{"id":18638,"date":"2019-12-24T04:06:15","date_gmt":"2019-12-24T04:06:15","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=18638"},"modified":"2019-12-24T04:06:15","modified_gmt":"2019-12-24T04:06:15","slug":"misiunea-clerului-in-realizarea-marii-uniri-din-1918","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/nihil-sine-deo\/misiunea-clerului-in-realizarea-marii-uniri-din-1918\/","title":{"rendered":"Misiunea clerului \u00een realizarea Marii Uniri din 1918"},"content":{"rendered":"\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"alignleft is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2019\/12\/16-ap227-foto1.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-18641\" width=\"395\" height=\"229\" srcset=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2019\/12\/16-ap227-foto1.jpg 652w, http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2019\/12\/16-ap227-foto1-300x174.jpg 300w, http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2019\/12\/16-ap227-foto1-560x325.jpg 560w, http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2019\/12\/16-ap227-foto1-260x151.jpg 260w, http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2019\/12\/16-ap227-foto1-160x93.jpg 160w\" sizes=\"auto, (max-width: 395px) 100vw, 395px\" \/><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p>Oricum am\nanaliza evenimentele premerg\u0103toare anului 1918, nu putem nega rolul major pe\ncare l-au avut clericii \u00een f\u0103urirea unit\u0103\u0163ii poporului nostru. Prin activit\u0103\u0163ile\npastoral-misionare, clerul a cultivat sentimentul na\u0163ional al unit\u0103\u0163ii \u015fi a\npreg\u0103tit unirea, independen\u0163a \u015fi neat\u00e2rnarea Bisericii str\u0103bune. <\/p>\n\n\n\n<p>Mesajul\ntransmis poporului de r\u00e2nd trebuia s\u0103 fie unul inteligibil pentru \u00eentreaga\nmas\u0103, fapt ce se putea realiza doar printr-un limbaj liturgic, care asigura, la\n\u00eenceputul secolului al XX-lea, mijlocul de comunicare \u00eentre reprezentan\u0163ii emancipa\u0163i\nai na\u0163iunii \u015fi baza societ\u0103\u0163ii format\u0103 \u00een mare parte din \u0163\u0103ranii mai pu\u0163in\n\u015ftiutori de carte. <\/p>\n\n\n\n<p>Prin\ndiscursurile lor, rostite \u00eenainte \u015fi \u00een preajma anului 1918, episcopii\nortodoc\u015fi Ioan I. Papp al Aradului, dr. Miron Cristea al Caransebe\u015fului, Vladimir\nSinchevici din Basarabia \u015fi cei greco-catolici Demetriu Radu al Oradiei,\nValeriu Traian Fren\u0163iu al Lugojului \u015fi Iuliu Hossu al Gherlei etc. au \u0163inut\npermanent treaz\u0103 con\u015ftiin\u0163a unit\u0103\u0163ii de neam \u015fi \u0163ar\u0103 \u00een r\u00e2ndul poporului.\nAcestor episcopi li s-au ad\u0103ugat sutele de preo\u0163i care, \u00een fiecare duminic\u0103 \u015fi\ns\u0103rb\u0103toare, la sf\u00e2r\u015fitul Sfintei Liturghii, prin cuv\u00e2nt\u0103rile \u0163inute au\ncon\u015ftientizat popula\u0163ia despre ceea ce reprezint\u0103 unirea tuturor rom\u00e2nilor\n\u00eentr-un singur stat.  &nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>Liturghia\ns\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u00een toate provinciile locuite de rom\u00e2ni a devenit\nfactorul de unificare spiritual\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103, de dezvoltare a identit\u0103\u0163ii,\ncon\u015ftiin\u0163ei \u015fi culturii na\u0163ionale. Preo\u0163ii din fiecare parohie transmiteau preo\u0163ilor\ndin comunit\u0103\u0163ile \u00eenvecinate mesaje unioniste, astfel \u00eenc\u00e2t credincio\u015fii au fost\npreg\u0103ti\u0163i suflete\u015fte pentru marele act de la Alba-Iulia. A existat o str\u00e2ns\u0103\ncolaborare \u00eentre parohii pe tema unirii, demonstr\u00e2ndu-se \u015fi de aceast\u0103 dat\u0103 c\u0103\nlimba rom\u00e2n\u0103 \u015fi credin\u0163a cre\u015ftin\u0103 sunt componente fundamentale ale fiin\u0163ei \u015fi\nidentit\u0103\u0163ii poporului nostru. <\/p>\n\n\n\n<p>Un rol major\n\u00een ceea ce prive\u015fte trezirea con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale a rom\u00e2nilor din Ardeal l-a\navut protopopul dr. Gheorghe Ciuhandu (1875-1947), care prin numeroasele studii\n\u015fi articole publicate a ridicat stindardul ortodoxiei \u015fi a dezvoltat\nsentimentul de con\u015ftiin\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103 \u00een r\u00e2ndul credincio\u015filor. <\/p>\n\n\n\n<p>Este\ncunoscut faptul c\u0103 episcopul Miron Cristea al Caransebe\u015fului a manifestat o\ncon\u015ftiin\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103 prompt\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 limite. Le-a ordonat preo\u0163ilor din eparhia\nsa ca \u00eemp\u0103ratul Austriei s\u0103 nu mai fie pomenit la slujbele religioase, iar la\necteniile din cadrul Sfintei Liturghii s\u0103 fie pomenit \u201e<em>Marele Sfat al na\u0163iunii rom\u00e2ne<\/em>\u201d, acesta fiind recunoscut drept\nforul suprem de conducere a \u0163\u0103rii. Pentru a demonstra ideile de unitate,\nidentitate na\u0163ional\u0103 \u015fi de apartenen\u0163\u0103 religioas\u0103, am selectat un fragment din\ndiscursul \u0163inut de Miron Cristea \u00een fa\u0163a poporului adunat la Alba-Iulia pe 1\nDecembrie 1918: \u201e<em>M\u0103rit\u0103 na\u0163ie rom\u00e2n\u0103!\nSunt aproape dou\u0103 mii de ani, de c\u00e2nd \u00eemp\u0103ratul Traian a s\u0103dit, a altoit nobila\nvi\u0163\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u00een tulpina v\u00e2njoas\u0103 a rezistentului neam dacic, d\u00e2nd astfel na\u015ftere\npoporului nostru rom\u00e2n. [&#8230;] Dup\u0103 52 luni de uria\u015fe jertfe \u015fi de mult s\u00e2nge\nrom\u00e2nesc v\u0103rsat \u00een lupte crunte, a biruit sf\u00e2nta \u015fi m\u00e2ntuitoare porunc\u0103 din\nsolia puternicului Mesia \u2013 Wilson: \u201eTot poporul trebuie s\u0103 aib\u0103 libertatea de a\nfi st\u0103p\u00e2n pe sine \u015fi a-\u015fi croi \u00eensu\u015fi viitorul \u015fi soarta\u201d. Ca s\u0103 ne folosim \u015fi\nnoi Rom\u00e2nii din Ungaria \u015fi Transilvania de dreptul cuprins \u00een acest evanghelic\nprincipiu, am venit la aceast\u0103 istoric\u0103 \u015fi m\u0103rea\u0163\u0103 adunare na\u0163ional\u0103 \u00een\nstr\u0103vechea Alba-Iulia, de care ne leag\u0103 amintirea celor mai crude chinuri \u015fi\nsuferin\u0163e, dar\u0103 \u015fi cea mai sf\u00e2nt\u0103 n\u0103dejde. <\/em><em>[&#8230;] <\/em><em>Dar chiar de s-ar fi \u015fters din sufletul nostru orice\namintire a muceniciei noastre de veacuri \u00eenc\u0103 nu ne putem g\u00e2ndi la altceva\ndec\u00e2t la aceea, ce au hot\u0103r\u00e2t \u015fi f\u0103cut fra\u0163ii din Basarabia \u015fi Bucovina, adic\u0103\nla Unirea cu scumpa noastr\u0103 Rom\u00e2nie, alipindu-i \u00eentreg p\u0103m\u00e2ntul str\u0103mo\u015fesc. Aceasta\ntrebuie s\u0103 fie singura noastr\u0103 tendin\u0163\u0103 fireasc\u0103; doar\u0103 idealul suprem al\nfiec\u0103rui popor, ce locuie\u015fte pe un teritoriu compact, trebuie s\u0103 fie unitatea\nsa na\u0163ional\u0103 \u015fi politic\u0103. Am fi ni\u015fte ignoran\u0163i, vrednici de dispre\u0163ul \u015fi r\u00e2sul\nlumii, dac\u0103 \u00een situa\u0163ia de azi am avea alt\u0103 dorin\u0163\u0103. Numai din unirea tuturor\nRom\u00e2nilor de pretutindeni vor putea r\u0103s\u0103ri astfel de producte \u015fi manifesta\u0163iuni\nale geniului nostru na\u0163ional, cari prin \u00eensu\u015firile lor specific rom\u00e2ne\u015fti s\u0103\ncontribuie la progresul omenirii. <\/em><em>[&#8230;]<\/em> (http:\/\/centenarulromaniei.ro\/discursul-miron-cristea-campul-lui-horea-1-decembrie-1918\/.)\n<\/p>\n\n\n\n<p>Mitropolitul\nVisarion Puiu (1870-1964), \u00een perioada c\u00e2t era vicar al Eparhiei Dun\u0103rii de Jos\n\u015fi director al Seminarului \u201eSf\u00e2ntul Andrei\u201d din Gala\u0163i (\u00eencep\u00e2nd cu data de 20\nmai 1909) a ges\u00adtionat, pe l\u00e2ng\u0103 problemele de management ale \u015fcolii \u015fi\nvicisitudinile primului r\u0103zboi mondial. <\/p>\n\n\n\n<p>Analiz\u00e2nd \u00een\ndetaliu discursurile reprezentan\u0163ilor Bisericii \u00een preajma evenimentelor de la\n1918, putem concluziona faptul c\u0103 elemente precum unitate, limb\u0103, popor, na\u0163iune,\ncredin\u0163\u0103, \u00eenviere, reconciliere constituie un adev\u0103rat \u201efir ro\u015fu\u201d al mesajului\ntransmis popula\u0163iei rom\u00e2ne, oriunde s-ar afla aceasta. Preo\u0163i \u015fi episcopi apar\u0163in\u00e2nd\ndiverselor culte religioase au militat \u00een permanen\u0163\u0103 pentru realizarea unit\u0103\u0163ii\nde neam \u015fi de credin\u0163\u0103 a rom\u00e2nilor. Putem considera Unirea de la 1918 drept un\nact identitar al identit\u0103\u0163ii de neam \u015fi iubire cre\u015ftin\u0103. La o analiz\u0103 am\u0103nun\u0163it\u0103\na discursurilor putem constata faptul c\u0103 termenii religio\u015fi ocup\u0103 locul al\ndoilea dup\u0103 limbajul politic de specialitate al vremii. <\/p>\n\n\n\n<p>Cele dou\u0103\nBiserici rom\u00e2ne\u015fti din Transilvania (Ortodox\u0103 \u015fi Greco-catolic\u0103) au sprijinit\nefortul de emancipare na\u0163ional\u0103 prin diverse mijloace specifice. Revistele\nbiserice\u015fti ortodoxe: <em>Biserica \u015fi \u015fcoala<\/em>\n(Arad), <em>Telegraful Rom\u00e2n<\/em> (Sibiu), <em>Foia diecezan\u0103 \u015fi Lumina<\/em> (Caransebe\u015f) \u015fi\ncele ale Bisericii unite precum: <em>Unirea\n\u015fi Cultura cre\u015ftin\u0103<\/em> (Blaj), <em>Sionul\nrom\u00e2nesc <\/em>\u015fi<em> Foaia oficioas\u0103<\/em>\n(Lugoj), <em>Vestitorul<\/em> (Oradea) au\nreprezentat adev\u0103rate tribune de popularizare a informa\u0163iilor, apelurilor \u015fi\ncircularelor venite din partea forurilor na\u0163ionale \u015fi biserice\u015fti pentru\nrealizarea unirii tuturor rom\u00e2nilor. Nu trebuie neglijat faptul c\u0103, prin func\u0163iile\npe care le-au de\u0163inut unii preo\u0163i precum Ioan Mo\u0163a, director al ziarului <em>Libertatea<\/em> (Or\u0103\u015ftie) sau preotul doctor\nAvram Imbroane, redactor la ziarul <em>Drapelul<\/em>\n(Lugoj), ale c\u0103ror voci erau ascultate, au contribuit la trezirea \u015fi men\u0163inerea\nsentimentului de unitate \u015fi al dorin\u0163ei de unire a rom\u00e2nilor. <\/p>\n\n\n\n<p>Episcopia\nCaransebe\u015fului, prin intermediul ziarului <em>Foaia\nDiecezan\u0103<\/em>, a anun\u0163at clerul \u015fi popula\u0163ia despre adunarea programat\u0103 la\nAlba-Iulia \u00een data de 1 Decembrie 1918 \u00eendemn\u00e2ndu-i pe credincio\u015fii eparhiei s\u0103\nparticipe la acest \u201epraznic rom\u00e2nesc\u201d. Cu alte cuvinte, discursul clerului a\navut aceea\u015fi linie unitar\u0103 privind identitatea na\u0163ional\u0103 \u015fi religioas\u0103,\nindiferent dac\u0103 a fost rostit sau sub form\u0103 scris\u0103. <\/p>\n\n\n\n<p>Misiunea\nBisericii nu a constat numai \u00een propov\u0103duirea unei identit\u0103\u0163i cre\u015ftine\nmo\u015ftenite ci motiva\u0163ia de a tr\u0103i ca neam un mod de via\u0163\u0103 hristic, manifestat \u00een\ntoate domeniile: cultural, social, politic etc. Preg\u0103tirea spiritual\u0103 \u00een\nvederea \u00een\u0163elegerii c\u0103 unitatea de neam este necesar\u0103 \u015fi c\u0103 dob\u00e2ndirea acesteia\nreprezint\u0103 voin\u0163a divin\u0103, implic\u0103 o deta\u015fare de ceea ce este r\u0103u \u015fi promovarea\nunui dinamism spiritual. Unitatea de neam creaz\u0103 noi raporturi interumane.<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>Dr. Mihai\nFLOROAIA<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Colegiul\nTehnologic \u201eSpiru Haret\u201d Piatra-Neam\u0163<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Oricum am analiza evenimentele premerg\u0103toare anului 1918, nu putem nega rolul major pe care l-au avut clericii \u00een f\u0103urirea unit\u0103\u0163ii poporului nostru. Prin activit\u0103\u0163ile pastoral-misionare, clerul a cultivat sentimentul na\u0163ional al unit\u0103\u0163ii \u015fi a preg\u0103tit unirea, independen\u0163a \u015fi neat\u00e2rnarea Bisericii&hellip;<\/p>\n<p class=\"more-link-p\"><a class=\"more-link\" href=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/nihil-sine-deo\/misiunea-clerului-in-realizarea-marii-uniri-din-1918\/\">Read more &rarr;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[22,416],"tags":[],"class_list":["post-18638","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-nihil-sine-deo","category-numarul-227"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18638","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18638"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18638\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18644,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18638\/revisions\/18644"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18638"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18638"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18638"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}