N\u0103scut \u00een anul 1939, Alexandru Sp\u0103taru a absolvit Liceul „Roman Vod\u0103” \u015fi, dup\u0103 terminarea Facult\u0103\u0163ii de Electrotehnic\u0103 a Institutului Politehnic din Ia\u015fi, a fost angajat \u00een calitate de inginer la centralele termoelectrice din Borze\u015fti \u015fi Bac\u0103u.
\nCocheteaz\u0103 cu poezia \u00eenc\u0103 de pe b\u0103ncile liceului, dar debuteaz\u0103 destul de t\u00e2rziu, \u00een anul 2001, la Editura „Universitas XXI” din Ia\u015fi, cu volumul de versuri Cercuri concentrice \u00een albastru, urmat aproape anual de alte c\u0103r\u0163i. Astfel,\u00een 2012, \u00eei apare cel de-al zecelea volum, Rod \u015fi ofrand\u0103, la Editura „Vasiliana-98” din Ia\u015fi, volum care se bucur\u0103 de o prefa\u0163\u0103 semnat\u0103 de Calistrat Costin \u015fi de o prezentare elogioas\u0103, pe ultima copert\u0103, de Mircea Dinutz. Remarc\u0103m \u015fi inspirata copert\u0103 I realizat\u0103 de poeta \u015fi pictori\u0163a Maria M\u0103nuc\u0103, precum \u015fi ilustra\u0163iile interioare, apar\u0163in\u00e2ndu-i lui Viorel Corodescu-COV.
\nAjuns dependent de un scaun cu rotile, pe care Alexandru Sp\u0103taru \u00eel nume\u015fte, \u00eentr-un vers, „calea\u015fca mea regal\u0103” – admirabil\u0103 sfidare a unui destin nemilos! – poetul bucure\u015ftean de ast\u0103zi mediteaz\u0103 la soarta omenirii \u015fi a individului, cu o bucurie netrucat\u0103, individualiz\u00e2ndu-se printr-un discurs liric de tip reflexiv, menit s\u0103 descopere lumina unui suflet \u00eenzestrat cu mari resurse de sensibilitate, care se revars\u0103 \u00een versuri de puternic\u0103 vibra\u0163ie interioar\u0103, amestec natural de sagacitate \u015fi candoare, de erudi\u0163ie \u015fi spontaneitate.
\n\u00cemprumutat \u015fi de noi, titlul volumului \u00een discu\u0163ie, cu bogate rezonan\u0163e \u015fi generos ca \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 simbolic\u0103, sugereaz\u0103 momentul deplinei maturit\u0103\u0163i creatoare, din surplusul c\u0103reia poetul se arat\u0103 dispus s\u0103 ofere tuturor o p\u0103rticic\u0103 din „starea de perpetu\u0103 gra\u0163ie”, o palm\u0103 din ,,super-concentratul de libertate absolut\u0103”, „o pic\u0103tur\u0103 din magia albastr\u0103 a infinitului”, „o adiere din mireasma Edenului\/ un strop din roua dimine\u0163ilor stelare”, „o sc\u00e2nteie din amnarul dorului”, „o pagin\u0103 din Cartea Universului”, o \u00eenghi\u0163itur\u0103 din ” r\u00e2ul de ap\u0103 vie care\/ curge-n mine”, o silab\u0103 din „cuv\u00e2ntul ce aprinde\/ candela pentru iertare”, o sf\u00e2\u015fie din „noaptea de mistere\/ unde florile c\u00e2nt\u0103 \/ ca privighetorile\/ iar fluturii sunt\/ flori \u00een zbor”.
\n\u00cen poezia sa se desf\u0103\u015foar\u0103 un teritoriu al ideii \u015fi al marilor interoga\u0163ii, dezv\u0103luind un lirism grav \u015fi tensionat ce se remarc\u0103 prin autenticitatea tr\u0103irilor \u015fi intelectualizarea emo\u0163iei, finalizate \u00een tablouri de natur\u0103 inefabil\u0103: ,,Sunt c\u0103l\u0103torul \u015fi corabia\u2026am \u00eent\u00e2lnire cu Nem\u0103rginirea\u2026c\u0103l\u0103toresc prin vreme \/ \u015fi-o opresc \/ c\u00e2nd vreau s\u0103-ngenunchez \/ \u00een fa\u0163a unei clipe, \/s-o s\u0103rut\u2026nu pierd ocazia \/ s\u0103 dau o rait\u0103 prin mistere\u2026un \u00eentuneric absolut \/ nu poate exista, \/ de vreme ce orice mi\u015fcare \/ e \u00eenso\u0163it\u0103 de lumin\u0103\u2026respir\u0103 rar \u015fi ad\u00e2nc, \/ s\u0103 intre fluidul miraculos\/ \u00een toate am\u0103nuntele\u2026nemuritorii \/ sunt hoinari ferici\u0163i \/ prin oceanele stelare;\/ c\u00e2nd nu zboar\u0103, \/ p\u0103\u015fesc din stea \u00een stea, \/ gravita\u0163ia o calc\u0103 \u00een picioare\u2026vino, Doamne, \u015fi r\u0103m\u00e2i \/ s\u0103 c\u00e2nt\u0103m \u00eempreun\u0103. \/ Eu s\u0103 murmur, \/ Tu s\u0103 fii c\u00e2ntecul meu”.
\nAlexandru Sp\u0103taru se dovede\u015fte un poet \u00eenzestrat cu har \u015fi ad\u00e2nc\u0103 sim\u0163ire, care \u00ee\u015fi tr\u0103ie\u015fte cu intensitate tr\u0103irile, un creator de poezie cerebral\u0103, antiepica, esen\u0163ializat\u0103 \u015fi abstract\u0103, lumea lui fiind situat\u0103 \u00eentr-o zon\u0103 eterat\u0103 \u015fi pur\u0103, ca o contrapondere la agresivitatea mundan\u0103. \u00cenzestrat cu aptitudinea de a fixa imponderabilul afectiv, poetul ne impresioneaz\u0103 prin efervescen\u0163a tr\u0103irilor interioare, caracteristica demersului s\u0103u fiind dorin\u0163a de d\u0103ruire p\u00e2n\u0103 la sacrificiu.
\nDeparte de retorica ultimelor decenii, Alexandru Sp\u0103taru r\u0103m\u00e2ne un poet livresc – destinul, condi\u0163ia artistului, trecerea inexorabil\u0103 a timpului, dragostea, nostalgia, extazul \u00een fa\u0163a frumuse\u0163ii vie\u0163ii, rela\u0163ia cu divinitatea, toate temele g\u0103sindu-\u015fi locul \u00eentr-o poezie problematizant\u0103, str\u0103b\u0103tut\u0103 de tot mai grave \u00eentreb\u0103ri nelini\u015ftitoare.
\n„Cartea lui Alexandru Sp\u0103taru se cite\u015fte cu folos, condi\u0163ia de \u00eensingurat printre miracole a poetului, venind s\u0103 inspire \u015fi celor mai sceptici o und\u0103 generoas\u0103 de \u00eemp\u0103care cu drama acestui cosmos parc\u0103 f\u0103r\u0103 nici un sens (ori, mai bine zis, f\u0103r\u0103 un sens, c\u00e2t de c\u00e2t, precis\u2026” scrie Calistrat Costin \u015fi nu mai pu\u0163in \u00eenc\u00e2ntat se arat\u0103 \u015fi Mircea Dinutz, din care re\u0163inem o singur\u0103 fraz\u0103: „Alexandru Sp\u0103taru propune un cod poetic ce impresioneaz\u0103 prin frumuse\u0163ea pur\u0103 a liniilor, mi\u015fcarea imprevizibil\u0103 a determin\u0103rilor \u00een plan ideatic, trecerea rapid\u0103 de la un c\u00e2mp de percep\u0163ie la altul, cu transla\u0163ii de la pasiunea puternic\u0103 \u015fi durativ\u0103 la comunicarea ad\u00e2nc\u0103, ceremonioas\u0103 cu lucrurile lumii”.
\nSuflet vulnerat \u015fi totu\u015fi senin, echilibrat si discret, Alexandru Sp\u0103taru converte\u015fte tragedia uman\u0103 \u00eentr-o victorie a spiritului, v\u0103z\u00e2ndu-\u015fi de scris ca de un ritual zilnic \u015fi oferindu-ne, spre delectare, un spectacol poetic al ra\u0163iunii \u015fi al lucidit\u0103\u0163ii.<\/p>\n
Mihai MERTICARU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
N\u0103scut \u00een anul 1939, Alexandru Sp\u0103taru a absolvit Liceul „Roman Vod\u0103” \u015fi, dup\u0103 terminarea Facult\u0103\u0163ii de Electrotehnic\u0103 a Institutului Politehnic din Ia\u015fi, a fost angajat \u00een calitate de inginer la centralele termoelectrice din Borze\u015fti \u015fi Bac\u0103u. Cocheteaz\u0103 cu poezia \u00eenc\u0103…<\/p>\n