{"id":19030,"date":"2020-01-27T19:32:05","date_gmt":"2020-01-27T19:32:05","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=19030"},"modified":"2020-01-27T19:32:05","modified_gmt":"2020-01-27T19:32:05","slug":"jubileul-si-demnitatea-unei-institutii","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/studii-si-sinteze\/jubileul-si-demnitatea-unei-institutii\/","title":{"rendered":"Jubileul \u015fi demnitatea unei institu\u0163ii"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u00cen octombrie 2015 s-a\n\u00eemplinit o jum\u0103tate de veac de c\u00e2nd spa\u0163iul cultural nem\u0163ean \u015fi-a ad\u0103ugat o\nnou\u0103 institu\u0163ie \u2013 Muzeul de \u015etiin\u0163e Naturale din Piatra-Neam\u0163 \u2013, devenit\u0103, \u00een\ntimp, o unitate de cercetare de prestigiu na\u0163ional \u015fi, dup\u0103 cum vom vedea, cu\necou dincolo de fruntariile \u0163\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

\u00cenfiin\u0163area lui avea s\u0103\n\u00eensemne, de fapt, continuarea pe o treapt\u0103 superioar\u0103 a unor vechi tradi\u0163ii de\ncercetare \u015fi cunoa\u015ftere a meleagurilor nem\u0163ene, de care se leag\u0103 numele unor\nneobosi\u0163i cercet\u0103tori precum Ion Simionescu, Ion Atanasiu, Leon Cosmovici,\nMihai Stamatin, Mihai David, Mircea Pauc\u0103, Aristide Caradja, Gheorghe Grin\u0163escu\n\u015f. a.<\/p>\n\n\n\n

Prima \u00eencercare de a\norganiza \u00een jude\u0163ul nostru un muzeu i se datoreaz\u0103 lui Mihai Stamatin\n(1875-1922), profesor, om de \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi publicist, fost director al Liceului\n\u201ePetru Rare\u015f\u201d at\u00e2t \u00eenainte, c\u00e2t \u015fi dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n\n\n\n

Vorbind de necesitatea\nunei asemenea institu\u0163ii, Mihai Stamatin atr\u0103gea aten\u0163ia contemporanilor: Vremurile ne cheam\u0103 pe trepte de cultur\u0103 mai\n\u00eenalt\u0103 dec\u00e2t cele pe care au fost p\u00e2n\u0103 acum. Pentru satisfacerea acestei\nchem\u0103ri e nevoie s\u0103 apel\u0103m la un num\u0103r mai mare de noi factori culturali \u015fi mai\ncu seam\u0103 e de absolut\u0103 nevoie s\u0103 trecem din lumea vorbelor \u015fi a iluziilor, \u00een\ncare am tr\u0103it p\u00e2n\u0103 acum, la cea a faptelor reale. Intre factorii de prop\u0103\u015fire\ncultural\u0103 a unui popor, muzeele \u00eendeplinesc un rol important<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Trec\u00e2nd la fapte, \u00een anul\n1920, Mihai Stamatin inaugureaz\u0103 \u00een cadrul Liceului, Muzeul Regional Cozla<\/strong> \u00een care erau expuse, \u00eentr-o prim\u0103 expozi\u0163ie,\nplante, roci, animale \u00eemp\u0103iate, dar \u015fi vestigii antice \u015fi medievale. Aceasta\navea o menire redus\u0103 la nevoile de instruc\u0163ie ale \u015fcolii, \u00eenc\u00e2t un muzeu la\ndispozi\u0163ia marelui public avea s\u0103 se realizeze cu multe decenii mai t\u00e2rziu,\ndup\u0103 \u00eentemeierea celui de istorie, \u00een 1934.<\/p>\n\n\n\n

Ideea a fost reluat\u0103 abia\ndup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial \u015fi-i apar\u0163ine acelei personalit\u0103\u0163i de excep\u0163ie\ncare a fost preotul \u015fi arheologul Constantin Matas\u0103. La propunerea sa, \u00een\nseptembrie 1960, se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 Muzeul de Istorie, Sec\u0163ia de \u015etiin\u0163e\nNaturale la care este numit ca muzeograf Mihai Ciobanu (1926-1994), biolog de\nforma\u0163ie, care activase p\u00e2n\u0103 atunci ca profesor \u015fi botanist al \u00eentreprinderii Plafar<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u00cen actul de na\u015ftere al\nMuzeului, un rol hot\u0103r\u00e2tor l-a avut, \u00eens\u0103, distinsul istoric Iulian Antonescu\n(1932- 1991), fost director al Muzeului Regional Bac\u0103u care, \u00een acord cu p\u0103rin\u0163ii\ns\u0103i, colonelul Gheorghe \u015fi profesoara Eugenia Antonescu, doneaz\u0103 statului\nactuala cl\u0103dire a Muzeului, aflat\u0103 atunci \u201ela ro\u015fu\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Odat\u0103 cu finisarea\ncl\u0103dirii, se declan\u015feaz\u0103 \u015fi ac\u0163iunea de achizi\u0163ie \u015fi organizare a colec\u0163iilor\nde paleontologie, botanic\u0103, entomologie, ornitologie \u015f. a., astfel c\u0103, \u00een\noctombrie 1965, sec\u0163ia se transform\u0103 \u00een unitate independent\u0103 cu 11 angaja\u0163i,\nprintre care m\u0103 num\u0103ram, ca muzeograf cu responsabilit\u0103\u0163i de geograf \u015fi geolog,\nal\u0103turi de colega mea de facultate, Elena Florescu.<\/p>\n\n\n\n

Anii de \u00eenceput au fost\nanevoio\u015fi din lipsa sau precaritatea colec\u0163iilor, dar \u015fi a mobilierului\nadecvat. \u00cemi amintesc de amabilitatea \u015fi bun\u0103voin\u0163a cu care am fost dota\u0163i \u015fi\nam primit dona\u0163ii de la c\u0103rturarul G.T. Kirileanu, de la directorul de atunci\nal Bibliotecii Jude\u0163ene, Eugen Dr\u0103gan, sau de colec\u0163iile de mineralogie primite\nde la I. Mare\u015f, profesor universitar, nem\u0163ean de origine, \u015fi de fauna mezozoic\u0103\ndin regiunea H\u0103ghima\u015fului, oferit\u0103 de profesorul dr. I. Preda de la\nUniversitatea Bucure\u015fti.<\/p>\n\n\n\n

Au fost anii c\u00e2nd unitatea\na cunoscut o dezvoltare rapid\u0103 pe t\u0103r\u00e2m expozi\u0163ional \u015fi de cercetare, devenind\ncapabil\u0103 ca \u00een noiembrie 1969 s\u0103-\u015fi deschid\u0103 por\u0163ile marelui public. F\u0103r\u0103 s\u0103 am\nvreo nostalgie pentru acele vremuri, dar compar\u00e2nd cu prezentul sumbru pe care-1\ntr\u0103ie\u015fte institu\u0163ia, \u00een acei ani Muzeul de \u015etiin\u0163e Naturale era unitate de sine\nst\u0103t\u0103toare cu personalitate juridic\u0103, contabilitate proprie, administrator,\ndotat cu mijloace de transport \u015fi fonduri pentru cercet\u0103rile de teren \u015fi pentru\neditarea de publica\u0163ii. Salarizarea, \u00een schimb, nu era deloc atractiv\u0103 \u015fi cei\nmai mul\u0163i continuau s\u0103 lucreze la aceste institu\u0163ii m\u00e2na\u0163i mai mult de pasiune.\nBa mai mult, salaria\u0163ii muzeelor, chiar doctori \u00een \u015ftiin\u0163\u0103 fiind, nu erau\nasimila\u0163i cu categoriile de remunerare din cercetare.<\/p>\n\n\n\n

Din 1969, de la deschidere\n\u015fi p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, expozi\u0163ia de baz\u0103 a Muzeului, at\u00e2t sec\u0163iunea geologic\u0103 \u015fi\ngeografic\u0103, c\u00e2t \u015fi cea biologic\u0103, a fost constant \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it\u0103 at\u00e2t ca material\nde colec\u0163ie, c\u00e2t \u015fi ca mod de realizare \u015ftiin\u0163ific\u0103, r\u0103spunz\u00e2nd astfel nevoilor\nde informa\u0163ie, instruc\u0163ie \u015fi culturalizare a cona\u0163ionalilor no\u015ftri.<\/p>\n\n\n\n

Expozi\u0163ia de baz\u0103\nintroduce mai \u00eent\u00e2i vizitatorul \u00een lumea regnului mineral \u015fi a fenomenelor\ngeologice care guverneaz\u0103 evolu\u0163ia scoar\u0163ei terestre prin ilustrarea principalelor\nprocese implicate \u00een acel concept revolu\u0163ionar care este tectonica global\u0103 cu\nteoria pl\u0103cilor tectonice.<\/p>\n\n\n\n

Urmeaz\u0103 evolu\u0163ia geologic\u0103\na \u0163inutului nem\u0163ean, care se e\u015faloneaz\u0103 din Paleozoic \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een Cenozoic,\nevolu\u0163ie ilustrat\u0103 \u00een expozi\u0163ie prin material petrografic \u015fi faun\u0103 fosil\u0103 din\nzona cristalino-mezozoic\u0103 de la vest, Oligocenul fli\u015fului carpatic \u015fi a Sarma\u0163ianului\nde platform\u0103, din extremitatea estic\u0103 a teritoriului. \u00cen aceast\u0103 sec\u0163iune\ntroneaz\u0103 harta geologic\u0103 a \u0163inutului, realizat\u0103 \u00een relief, exponat sugestiv \u015fi\nunic, de altfel, \u00een muzeele din \u0163ara noastr\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Fauna fosil\u0103 expus\u0103 \u00een\nvitrine se completeaz\u0103 \u00een mod instructiv \u015fi explicit cu paleoland\u015fafturile\nspecifice erelor geologice \u2013 Paleozoic, Mezozoic \u015fi Cenozoic, realizate\npictural de arti\u015fti plastici cu mare experien\u0163\u0103, respectiv Petru Arhire,\nDumitru Bostan \u015fi Mircea Ciac\u00e2ru. Evolu\u0163ia geologic\u0103 a \u0163inutului Neam\u0163 se\n\u00eencheie cu exponate care privesc perioada Cua\u00adternarului, interes\u00e2nd omul\npreistoric cu industria lui litic\u0103, descoperit\u0103 mai \u00een toate sta\u0163iunile nem\u0163ene\napar\u0163in\u00e2nd Paleo- \u015fi Neoliticului.<\/p>\n\n\n\n

Aspectele de ordin\ngeografic ale \u0163inutului Neam\u0163, care urmeaz\u0103 circuitului, au drept sintez\u0103 o\nhart\u0103 geomorfologic\u0103, de asemenea \u00een relief \u015fi din nou o excep\u0163ie \u00een modul de\nexprimare muzeistic a acestui soi de fenomene.<\/p>\n\n\n\n

Problematica de ordin\nbiologic impus\u0103 de particularit\u0103\u0163ile naturalistice ale \u0163inutului Neam\u0163 este\nrealizat\u0103 \u00een expozi\u0163ie prin mijloace clasice, dioramatice. Se poate aprecia c\u0103\ndou\u0103 dintre ele sunt cu adev\u0103rat monumentale, respectiv diorama Ceahl\u0103ului \u015fi\ndiorama cu Cheile \u015eug\u0103ului. \u015ei de data aceasta, fundalurile sunt opera\narti\u015ftilor consacra\u0163i: Doru Ulian \u015fi, din nou, Petric\u0103 Arhire.<\/p>\n\n\n\n

Expozi\u0163ia se \u00eencheie cu o\ninvita\u0163ie la drume\u0163ie f\u0103cut\u0103 prin intermediul unei h\u0103r\u0163i \u00een relief care\nruleaz\u0103, prin mijloace electronice, diapozitive prezent\u00e2nd \u00eentregul fond\nturistic al jude\u0163ului nostru at\u00e2t peisagistic, c\u00e2t \u015fi de ordin\ncultural-istoric. Este vorba de Cheile Bicazului, Lacul Izvorul Muntelui,\nCeahl\u0103ul, l\u0103ca\u015furile mo\u00adnahale nem\u0163ene, muzeele \u015fi casele memoriale \u015f. a.;\nharta este opera colegei mele Elena Florescu, azi doctor \u00een etnografie \u015fi autor\nal unor valoroase monografii de profil.<\/p>\n\n\n\n

Patrimoniul actual al\nMuzeului prezint\u0103 un num\u0103r de 55000 de bunuri culturale din care 163 de tezaur.\nPe domenii, colec\u0163ia de mineralogie const\u0103 \u00een 1200 de e\u015fantioane, cea de\npaleontologie 1062 de fosile, din care 900 reprezint\u0103 pe\u015ftii fosili, cu 64 de\nholotipuri propuse ca piese de tezaur.<\/p>\n\n\n\n

Piesele de tezaur din\ncolec\u0163ia de pe\u015fti fosili reprezint\u0103, de fapt, speciile noi pentru \u015ftiin\u0163\u0103\ndescrise din aria carpatic\u0103, incluz\u00e2nd masivele Pietricia, Cozla \u015fi Cernegura,\nduc\u00e2nd dincolo de grani\u0163ele \u0163\u0103rii nume rom\u00e2ne\u015fti, demne de istoria \u015fi de\nantichitatea noastr\u0103 geto-dacic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

O pies\u0103 de excep\u0163ie din\ncolec\u0163ia care a consacrat aceast\u0103 institu\u0163ie este exemplarul de\nLepidopusglarissianus, un fel de pe\u015fte-\u015farpe descoperit pe valea Sucevi\u0163ei \u015fi\ndonat Muzeului de c\u0103tre doctorul geolog Florinel Florea din C\u00e2mpulung\nMoldovenesc. A fost adus la Piatra-Neam\u0163 sub forma a 24 de fragmente extrase\ndin mama brun\u0103 bituminoas\u0103 oligocen\u0103, asamblat \u015fi reconstituit cu mult\u0103 migal\u0103\n\u015fi pricepere de acela\u015fi Petric\u0103 Arhire, m\u00e2n\u0103 de aur, priceput la tot ce nevoia\ncerea.<\/p>\n\n\n\n

Sunt de ad\u0103ugat apoi cele\n18.000 de exemplare din colec\u0163ia de Entomologie, 25000 de plante \u015fi 1435 de\nvertebrate naturalizate; o atrac\u0163ie deosebit\u0103 o constituie cele dou\u0103 piese de\nvertebrate mari, elanul \u015fi zimbrul, primul naturalizat de celebrul \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor\nCostic\u0103 Romanescu, iar zimbrul de Petric\u0103 Arhire.<\/p>\n\n\n\n

Una din rarit\u0103\u0163i o constituie\napoi colec\u0163ia p\u0103s\u0103rilor de balt\u0103 ap\u0103rute \u00een zona Neam\u0163ului odat\u0103 cu lacurile de\nacumulare hidroenergetice, colec\u0163ie donat\u0103 de c\u0103tre academicianul dr. Dan\nMunteanu, fost cercet\u0103tor al Sta\u0163iunii \u201eStejarul\u201d de la P\u00e2ng\u0103ra\u0163i, actualmente\npre\u015fedintele Comisiei Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Rom\u00e2ne.<\/p>\n\n\n\n

A\u015fa cum am consemnat deja,\ncolec\u0163ia de pe\u015fti fosili a fost \u015fi r\u0103m\u00e2ne principala zestre care a \u00eenscris\nMuzeul \u00een r\u00e2ndul institu\u0163iilor de mare prestigiu din Europa \u015fi chiar din lume.\n\u00cen afara colec\u0163iei \u00een sine, sunt trei teze de doctorat prin care s-a f\u0103cut\ncunoscut comunit\u0103\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice din afara grani\u0163elor na\u0163ionale tezaurul\npaleontologic al Oligocenului carpatic. Un istoric al acestor cercet\u0103ri care au\ndus faima Muzeului pietrean merit\u0103 s\u0103 fie cunoscut mai \u00eendeaproape.<\/p>\n\n\n\n

To\u0163i autorii care au avut\nca obiect de studiu pe\u015ftii fosili de la Piatra-Neam\u0163 sus\u0163in c\u0103 \u00eenceputul \u00een\nacest domeniu a fost f\u0103cut de c\u0103tre Leon Cosmovici, prin anul1883, c\u00e2nd \u015fi-a\n\u00eenceput aici investiga\u0163iile \u015fi care publica deja \u00een anul 1887 prima lucrare cu\ntitlul P\u0103turele cu pe\u015fti din mun\u0163ii\nPietricica \u015fi Cozla \u2013 Districtul Neam\u0163 (ora\u015ful) Piatra<\/em>, publicat\u0103 \u00een Buletinul Societ\u0103\u0163ii Medicilor \u015fi\nNaturali\u015ftilor din Ia\u015fi<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Z\u0103bovind pu\u0163in asupra\nautorului, am descoperit c\u00e2teva lucruri cu totul inedite. Leon Cosmovici (1857-\n1921) nu avea nimic comun cu geologia. Era profesor de fiziologie animal\u0103 la\nFacultatea de Medicin\u0103 din Ia\u015fi, de\u0163in\u00e2nd \u015fi \u015fefia catedrei de zoologie \u015fi\nfiziologie de la Universitatea \u201eA1.I. Cuza\u201d. Era fiul preotului Ioan Cosmovici\ndin localitatea Sasca-Suceava, sora sa, Maria Cosmovici, fiind mama lui George\nEnescu. F\u0103cuse studii \u00eenalte la Coll\u00e8ge de France \u015fi a ajuns p\u00e2n\u0103 la urm\u0103\nmembru al Academiei Rom\u00e2ne. Este considerat chiar fondatorul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului de\nfiziologie animal\u0103 din Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n

Convertit, din pasiune,\nprobabil, la paleontologie, avea avantajul preg\u0103tirii biologice, astfel \u00eenc\u00e2t,\ncu ocazia primului s\u0103u studiu, \u015fi-a pus c\u00e2teva probleme, \u015fi anume: pe\u015ftii\ndetermina\u0163i sunt de ap\u0103 dulce sau s\u0103rat\u0103, clima \u00een timpul form\u0103rii depozitelor\ncare conserv\u0103 resturile de pe\u015fti era rece, cald\u0103 sau st\u00e2mp\u0103rat\u0103 \u015fi, \u00een final,\ndac\u0103 apele erau ad\u00e2nci sau nu, cu alte cuvinte dac\u0103 fauna este litoral\u0103, de\nad\u00e2ncime, sau abisal\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00centreb\u0103rile sale primesc,\np\u00e2n\u0103 la urm\u0103, r\u0103spuns, ajung\u00e2ndu-se la concluzia c\u0103 specimenele descoperite de\nautor sunt de ap\u0103 s\u0103rat\u0103, clim\u0103 cald\u0103 \u015fi de ape cu ad\u00e2ncime mic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 cum se \u015ftie, dup\u0103\nprima sa lucrare, Leon Cosmovici renun\u0163\u0103 la aceast\u0103 pasiune \u015fi doneaz\u0103 colec\u0163ia\nLaboratorului de Geologie \u015fi Paleontologie al Universit\u0103\u0163ii \u201eA1.I. Cuza\u201d, a\u015fa\nc\u0103 studiul sistematic al pe\u015ftilor oligoceni din zona Neam\u0163ului este preluat de\nIon Simionescu. Acesta public\u0103 o prim\u0103 not\u0103 intitulat\u0103 Asupra c\u00e2torva pe\u015fti fosili din Ter\u0163iarul rom\u00e2nesc<\/em>, descriind\nexemplare apar\u0163in\u00e2nd la 9 genuri \u015fi 8 specii, din care un gen \u015fi trei specii\nnoi pentru \u015ftiin\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Acela\u015fi autor, \u00een 1905, revine cu o nou\u0103 lucrare, ocazie\ncu care prezint\u0103 o specie inedit\u0103, Thynnus\nalbui<\/em>, denumire dat\u0103 ca omagiu bunului s\u0103u amic \u015fi sprijinitor Nicu Albu,\npe atunci prefect de Neam\u0163, ctitorul Gr\u0103dinii Zoologice din localitate.<\/p>\n\n\n\n

Preocup\u0103rile \u00een cunoa\u015fterea faunei paleoichtyologice de\nla Piatra Neam\u0163 sunt reluate, dup\u0103 Simionescu, din nou de un Cosmovici, fiul\nlui Leon, \u015fi anume Nicolae Leon Cosmovici.<\/p>\n\n\n\n

Din nou este vorba de o pasiune extraprofesional\u0103 pentru\nc\u0103 Nicolae Cosmovici (1889-1965), \u015fcolit la Sorbona, a urmat tat\u0103lui, fiind\nprofesor tot de fiziologie animal\u0103 la Universitatea \u201eAI.I. Cuza\u201d, iar mai apoi\nla cea din Bucure\u015fti. <\/p>\n\n\n\n

Nicolae Leon Cosmovici se pare c\u0103 este descoperitorul\npunctului fosilifer de la Ag\u00e2rcia unde, pe l\u00e2ng\u0103 pe\u015fti, a mai identificat\nlamellibranchiate, gasteropode \u015fi insecte. Colec\u0163ia este rodul activit\u0103\u0163ii sale\npasionate f\u0103cut\u0103 \u00een vremea vacan\u0163elor studen\u0163e\u015fti. Rezultatele muncii sale sunt\npublicate \u00een Arhiva<\/em> din Ia\u015fi \u00een anii\n1910 \u015fi 1912, el determin\u00e2nd un num\u0103r de 14 specii, apar\u0163in\u00e2nd la 10 genuri.<\/p>\n\n\n\n

Nicolae Cosmovici \u00een colaborare cu Mircea Pauc\u0103 revin\nasupra Oligocenului nem\u0163ean, public\u00e2nd c\u00e2te o lucrare, \u00een 1934 \u015fi mai apoi \u00een\n1951, dup\u0103 ce \u00een 1931 Mircea Pauc\u0103 de unul singur mai determinase de aici patru\nspecii noi pentru \u015ftiin\u0163\u0103, descoperind pentru prima dat\u0103 \u015fi pe\u015fti mezopelagici\ncu fotofori.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Nu este lipsit de interes s\u0103 men\u0163ion\u0103m c\u0103 \u00een arhiva\nMuzeului, probabil prin dona\u0163ia f\u0103cut\u0103 de Mircea Pauc\u0103, se afl\u0103 un manuscris,\nintitulat caietul de lucru nr. 4<\/em>,\nr\u0103mas de la Nicolae Cosmovici din care se poate deduce precizia \u015fi\nscrupulozitatea cu care acest meticulos cercet\u0103tor \u00ee\u015fi prelucra, din punct de\nvedere sistematic, materialul fosilifer \u015fi cum \u00ee\u015fi desena osteolog\u00eda pe h\u00e2rtie\ndup\u0103 tot ce vedea, probabil, sub lup\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen deceniul al patrulea al secolului trecut ne aflam deja\nla o jum\u0103tate de secol de la prima lucrare privind ichtyofauna fosil\u0103 din\nOligocenul \u00eemprejurimilor ora\u015fului Piatra-Neam\u0163. Erau anii c\u00e2nd acest \u201eTrimon\u0163ium\u201d\nnem\u0163ean, Cozla-Pietricica-Cernegura, intra definitiv \u00een circuitul valorilor\npaleontologice europene. Dar nu avea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 singur, pentru c\u0103, \u00een anul 1934,\n\u00een acela\u015fi circuit, intr\u0103 \u015fi plaiurile v\u00e2lcene, cu localitatea Susl\u0103ne\u015fti.\nAici, \u00eenc\u0103 din 1926 lucra un alt \u00eemp\u0103timit al domeniului, geologul Mircea Pauc\u0103\n(1903-1988) ale c\u0103rui investiga\u0163ii s-au finalizat cu o tez\u0103 de doctorat sub\n\u00eendrumarea paleontologului de talie european\u0103 Otto Abel, sus\u0163inut\u0103 la Viena,<\/p>\n\n\n\n

Teza va fi publicat\u0103 \u00een Anuarul Institutului Geologic \u00een\nlimba german\u0103 \u015fi va lansa \u00een circuitul european noi nume de sorginte\nrom\u00e2neasc\u0103, respectiv un gen \u015fi 11 specii noi pentru \u015ftiin\u0163\u0103, precum: Mrazeciamrazeci, Nemachilusmusceli,\nSerranussimionescui, Scombervoite\u015ftii, Ammodytesantipai <\/em>\u015f.a.<\/p>\n\n\n\n

Publicarea tezei \u00een limba german\u0103 \u00ee\u015fi are povestea ei pe\ncare o \u015ftiu chiar de la profesorul Pauc\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd ea fusese redactat\u0103\ndeja \u00een aceast\u0103 limb\u0103. \u00censu\u015fi profesorul era vorbitor de german\u0103. De\u015fi era din\nB\u0103lu\u015feni \u2013 Boto\u015fani, f\u0103cuse Liceul \u201eHonterus\u201d din Bra\u015fov la dorin\u0163a tat\u0103lui\ns\u0103u, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul Dumitru Pauc\u0103, care-\u015fi \u00eensu\u015fise aceast\u0103 limb\u0103 pe c\u00e2nd, \u00een\nprimul r\u0103zboi mondial, fusese prizonier \u00een lag\u0103rele din Germania. Ulterior,\nexersase aceast\u0103 limb\u0103 \u00een preajma lui Ludovic Mrazec, \u00een calitate de secretar\nparticular al acestuia, \u015fi, mai t\u00e2rziu, a lui Grigore Antipa, ambii filo-germani.<\/p>\n\n\n\n

De fapt, spunea Profesorul, publicarea \u00eentr-o limb\u0103\nstr\u0103in\u0103 avea \u015fansa introducerii preocup\u0103rilor rom\u00e2nilor in circuitul ideilor\neuropene pentru c\u0103, nu de pu\u0163ine ori, din aceast\u0103 pricin\u0103 s-au pierdut mari \u015fanse,\na\u015fa cum a fost \u00een cazul lui N. S\u0103ulescu, descoperitorul insulinei sau a lui \u015etefan\nProcopiu, cel cu magnetonul.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 monumentala sintez\u0103 a faunei fosile de la Susl\u0103ne\u015fti\ndin 1934, asupra domeniului se las\u0103 o oarecare lini\u015fte, un hiatus de aproape\ncinci decenii, interval de nedumerire, probabil, pentru mul\u0163i din speciali\u015ftii\nvremii printre care: Camille Arambourg din Fran\u0163a, Daniltshenko din Rusia, Anna\nJerzmanska din Polonia, Jonet din Portugalia sau Sorbini din Italia.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen anul 1977 \u00eens\u0103, are loc surpriza c\u00e2nd se public\u0103 a\ndoua sintez\u0103 semnat\u0103, de data aceasta, de Mihai Ciobanu care prive\u015fte Fauna de pe\u015fti fosili din Oligocenul de la\nPiatra-Neam\u0163<\/em>, monografie publicat\u0103 \u00een Editura Academiei Rom\u00e2ne. Lansarea\nei, \u00eemi amintesc, a avut loc la Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 fiind prezentat\u0103 de\nsubsemnatul \u00een prezen\u0163a magistrului s\u0103u, profesorul Mircea Pauc\u0103; de altfel,\np\u00e2n\u0103 la sintez\u0103, autorul mai publicase deja trei note in 1969, 1970 \u015fi 1976.<\/p>\n\n\n\n

De fapt Mihai Ciobanu publica teza dup\u0103 un interval de\ndou\u0103 decenii pentru c\u0103 preocup\u0103rile sale \u00eencepuser\u0103 \u00een 1957 pe c\u00e2nd era profesor\nde biologie \u00een ora\u015ful Piatra-Neam\u0163. Antrenase \u00een activitatea de investiga\u0163ie a\ndisodilelor \u015fi a manelor bituminoase oligocene \u015fi pe elevii s\u0103i de gimnaziu.<\/p>\n\n\n\n

\u00cemi aduc aminte c\u0103 \u00eentre \u015fcolari era o adev\u0103rat\u0103\n\u00eentrecere, unii f\u0103c\u00e2nd-o din pasiune, al\u0163ii din interes, pentru c\u0103 descoperirea\nexemplarelor era recompensat\u0103 cu note mari. Pentru nota maxim\u0103 trebuia ca\nexemplarele descoperite s\u0103 fie \u00eentregi \u015fi forme rare \u015fi, din acest punct de\nvedere, clupeidele nu intrau la socoteal\u0103, fiind frecvente, astfel c\u0103 elevii\ndeja \u015ftiau s\u0103 le deosebeasc\u0103. Mul\u0163i din ace\u015fti elevi au \u015fi urmat apoi Geologia,\ncum este cazul celebrului alpinist pietrean Ticu L\u0103c\u0103tu\u015fu.<\/p>\n\n\n\n

Sinteza autorului prezint\u0103 sistematica faunei descoperite,\ndar \u015fi aprecieri paleomediale. Fauna cuprinde lamellibranchiate, gasteropode,\narachnidae, crustacee, pe\u015fti \u015fi anume 26 de familii cu 44 de genuri \u015fi 69 de\nspecii, din care un num\u0103r de 29 holotipuri, adic\u0103 forme noi pentru \u015ftiin\u0163\u0103. La\ntoate acestea se adaug\u0103 reptile, respectiv o broasc\u0103 \u0163estoas\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Paleomedial, se ajunge la concluzia c\u0103 fauna descoperit\u0103\nreprezint\u0103 toate zonele specifice m\u0103rilor actuale, epipelagic\u0103, mezopelagic\u0103,\nbatipelagic\u0103, ilustrat\u0103 de pe\u015ftii cu fotofori, \u015fi chiar abisal\u0103; \u00een cea mai mare\nparte \u00eens\u0103, fauna apar\u0163ine zonei bentonice.<\/p>\n\n\n\n

Ca \u015fi Mircea Pauc\u0103, prin monografia sa, Mihai Ciobanu\nvine s\u0103 consacre pe plan european noi nume rom\u00e2ne\u015fti, amintind de plaiurile nem\u0163ene\nsau de personalit\u0103\u0163i ale \u015ftiin\u0163ei \u015fi culturii noastre na\u0163ionale. Printre numele\nde holotipuri sunt de amintit: Scopeloidespaucai, Vincinguerriamacarovici,\nEomyctophumcozlae, Caranxpetrodavae, Pinulothunuscernegarae,\nPriacanthuspietrensis <\/em>\u015f.a; Pauc\u0103 era \u00eenainta\u015ful s\u0103u \u00een ale paleoichtyologiei,\niar academicianul Neculai Macarovici, conduc\u0103torul s\u0103u de doctorat.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 trecerea doctorului Ciobanu \u00een lumea umbrelor, \u00een\nnumele vechii noastre amici\u0163ii \u015fi colabor\u0103ri, m-am sim\u0163it obligat s\u0103 am \u00een\ngrij\u0103 viitorul acestui domeniu de cercetare \u00een care Institu\u0163ia era demult\nconsacrat\u0103. \u00cen consecin\u0163\u0103, la insisten\u0163ele mele, \u00een anul 1994, prin concurs, a\nfost angajat la Muzeu, pe post de paleontolog, fostul meu student de la\nFacultatea de Geologie-Geografie, Sorin Baciu, care lucrase de la absolvire ca\ngeolog la IPEG \u2013 Maramure\u015f.<\/p>\n\n\n\n

Ie\u015fean la ob\u00e2r\u015fie, dar montagnard declarat \u015fi \u00eencercat\nalpinist, Sorin Baciu s-a introdus din prima clip\u0103 cu mare seriozitate \u00een\nproblematica domeniului, astfel \u00eenc\u00e2t, dup\u0103 numai c\u00e2\u0163iva ani, s-a \u00eenscris la\ndoctorat cu un subiect viz\u00e2nd Studiul ichtiofaunei oligocene \u015fi miocen inferioare\ndin P\u00e2nza de Tarc\u0103u \u015fi Vrancea-sectorul central \u015fi nordic.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Cu acest subiect, \u00een anul 2001 ob\u0163ine titlul de doctor,\nav\u00e2ndu-l conduc\u0103tor \u015ftiin\u0163ific pe academicianul profesor Liviu Ionesi, iar \u00een\nanul 2005 se transfer\u0103, prin concurs, pe post de lector la facultatea\nabsolvit\u0103, \u00eenc\u00e2t \u00een postul r\u0103mas vacant a fost \u00eencadrat un alt student de al\nnostru, Ionu\u0163 Gr\u0103dianu care, \u00eencep\u00e2nd din anul trei de studii, lucrase al\u0103turi\nde Sorin Baciu.<\/p>\n\n\n\n

Familiarizat deja cu problemele cercet\u0103rilor\npaleoichtyologice, Ionu\u0163 Gr\u0103dianu se \u00eenscrie la doctorat, pe care-1 ob\u0163ine \u00een\nanul 2010, cu tema Studiul pe\u015ftilor\nfosili ter\u0163iari din fli\u015ful dintre Valea Moldovei \u015fi Valea Sucevei,<\/em> sub\nconducerea profesorului doctor Ilie Turcule\u0163.<\/p>\n\n\n\n

Odat\u0103 cu consacrarea celor doi speciali\u015fti \u00een domeniu,\nstudiul pe\u015ftilor fosili din fli\u015ful carpatic cap\u0103t\u0103 un nou mod de abordare, o\nradicalizare total\u0103 a problematicii. Faptul se datoreaz\u0103 ini\u0163iativei luate de\nSorin Baciu de a contacta to\u0163i speciali\u015ftii din domeniu \u015fi de a pune la punct\nprograme comune, expedi\u0163ii \u015fi, mai ales, revizuiri sistematice pe baza analizei\nmaterialului fosil din toate colec\u0163iile Europei.<\/p>\n\n\n\n

A\u015fa s-a ajuns ca speciali\u015ftii pietreni s\u0103 se constituie\n\u00eentr-o echip\u0103 redutabil\u0103 de cercet\u0103tori al\u0103turi de J.C. Tyler de la celebrul\nInstitut Smithsonian din Washington D.C., A.F. Bannikov de la institutul de\nPaleontologie al Academiei de \u015etiin\u0163e a Rusiei, F. Santini, cercet\u0103tor la\nMuzeul Na\u0163ional de Istorie Natural\u0103 din Paris, Ruzena Gregorova de la Muzeul Na\u0163ional\ndin Brno-Cehia \u015fi Norbert Micklich de la Muzeul Na\u0163ional din Darmstadt \u2013 Germania.<\/p>\n\n\n\n

Colectivul respectiv are deja o seam\u0103 de realiz\u0103ri,\nprintre care expedi\u0163ii paleontologice \u00een depozitele ter\u0163iare din Valea Rinului \u015fi\nCaucazul de Nord, finan\u0163ate de c\u0103tre National\nGeographic <\/em>\u015fi NATO<\/em> \u00een cadrul\nprogramului Life Science and Technology.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Lucr\u0103rile comune sunt publicate \u00een cele mai prestigioase\nreviste de specialitate din lume. Deja dou\u0103 dintre lucr\u0103ri, semnate de Baciu,\nBannikov \u015fi Tyler, abord\u00e2nd revizuirea familiilor Zeidae <\/em>\u015fi Caproidae,<\/em> editate\n\u00een anul 2005, au primit premiul \u201eGrigore Cob\u0103lcescu\u201d al Academiei Rom\u00e2ne.\nPentru acest colectiv, schimburile de experien\u0163\u0103, expedi\u0163iile \u015fi, mai ales,\nparticiparea la simpozioane \u015fi conferin\u0163e interna\u0163ionale au intrat deja \u00een\nrutin\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dar numele Institu\u0163iei a trecut dincolo de fruntariile \u0163\u0103rii\n\u015fi datorit\u0103 Anuarului,<\/strong><\/em> revist\u0103\neditat\u0103 vreme de mai multe decenii \u015fi ap\u0103rut\u0103 \u00een dou\u0103 fascicule, geologie-geografie\n\u015fi biologie. \u00cen paginile sale au v\u0103zut lumina tiparului toate lucr\u0103rile \u015ftiin\u0163ifice\ncare se prezentau \u00een cadrul sesiunilor \u015ftiin\u0163ifice de toamn\u0103. Din p\u0103cate, dup\u0103\n1989, n-au mai ap\u0103rut dec\u00e2t trei numere, \u00een anii 1996, 2000 \u015fi 2006;\nactualmente, lucr\u0103rile cu profil geologic \u015fi biologic sunt publicate \u00een\npaginile revistei Memoria Antiquitatis,<\/em>\nmotiv pentru care s-au \u00eentrerupt \u015fi schimburile de publica\u0163ii cu unit\u0103\u0163ile de\nprofil din \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n\n\n\n

Am fost mult\u0103 vreme redactorul responsabil al acestei\nreviste care, ini\u0163ial, a ap\u0103rut sub numele de Studii \u015fi Cercet\u0103ri.<\/strong><\/em> A fost o munc\u0103 f\u0103cut\u0103 din pl\u0103cere\n\u015fi ata\u015fament pentru institu\u0163ie, al\u0103turi de doctorul Ciobanu, animatorul\nprincipal al acestei activit\u0103\u0163i editoriale. Toate weekend-urile erau consacrate\ntehnoredact\u0103rii \u015fi corect\u0103rii \u00een \u015fpalt -coloan\u0103 sau pagin\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen anii aceia, Tipografia din Piatra-Neam\u0163 era o\nsubunitate a celei din Bac\u0103u \u015fi nu avea \u00een profil nici mijloace, \u015fi nici\npreocup\u0103ri de editare a c\u0103r\u0163ii, demers care era destul de preten\u0163ios. \u015ei totu\u015fi,\naici s-au editat toate numerele de revist\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Au fost anii \u00een care am cunoscut lumea tipografilor,\noameni de o demnitate profesional\u0103 uluitoare \u015fi de care doar ziari\u015ftii nem\u0163eni\n\u00ee\u015fi mai pot aduce aminte. \u00cemi vine \u00een memorie, cu respectul cuvenit, figura\nlinotipistului Orest Onciu care avea o rezisten\u0163\u0103 ie\u015fit\u0103 din comun, culeg\u00e2nd\nrevista nop\u0163ile, \u00een afara programului, \u015fi care a fost r\u0103pus de cu vreme de\nsaturnism, ze\u0163arii \u015fi paginatorii ambi\u0163io\u015fi \u015fi mereu \u00een concuren\u0163\u0103, Costic\u0103\nStan \u015fi Nea Ion P\u0103tra\u015fcu, ma\u015fini\u015ftii Mihai Loghin, Ion Popescu \u015fi Ion Rotaru,\nfostul primar al ora\u015fului. P\u00e2n\u0103 \u015fi la leg\u0103torie, \u00eemi aduc aminte de doamna Meli\u0163\u0103,\ngure\u015f\u0103 \u015fi zgomotoas\u0103, ce-\u015fi punea \u00een joc orgoliul de a-\u015fi ar\u0103ta m\u0103iestria,\nleg\u00e2nd volume bro\u015fate, \u00een piele sau rotunde la cotor. Nu-mi explic, dar, de\u015fi\nerau \u015fi pe atunci destule greut\u0103\u0163i, totu\u015fi parc\u0103 lumea muncea cu mai mult\u0103\nos\u00e2rdie \u015fi-\u015fi f\u0103cea din aceasta o satisfac\u0163ie cotidian\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Gra\u0163ie Anuarului <\/em>cu\ncele dou\u0103 fascicule, geologie-geografie \u015fi biologie, Muzeul a reu\u015fii, \u00eenainte\nde 1989, s\u0103 fac\u0103 schimb cu 207 institu\u0163ii de profil sau de cercetare \u00een\ndomeniul \u015ftiin\u0163elor naturii, din 46 de \u0163\u0103ri, de pe toate continentele lumii. Dintre\nele, men\u0163ion\u0103m: <\/p>\n\n\n\n

AUSTRIA: Muzeele de \u015etiin\u0163ele Naturii din Viena, Graz \u015fi\nInnsbruck; <\/p>\n\n\n\n

AUSTRALIA: Muzeul Na\u0163ional Victoria-Melbourne; <\/p>\n\n\n\n

BELGIA: Institutul Regal de \u015etiin\u0163e Naturale-Bruxelles;\nSocietatea Geologica a Belgiei;<\/p>\n\n\n\n

BULGARIA: Universitatea din Sofia \u015fi Academia de \u015etiin\u0163e\na Bulgariei-Sofia;<\/p>\n\n\n\n

CEHIA \u015fi SLOVACIA: Cu un num\u0103r de 13 institu\u0163ii cu profil\ngeologic, geografic \u015fi biologic: dintre care Muzeul din Praga; Muzeul Na\u0163ional\nde Istorie Natural\u0103-Praga;<\/p>\n\n\n\n

GERMANIA: Schimb cu un num\u0103r de 14 institu\u0163ii similare,\nprintre care Muzeul de \u015etiin\u0163ele Naturii Humboldt-Berlin; <\/p>\n\n\n\n

ITALIA: Schimb cu un num\u0103r de 17 institu\u0163ii:printre care\nMuzeul de \u015etiin\u0163e Naturale-Vene\u0163ia; Institutul Geologic-Milano; Institutul de\nPaleontologie \u2013 Milano; <\/p>\n\n\n\n

JAPONIA: Muzeul Universit\u0103\u0163ii din Tokyo; Muzeul de\nIstorie Natural\u0103 Osaka \u2013 Osaka;<\/p>\n\n\n\n

RUSIA: Academia de \u015etiin\u0163e-Moscova;<\/p>\n\n\n\n

STATELE UNITE ALE AMERICII: Schimb cu 35 de institu\u0163ii\nmuzeale \u015fi de cercetare, printre care Muzeul de Istorie Natural\u0103 Smithsonian \u2013 New\nYork; <\/p>\n\n\n\n

SUEDIA: Academia Regal\u0103 de \u015etiin\u0163e a Suediei \u2013 Stockholm;\n<\/p>\n\n\n\n

 A trecut deci o\njum\u0103tate de veac de c\u00e2nd a luat fiin\u0163\u0103 Muzeul de \u015etiin\u0163e Naturale din Piatra\nNeam\u0163, de c\u00e2nd sunt, \u00eentr-un fel sau altul, al\u0103turi de aceast\u0103 institu\u0163ie, din\ncare, trei decenii al\u0103turi de ctitorul ei, doctorul Mihai Ciobanu.<\/p>\n\n\n\n

Am rememorat c\u00e2te ceva din istoria acestui l\u0103ca\u015f de\ncultur\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi s-a putut constata c\u0103 el a avut \u00eenc\u0103 de la \u00eenfiin\u0163are un\ntraseu ascendent, gra\u0163ie tuturor celor care au slujit institu\u0163ia cu devotament \u015fi\nd\u0103ruire profesional\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Am \u00een memorie pe to\u0163i cei care mi-au fost colegi \u015fi\ncolaboratori \u015fi care au ostenit aici, de la \u015fofer \u015fi supraveghetori \u015fi p\u00e2n\u0103 la\ncei ce \u015fi-au l\u0103sat sau \u00ee\u015fi vor l\u0103sa numele \u00een analele \u015ftiin\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti, to\u0163i,\ndeopotriv\u0103, merit\u00e2ndu-\u015fi consemnarea \u00een cartea de onoare a Muzeului, institu\u0163ie\ncare ar trebui s\u0103 poarte numele ctitorului.<\/p>\n\n\n\n

Nimeni nu ar trebui uitat \u015fi de aceea m\u0103 g\u00e2ndesc cu\nrecuno\u015ftin\u0163a cuvenit\u0103 la regretatul Vasile Ionescu, fost cercet\u0103tor la Sta\u0163iunea\n\u201eStejarul\u201d \u015fi colaborator al Muzeului, donatorul colec\u0163iei entomologice \u015fi\nautorul monografiei Vertebratele din\nRom\u00e2nia<\/em>, Mihai Hum\u0103, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, primul taxidermist al Muzeului, profesorul,\ndisp\u0103rut \u015fi el de cu vreme, Simion Teodorescu, botanist. Marin Voicu, doctor \u00een\nbiologie cu o tez\u0103 privind parazi\u0163ii mamiferelor, doctor Nicoleta Nechita cu o\ntez\u0103 de doctorat \u00een botanic\u0103 privind Flora\n\u015fi Vegeta\u0163ia Mun\u0163ilor H\u0103ghima\u015f<\/em>, profesorul Vasile Manolache, zoolog, doctor\n\u00een biologie cu o tez\u0103 de ornitologie, Dan St\u0103nescu, azi profesor universitar,\nbiolog Ion \u0162uc, trecut de t\u00e2n\u0103r \u00een lumea umbrelor, Constantin Podoleanu,\nentomolog, \u015fi Maria Apetrei, entomolog, mul\u0163i ani directorul Institu\u0163iei,<\/p>\n\n\n\n

To\u0163i, deopotriv\u0103, r\u0103m\u00e2n doar cu satisfac\u0163ia recuno\u015ftin\u0163ei\npe care le-o poart\u0103 contemporanii \u015fi, s\u0103 sper\u0103m, posteritatea pentru c\u0103, dac\u0103\nne g\u00e2ndim la confortul material, salarizarea personalului de ast\u0103zi a r\u0103mas ca \u015fi\nacum 50 de ani, o ru\u015fine a societ\u0103\u0163ii, a clasei politice ingrate \u015fi din ce \u00een\nce mai periculos de sfid\u0103toare. (NR <\/strong>\u2013\npreluare din volumul <\/em>Istorii\namalgamate, Editura Constantin M\u0103tase,\nPiatra-Neam\u0163, 2015)<\/em><\/p>\n\n\n\n

Martie, 2015, Piatra-Neam\u0163<\/p>\n\n\n\n

Prof. dr. Constantin GRASU<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen octombrie 2015 s-a \u00eemplinit o jum\u0103tate de veac de c\u00e2nd spa\u0163iul cultural nem\u0163ean \u015fi-a ad\u0103ugat o nou\u0103 institu\u0163ie \u2013 Muzeul de \u015etiin\u0163e Naturale din Piatra-Neam\u0163 \u2013, devenit\u0103, \u00een timp, o unitate de cercetare de prestigiu na\u0163ional \u015fi, dup\u0103 cum…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[14,421],"tags":[],"class_list":["post-19030","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-studii-si-sinteze","category-numarul-228"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19030","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19030"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19030\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19045,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19030\/revisions\/19045"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19030"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19030"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19030"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}