{"id":19123,"date":"2020-01-27T19:52:50","date_gmt":"2020-01-27T19:52:50","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=19123"},"modified":"2020-01-27T19:52:50","modified_gmt":"2020-01-27T19:52:50","slug":"prima-reformare-a-invatamantului-romanesc","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/studii-si-sinteze\/prima-reformare-a-invatamantului-romanesc\/","title":{"rendered":"Prima reformare a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Una din\nprincipalele preocup\u0103ri ale domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), dup\u0103\nunirea \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti cu Moldova \u015fi recunoa\u015fterea acestei uniri de marile\nputeri \u015fi \u00een special de Imperiul Otoman, a fost reformarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului\nrom\u00e2nesc, cerin\u0163\u0103 des \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u015fi \u00een programele revolu\u0163ionarilor de la 1848.\nProblema instruc\u0163iunii publice a fost ridicat\u0103 la \u201erangul uneia din cele mai\nimportante ches\u00adtiuni de stat\u201d, noteaz\u0103 lucrarea \u201eIstoria rom\u00e2nilor.\nConstituirea Rom\u00e2niei moderne (1821-1878)\u201d (vol. VII, TOM I, Editura\nEnciclopedic\u0103, Bucure\u015fti, 2003).<\/p>\n\n\n\n

\u00cen mesajul\ndin 6\/18 decembrie 1859, domnitorul cerea ca \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul s\u0103 fie \u201ela \u00eendem\u00e2na\ntuturor claselor\u201d, c\u0103ci \u201e\u00een educa\u0163ia poporului, bine condus\u0103, se afl\u0103 cele mai\nbune garan\u0163ii de ordine, de progres \u015fi de patriotism luminat\u201d. Pled\u00e2nd pentru\ndezvoltarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului Alexandru Ioan Cuza cerea pragmatic:\n\u201eAdministratori, finan\u0163iari, agricultori, industriali, comercian\u0163i, eat\u0103\noamenii de care avem mai smintit\u0103 trebuin\u0163\u0103.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Proiectul de\nlege \u201easupra organiz\u0103rii instruc\u0163iunii publice din Rom\u00e2nia\u201d fusese votat \u00eenc\u0103\ndin 16\/28 martie 1864. Dup\u0103 mai multe am\u00e2n\u0103ri \u015fi dup\u0103 ce \u00een prealabil a trecut\nprin Consiliul de Stat, Legea Instruc\u0163iunii publice a fost promulgat\u0103 de\nAlexandru Ioan Cuza la 5\/17 decembrie 1864.<\/p>\n\n\n\n

P\u00e2n\u0103 la acel\nmoment, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul se realiza \u00een Biseric\u0103, iar \u00een perioada Regulamentului\nOrganic (1834-1848), c\u00e2nd s-au luat m\u0103suri \u015fi pentru organizarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului,\nierarhii Bisericii aveau \u015fi atribu\u0163ii de efori ai \u015fcolilor. Prin Legea Instruc\u0163iunii\npublice s-au stabilit trei grade de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt: primar, secundar \u015fi superior.\nTimp de peste trei decenii, aceast\u0103 lege a stat la baza \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului\nrom\u00e2nesc. Legea prevedea \u00een articolul 31 c\u0103 \u201einstruc\u0163iunea elementar\u0103 este\nobligatorie \u015fi gratuit\u0103 pentru to\u0163i copiii de am\u00e2ndou\u0103 sexele, \u00eencep\u00e2nd de la\nopt p\u00e2n\u0103 la doisprezece ani\u201d. Legea men\u0163iona, printre altele: extinderea\naccesului la educa\u0163ie, alfabetizarea popula\u0163iei, diversificarea instruc\u0163iei\npentru a veni \u00een \u00eent\u00e2mpinarea viitoarelor cerin\u0163e ale economiei,\nresponsabilizarea locuitorilor \u00een raport cu statul, comunitatea \u015fi propria\nexisten\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Administra\u0163ia\ncentral\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului se exercita prin trei organe: ministru, Consiliul\npermanent al instruc\u0163iunii \u015fi Consiliul general al instruc\u0163iunii. Autoritatea\nsuprem\u0103 apar\u0163inea ministrului, ea exercit\u00e2ndu-se prin mijlocirea Consiliului\npermanent al instruc\u0163iunii publice. Instruc\u0163ia public\u0103 era \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een trei\ncompartimente: primar\u0103 (\u015fcoli primare la sate \u015fi ora\u015fe), secundar\u0103 (licee,\ngimnazii, \u015fcoli reale, de belle arte, profesionale \u2013 pentru b\u0103ie\u0163i, \u015fcoli\nsecundare de fete) \u015fi superioar\u0103 (cu patru facult\u0103\u0163i: litere, \u015ftiin\u0163e\nmatematico-fizice, drept \u015fi medicin\u0103).<\/p>\n\n\n\n

\u00centr-o\nm\u0103sur\u0103 fireasc\u0103, actul aborda cu prec\u0103dere situa\u0163ia instruc\u0163iei primare, cu\ntoate c\u0103 celelalte trepte de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, secundar\u0103 \u015fi superioar\u0103, devansau\ninstruc\u0163ia primar\u0103 prin prestigiul de care bucurau. Totu\u015fi, instruc\u0163ia\nelementar\u0103 a avut avantajul de a constitui funda\u0163ia pentru o educa\u0163ie mai\n\u00eenalt\u0103 \u015fi de a fi cea mai \u00eentins\u0103. Ei \u00eei sunt rezervate cele mai multe \u015fcoli,\naici sunt implicate \u00een procesul instructiv-educativ cele mai multe cadre\ndidactice \u015fi cele mai numeroase efective \u015fcolare. Astfel se poate explica\ninteresul deosebit manifestat de legiuitori fa\u0163\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar care\nbeneficiaz\u0103 la 1864 de o serie de principii modernizatoare.<\/p>\n\n\n\n

Cele dint\u00e2i\narticole referitoare la instruc\u0163ia elementar\u0103 men\u0163ioneaz\u0103 introducerea\nobligativit\u0103\u0163ii cursurilor primare pentru copiii de ambele sexe cu v\u00e2rsta\ncuprins\u0103 \u00eentre 8-12 ani. De asemenea, cu scopul de a asigura condi\u0163iile\nprielnice transpunerii \u00een realitate a obligativit\u0103\u0163ii (amenzi \u00een bani sau zile\nde munc\u0103 \u00een favoarea comunei) pentru p\u0103rin\u0163ii sau reprezentan\u0163ii legali care nu\ntrimiteau copiii la cursuri. Dreptul la instruc\u0163ie era protejat prin interdic\u0163ia\nme\u015fte\u015fugarilor \u015fi arenda\u015filor de a angaja ucenici copii de v\u00e2rst\u0103 \u015fcolar\u0103 care\nnu posedau certificatul de absolvire a claselor primare. \u00cen caz contrar,\nangajatorul era dator s\u0103 achite o amend\u0103, s\u0103 \u00eenscrie copilul la \u015fcoal\u0103 \u015fi s\u0103-i\nsupravegheze frecventarea cursurilor p\u00e2n\u0103 la 12 ani.<\/p>\n\n\n\n

Un alt\nprincipiu modernizator al legii garanta \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului elementar rural \u015fi urban\nunitatea ce privea programa parcurs\u0103 de fete \u015fi b\u0103ie\u0163i. \u00cenv\u0103\u0163area scrisului \u015fi\ncititului, familiarizarea cu preceptele religioase, asimilarea de informa\u0163ii\nreferitoare la istoria \u015fi geografia Rom\u00e2niei, deprinderea opera\u0163iilor\naritmetice au constituit fundamentul cursurilor primare, desf\u0103\u015furate de-a\nlungul a trei ani \u00een \u015fcolile urbane \u015fi 4 ani \u00een cele rurale. \u00cen practic\u0103, toate\n\u015fcolile au func\u0163ionat cu acela\u015fi num\u0103r de ani de studiu, cel pu\u0163in \u00een primii\nani de la intrarea \u00een vigoare a legii. Demn\u0103 de semnalat este inten\u0163ia\nlegiuitorilor de a diversifica instruc\u0163ia primar\u0103, introduc\u00e2nd pentru fete ore\nde lucru manual \u00een care acestea erau ini\u0163iate \u00een confec\u0163ionarea articolelor de\n\u00eembr\u0103c\u0103minte \u015fi a celor de decora\u0163iune interioar\u0103. Primul pas f\u0103cut \u00een aceast\u0103\ndirec\u0163ie \u00een 1864, a fost continuat mai t\u00e2rziu, pe m\u0103sur\u0103 ce nevoia unui \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt\npractic s-a accentuat.<\/p>\n\n\n\n

Prin Legea\nInstruc\u0163iunii publice erau men\u0163inute c\u00e2teva particularit\u0103\u0163i \u00eentre \u015fcolile\nprimare rurale \u015fi cele urbane. Cele mai importante se refer\u0103 la num\u0103rul diferit\nde cadre didactice, un \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor \u00een \u015fcolile s\u0103te\u015fti pentru to\u0163i elevii, patru\ninstitutori, c\u00e2te unul pentru fiecare clas\u0103, \u00een cele or\u0103\u015fene\u015fti. Situa\u0163ia nu a\nr\u0103mas f\u0103r\u0103 urm\u0103ri, dat fiind faptul c\u0103 \u00een \u015fcolile rurale elevii cu v\u00e2rste \u015fi\npreg\u0103tiri diferite erau pu\u015fi laolalt\u0103 sub ascultarea unei singure persoane,\ncare trebuia s\u0103 r\u0103spund\u0103 unor nevoi de cunoa\u015ftere diverse.<\/p>\n\n\n\n

O alt\u0103\ndeosebire implica nivelul de instruire a dasc\u0103lilor. La \u00eenceput, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor\nli se pretindeau cuno\u015ftin\u0163ele dob\u00e2ndite prin finalizarea claselor primare, ceea\nce f\u0103cea ca universul informa\u0163ional al \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului s\u0103 se identifice cu cel al\nelevilor s\u0103i din anul terminal. Ulterior, pe m\u0103sur\u0103, ce au fost fondate \u015fcoli\nnormale primare, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii erau recruta\u0163i dintre absolven\u0163ii acestor institu\u0163ii\ncare, pe l\u00e2ng\u0103 datele de specialitate, le furnizau \u015fi preg\u0103tirea pedagogic\u0103.\nInstitutorilor, \u00een schimb, legea le condi\u0163iona ocuparea unui post vacant de\nfrecventarea unei \u015fcoli secundare. Preg\u0103tirea superioar\u0103 a institutorilor \u00een\nraport cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii se reflecta \u00een calitatea muncii la catedr\u0103, dar \u015fi \u00een\ncuantumul salariului. <\/p>\n\n\n\n

Chestiunea\nmanualelor este abordat\u0103 prin prisma necesit\u0103\u0163ii \u00eenlocuirii fondului de carte\n\u015fcolar\u0103 existent, \u00eendoielnic \u00een privin\u0163a calit\u0103\u0163ii, cu tip\u0103rituri elaborate\ndup\u0103 anumite norme lingvistice \u015fi de con\u0163inut. \u00cen ceea ce prive\u015fte \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul\nparticular, chiar dac\u0103 \u00eei sunt rezervate doar c\u00e2teva articole, Legea din 1864\nelimina multe din restric\u0163iile din trecut cu privire la condi\u0163iile necesare\nunei persoane care dorea s\u0103 deschid\u0103 un institut privat. Aceste \u015fcoli\nreprezentau o alternativ\u0103 la \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul public, mai ales la \u00eenceput, c\u00e2nd re\u0163eaua\nde \u015fcoli era redus\u0103. Cu toate acestea num\u0103rul lor nu a crescut semnificativ.<\/p>\n\n\n\n

Legea\nInstruc\u0163iunii publice are meritul incontestabil de a fi formulat principiile\nfundamentale pentru organizarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc din a doua jum\u0103tate a\nsecolului al XIX-lea. Principiile \u00een baza c\u0103rora s-a decis structurarea \u015fi func\u0163ionarea\n\u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului sunt consecin\u0163a tentativelor de optimizare a acestui sector,\n\u00eenregistrate la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVIII-lea \u015fi \u00een prima jum\u0103tate a\nveacului urm\u0103tor, c\u00e2nd au ap\u0103rut primele \u00eencerc\u0103ri de laicizare a educa\u0163iei. De\nasemenea, nu trebuie omise ideile pedagogice \u00eemprumutate din Occident \u015fi\nmodelul oferit de legisla\u0163ia de specialitate din acela\u015fi spa\u0163iu.<\/p>\n\n\n\n

Prevederile\nsale modernizatoare (obligativitatea \u015fi gratuitatea instruc\u0163iei elementare, \u00eenfiin\u0163area\ncorpului de control, reglementarea numirii \u00een func\u0163ie a cadrelor didactice,\nspecificarea modalit\u0103\u0163ilor de preg\u0103tire \u015fi perfec\u0163ionare a dasc\u0103lilor etc.),\nde\u015fi au purtat amprenta lipsurilor materiale \u015fi umane, au contribuit la\nresponsabilizarea oamenilor de \u015fcoal\u0103 care au perseverat pe linia concretiz\u0103rii\nlor. Aplicarea ideilor \u00eenaintate ale legii, de\u015fi obstruc\u0163ionat\u0103 de o serie de\ncaren\u0163e, a produs treptat reformarea acestui domeniu important.<\/p>\n\n\n\n

\u015etefan\nALEXIU<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Una din principalele preocup\u0103ri ale domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), dup\u0103 unirea \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti cu Moldova \u015fi recunoa\u015fterea acestei uniri de marile puteri \u015fi \u00een special de Imperiul Otoman, a fost reformarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc, cerin\u0163\u0103 des \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u015fi \u00een programele…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[14,421],"tags":[],"class_list":["post-19123","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-studii-si-sinteze","category-numarul-228"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19123","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19123"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19123\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19129,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19123\/revisions\/19129"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19123"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19123"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19123"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}