spa\u0163ioas\u0103, nici bine \u00eentre\u0163inut\u0103 \u015fi nici bogat\u0103\n\u00een material didactic) \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul se adresa cu prec\u0103dere unui copil standard,\nipotetic, inexistent \u00een realitate, nu celor treizeci-patruzeci de creiere\nreale, extrem de diferite unele de altele, aflate atunci \u015fi acolo \u00een grija sa.<\/p>\n\n\n\n
Dup\u0103 doi ani\nde preg\u0103tire \u015fi de a\u015fteptare, din propunerile curajoase ale directorului\nVirgiliu Radulian c\u0103tre forurile superioare s-a aprobat doar un unic\nexperiment, care nu se atingea de bazele didacticii clasice \u015fi era subven\u0163ionat\nde ministerul educa\u0163iei.<\/p>\n\n\n\n
Tot ce se\nleag\u0103 de psihologia copilului din \u015fcoala primar\u0103 \u015fi de metodica lec\u0163iilor la\nacea v\u00e2rst\u0103 s-a studiat intens \u015fi din timp. <\/p>\n\n\n\n
Protocolul\nexperimentului prevedea introducerea treptat\u0103 a profesorilor, \u00een locul \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor\nunici, \u00eenc\u0103 din clasa \u00eent\u00e2i primar\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu profesorii de muzic\u0103, desen \u015fi\neduca\u0163ie fizic\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Au fost\nselecta\u0163i profesori care absolviser\u0103 \u015fcoala normal\u0103 sau liceul pedagogic\n\u00eenaintea facult\u0103\u0163ilor de specialitate.<\/p>\n\n\n\n
Temerea\ngeneral\u0103 c\u0103 profesorii, limita\u0163i la foarte pu\u0163ine ore de lucru cu elevii, vor\ncunoa\u015fte \u015fi mai pu\u0163in subiec\u0163ii, \u00een diversitatea lor, a fost spulberat\u0103 \u00eencetul\ncu \u00eencetul, efortul bine \u0163intit \u015fi preg\u0103tirea superioar\u0103, psiho-pedagogic\u0103 a\nprofesorilor fiind pe m\u0103sura r\u0103spunderii ce-\u015fi asumaser\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Cum \u015fi fiica\nmea a f\u0103cut parte dintr-o clas\u0103 experimental\u0103, am observat \u015fi am comparat ce se\npetrecea \u00een clasa aceea cu activitatea \u015fi cu rezultatele de la clasele martor,\n\u00eencadrate cu cei mai bine cota\u0163i dintre \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii bic\u0103zeni.<\/p>\n\n\n\n
At\u00e2t\nrezultatele din ciclul primar c\u00e2t \u015fi drumul ulterior al celor care f\u0103cuser\u0103\nparte din clasele experimentale au fost elocvente. Elevii au parcurs cu\nrezultate bune anii de gimnaziu \u015fi de liceu \u015fi aproape to\u0163i au urmat f\u0103r\u0103\ndificult\u0103\u0163i majore cursurile universitare, aleg\u00e2ndu-\u015fi corect \u015fi cu hot\u0103r\u00e2re\ndrumul \u00een profesie, sfaturile profesorilor \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 fiind date cu\ncompeten\u0163\u0103 \u015fi primite cu \u00eencredere.<\/p>\n\n\n\n
\u00cens\u0103, cum se\n\u00eent\u00e2mpl\u0103 mereu la noi, banii pentru extinderea fireasc\u0103 a experimentului \u00een mai\nmulte \u015fcoli au lipsit, pentru care minus \u00een buget ministerul nostru a suprimat\n\u00eencercarea de la Bicaz cur\u00e2nd dup\u0103 ce, \u00een anul 1969, am fost transferat \u015fi\nnumit director la Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163.<\/p>\n\n\n\n
Aprofundarea\ncercet\u0103rii ne-a cerut parcurgerea multor studii de specialitate, g\u0103site mai\nales \u00een nordul Europei, \u015fi ne-a permis efectuarea c\u00e2torva vizite \u00een \u015fcoli din\nFinlanda \u015fi Suedia. Iar ce ne spuneau studiile din str\u0103in\u0103tate \u015fi mai ales ce\nv\u0103zusem \u00een cele dou\u0103 \u0163\u0103ri de la miaz\u0103 noapte ne-au pus serios pe g\u00e2nduri.\nR\u0103m\u0103sesem mult \u00een urma scandinavilor \u00een ceea ce prive\u015fte modernizarea \u015fcolii \u015fi\neram c\u00e2t se poate de ineficien\u0163i \u00een individualizarea procesului didactic. <\/p>\n\n\n\n
\u00cen pu\u0163ine\ncuvinte: nu \u015ftiusem c\u0103, \u00een condi\u0163ii sociale, \u015ftiin\u0163ifice \u015fi tehnice cu totul\nnoi, \u00een lume se n\u0103\u015ftea o \u015ecoal\u0103 Nou\u0103, altfel dec\u00e2t cea clasic\u0103, o \u015fcoal\u0103 f\u0103r\u0103\nde vechile s\u0103li de clas\u0103 echipate cu b\u0103nci, tabl\u0103 neagr\u0103 \u015fi, eventual, cu o\nicoan\u0103, \u00eenc\u0103peri \u00een care profesorii \u201eexaminau, predau \u015fi fixau\u201d. Greu, e drept,\ndar \u015fcoala nou\u0103 se n\u0103\u015ftea!<\/p>\n\n\n\n
\u00cen\nPiatra-Neam\u0163, dup\u0103 ce au trecut lunile de munc\u0103 preg\u0103titoare \u015fi dup\u0103 euforia\npricinuit\u0103 de Centenarul Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d, din noiembrie 1969, dup\u0103 ce\ns-a rea\u015fezat la locul ei stereotipia vie\u0163ii normale, am crezut c\u0103 a sosit un\nmoment propice pentru a re\u00eencepe aici, \u00eentr-un liceu etalon al \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului\nrom\u00e2nesc, procesul de \u00eennoire.<\/p>\n\n\n\n
Doamna Sofia\nBurcule\u0163, profesor emerit, a fost, vreme de c\u00e2teva luni, un ascult\u0103tor atent,\nr\u0103bd\u0103tor \u015fi competent, din ce \u00een ce mai interesat fa\u0163\u0103 cu o lung\u0103 \u015fi\n\u00eentortocheat\u0103 spovedanie a mea, de multe ori confuz\u0103, despre un plan de revolu\u0163ionare\na \u015ecolii.<\/p>\n\n\n\n
Vorbeam\ndespre o \u015eCOAL\u0102 NOU\u0102, cu ELEVUL \u2013 nu elevii \u2013 \u00een centrul ei, o institu\u0163ie\nMENTORIAL\u0102, \u00een care profesorul\/\u00eenv\u0103\u0163\u0103torul\/ educatoarea s\u0103 devin\u0103 MENTORI\npentru fiecare copil, adolescent \u015fi t\u00e2n\u0103r, \u00een parte.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen proiec\u0163ia\ncreionat\u0103, \u201esala de clas\u0103\u201d trebuia s\u0103 dispar\u0103, fiind \u00eenlocuit\u0103 cu ceva mult mai\nperformant, \u00een care s\u0103 se p\u0103streze cu aten\u0163ie, ca material \u015fi metod\u0103, tot ce\nera mai bun \u00een didactica clasic\u0103 \u015fi \u00een re\u0163etele numeroase oferite de invazia\nnoilor curente din \u015fcoala universal\u0103, grija principal\u0103 a formatorului fiind\naceea de a urm\u0103ri \u00een primul r\u00e2nd cunoa\u015fterea exact\u0103 a aptitudinilor \u015fi capacit\u0103\u0163ilor\nindividuale ale subiectului \u2013 elev, spre a nu se mai pierde ireparabil uria\u015fa\ninteligen\u0163\u0103 a milioanelor de copii rom\u00e2ni, despre care educatorii\/formatorii nu\nau \u015ftiut niciodat\u0103 \u015fi nu \u015ftiu (aproape) nimic, fiindc\u0103 NU POT \u015fti.<\/p>\n\n\n\n
Doamna Sofia\nBurcule\u0163 fusese mult timp profesor de pedagogie, psihologie \u015fi logic\u0103 la \u015ecoala\nNormal\u0103 (Liceul Pedagogic) \u201eGheorghe Asachi\u201d din Piatra. Experien\u0163a sa \u015fi\ncultura deosebit de bogat\u0103 \u00een domeniul abordat au f\u0103cut-o ca, dup\u0103 ce a \u00een\u0163eles\nbine spovedania, s\u0103 m\u0103 determine a g\u00e2ndi \u00eempreun\u0103 un experiment pe termen lung,\nde 10-12 ani, cu etape bine a\u015fezate, \u00eentr-o succesiune clar\u0103, \u0163inta final\u0103\nfiind g\u0103sirea celui mai eficient drum posibil, \u00eencep\u00e2nd cu anul 1970, c\u0103tre o\n\u015eCOAL\u0102 ALTFEL. Erorile inerente aveau s\u0103 fie corectate din mers.<\/p>\n\n\n\n
Ca\nexperimentul de la \u201eRare\u015f\u201d s\u0103 porneasc\u0103, trebuia mai \u00eent\u00e2i s\u0103 c\u0103p\u0103t\u0103m\nr\u0103spunsuri clare la trei \u00eentreb\u0103ri:<\/p>\n\n\n\n
Prima \u2013 dac\u0103\neminen\u0163ii dasc\u0103li ai Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d vor dori s\u0103 se integreze trup \u015fi\nsuflet experimentului.<\/p>\n\n\n\n
A doua \u2013\ndac\u0103 organele de conducere de la nivelul Ministerului \u015fi al jude\u0163ului Neam\u0163 vor\naproba demersul nostru.<\/p>\n\n\n\n
A treia \u2013\ndac\u0103 vom g\u0103si banii necesari, evident, o sum\u0103 impresionant\u0103.<\/p>\n\n\n\n
La prima\n\u00eentrebare, r\u0103spunsul a fost imediat, clar \u015fi, din partea unor colegi, chiar\nentuziasmant. Pentru celelalte dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri, fie r\u0103spunsuri evazive, fie un\n\u201enu\u201d de cremene.<\/p>\n\n\n\n
Era clar.\nBine! Atunci s-o pornim pe r\u0103spunderea noastr\u0103, fie ce-o fi! Asta ne-am zis.<\/p>\n\n\n\n
M\u0103rturisesc\nacum, foarte t\u00e2rziu, c\u0103 nici m\u0103car profesorilor din liceu nu le-am oferit o\nspovedanie complet\u0103, din dorin\u0163a de a nu-i speria cu propor\u0163iile schimb\u0103rilor\npropuse. De pild\u0103, \u00eentre multe altele, nu le-am pomenit despre posibilitatea ca\nun elev s\u0103 fie \u00eenscris \u00eentr-un an de studiu la un obiect \u015fi \u00een al\u0163i ani la alte\nobiecte, av\u00e2nd dreptul s\u0103 se prezinte la bacalaureat imediat ce profesorii \u2013\nmentori \u2013 consider\u0103 c\u0103 absolventul r\u0103spunde cerin\u0163elor impuse de Minister.<\/p>\n\n\n\n
Nici o vorb\u0103\nn-am rostit despre puterile sporite ale directorului \u00een organizarea \u015fcolii sale\n\u00een func\u0163ie de o serie de parametri ai didacticii \u00eennoite \u015fi nici despre \u201eclasele-armonic\u0103\u201d,\norganizate ad-hoc, \u00een func\u0163ie de progresele sau r\u0103m\u00e2nerile \u00een urm\u0103 ale fiec\u0103rui\nelev. \u015ei a\u015fa mai departe \u2026<\/p>\n\n\n\n
Am pornit la\ndrum cu acordul deplin al colegilor minuna\u0163i din cancelaria liceului, f\u0103r\u0103 s\u0103\nmai cerem vreo aprobare.<\/p>\n\n\n\n
Ministrul\nMircea Mali\u0163a, afl\u00e2nd c\u00e2te ceva despre noi, din spusele lui Virgiliu Radulian,\ndevenit ministru adjunct al \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, ne-a spus limpede c\u0103 nu are bani\npentru experiment \u015fi trebuie \u201es\u0103 vi-i face\u0163i singuri, cu puterile voastre\u201d. Mul\u0163umim!<\/p>\n\n\n\n
\u00cen anul\n1971, am f\u0103cut primul pas, desfiin\u0163\u00e2nd clasele \u015fi trec\u00e2nd la organizarea\nprocesului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u00een cabinete de specialitate \u015fi \u00een laboratoare, pentru\nfiecare obiect de studiu \u015fi pentru fiecare profesor \u00een parte.<\/p>\n\n\n\n
C\u00e2nd a fost\ns\u0103 abord\u0103m esen\u0163a \u00eennoirilor, dup\u0103 patru ani de rodaj \u00een cabinete \u015fi \u00een\nlaboratoare, pumnul puternic al politrucilor jude\u0163eni a stopat brutal\nexperimentul, spre satisfac\u0163ia c\u00e2torva persoane din Liceu, care nu \u00een\u0163eleseser\u0103\nnimic, cred c\u0103 \u015fi din vina mea. \u015ei ne-am \u00eentors la tabla neagr\u0103 \u015fi la cret\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Au trecut de\natunci aproape cincizeci de ani. <\/p>\n\n\n\n
Acum, \u00een\n2019, c\u00e2nd Colegiul Na\u0163ional \u201ePetru Rare\u015f\u201d s\u0103rb\u0103tore\u015fte \u00eemplinirea a 150 de ani\nde glorioas\u0103 via\u0163\u0103 \u015fcolar\u0103, c\u00e2teva dintre ideile de acum jum\u0103tate de veac au\nc\u0103p\u0103tat frumos fiin\u0163\u0103 chiar aici, \u00eentre zidurile Liceului Alb, cum l-a numit cu\ndragoste smerit\u0103 genera\u0163ia mea. <\/p>\n\n\n\n
Le pun \u00een\noper\u0103 dasc\u0103li competen\u0163i, cu largi cuno\u015ftin\u0163e profesionale, ferici\u0163ii profesori\ndin genera\u0163iile cu por\u0163i deschise c\u0103tre Universalitate.<\/p>\n\n\n\n
Le doresc\ndeplin \u015fi adev\u0103rat succes \u00een crearea NOII \u015eCOLI! Va fi un drum lung \u015fi greu,\ndar plin de satisfac\u0163ii, c\u0103tre un \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt mentorial real.<\/p>\n\n\n\n
Cu g\u00e2ndul la\nviitoarea \u015ecoal\u0103, dedicat\u0103 \u00een totalitate fiec\u0103rui elev, fiind acesta o\nindividualitate singular\u0103 pe Terra, putem \u015fi noi, vis\u0103torii de demult, r\u0103ma\u015fi\nfoarte pu\u0163ini la num\u0103r, dar \u00eenc\u0103 verticali \u00eentre zidurile albe ale Liceului\n\u201ePetru Rare\u015f\u201d s\u0103 \u015foptim, z\u00e2mbind cu mul\u0163umire: \u201eAcum sloboze\u015fte \u2026\u201d <\/p>\n\n\n\n
Mihai-Emilian\nMANCA\u015e<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Pentru o \u015fcoal\u0103 nou\u0103 \u00een mileniul al treilea Una dintre inven\u0163iile esen\u0163iale ale omenirii a fost \u015eCOALA. Prin \u015fcoal\u0103, copiii lumii au p\u0103r\u0103sit modelul ancestral, cel \u00een care, aplicat de nevoie \u00een economiile naturale primitive, p\u0103rin\u0163ii \u00ee\u015fi \u00eenv\u0103\u0163au urma\u015fii s\u0103…<\/p>\n