{"id":19326,"date":"2020-02-20T16:52:19","date_gmt":"2020-02-20T16:52:19","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=19326"},"modified":"2020-02-20T16:52:19","modified_gmt":"2020-02-20T16:52:19","slug":"cultul-pentru-limba-romana-in-paginile-ziarului-cuvant-moldovenesc","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/cronica-literara\/cultul-pentru-limba-romana-in-paginile-ziarului-cuvant-moldovenesc\/","title":{"rendered":"Cultul pentru limba rom\u00e2n\u0103 \u00een paginile ziarului \u201eCuv\u00e2nt Moldovenesc\u201d"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n


<\/p>\n\n\n\n

Printre\npublica\u0163iile periodice editate \u00een perioada interbelic\u0103 la Chi\u015fin\u0103u se num\u0103r\u0103 \u015fi\n\u201eCuv\u00e2nt Moldovenesc\u201d, serie nou\u0103. (Cuv\u00e2nt\nMoldovenesc<\/em> constituie o reluare a ziarului omonim publicat de Pan Halippa,\nN. Alexandri \u015fi S. Murafa \u00eentre 1914-1919 la Chi\u015fin\u0103u.)<\/p>\n\n\n\n

 Ini\u0163iat de un grup de c\u0103rturari din cercul\nSociet\u0103\u0163ii \u201eAstra\u201d, la sugestia Mitropolitului Basarabiei Gurie Grosu,\ns\u0103pt\u0103m\u00e2nalul a \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 \u00een 1 noiembrie 1926, av\u00e2nd ini\u0163ial subtitlul\n\u201egazet\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103 cu tot felul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi \u015fi \u015ftiri din toat\u0103 lumea, tip\u0103rit\u0103\npentru trebuin\u0163ele norodului moldovenesc din Basarabia de c\u0103tre Asocia\u0163iunea\n\u00abAstra\u00bb\u201e. Odat\u0103 cu trecerea, \u00een 1937, \u00een subordinea Funda\u0163iei Principele Carol,\nRegionala Basarabiei, va deveni pur \u015fi simplu \u201efoaie s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103 pentru norod\u201d.\nDac\u0103 la \u00eenceput echipa redac\u0163ional\u0103 era format\u0103 din Onisifor Ghibu (director)\n\u015fi doi redactori: Iorgu Tudor \u015fi Mihail Minciun\u0103, ulterior \u00eei va avea ca membri\npe Leon T. Boga (director), Iorgu Tudor \u015fi Emil Gane (redactori). \u00cen paginile\nziarului \u201eCuv\u00e2nt Moldovenesc\u201d au publicat personalit\u0103\u0163i marcante ale vremii din\ntoate provinciile rom\u00e2ne\u015fti: Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, Ioan Ag\u00e2rbiceanu,\nOnisifor Ghibu, \u015etefan Iosif, Paul Mih\u0103il\u0103, Vasile \u0162epordei, Pan. Halippa, Ion\nIncule\u0163, Gheor\u00adghe Bezviconi \u015fi mul\u0163i al\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cei 14 de\nani de apari\u0163ie, s\u0103pt\u0103m\u00e2nalul a contribuit substan\u0163ial la culturalizarea \u0163\u0103ranilor\nbasarabeni, marginaliza\u0163i \u015fi abrutiza\u0163i de c\u0103tre ocupa\u0163ia \u0163arist\u0103. \u00cen cei 106\nani de aflare \u201esub ru\u015fi\u201d, doar ei \u00ee\u015fi men\u0163inuser\u0103 limba matern\u0103, obiceiurile \u015fi\ndatinile str\u0103mo\u015fe\u015fti, deoarece elitele locale se rusificaser\u0103. F\u0103r\u0103 \u015fcoli,\ninstitu\u0163ii sau pres\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103, basarabenii r\u0103m\u0103seser\u0103, din punct de\nvedere lingvistic, la nivelul anului 1812. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, \u00een articolul de fond\ndin primul num\u0103r, intitulat Cinsti\u0163i\ngospodari<\/em>, On. Ghibu compara ziarul cu un musafir mult a\u015fteptat, c\u0103ruia \u0163\u0103ranii\nbasarabeni trebuiau s\u0103-i deschid\u0103 larg u\u015file: \u201eMusafirul acesta este gazeta\nnoastr\u0103 \u00abCuv\u00e2nt Moldovenesc\u00bb pe care c\u00e2\u0163i\u00adva ficiori de gospodari s-au hot\u0103r\u00e2t\ns-o fac\u0103 pentru a da \u015fi poporului moldovenesc o hran\u0103 sufleteasc\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103,\ncum au toate noroadele luminate din lume\u201d. \u00cen condi\u0163iile \u00een care la Chi\u015fin\u0103u,\nla vremea respectiv\u0103, se editau c\u00e2teva cotidiene \u00een limba rus\u0103 \u015fi niciunul \u00een\nrom\u00e2n\u0103, Ghibu reclam\u0103 necesitatea imperioas\u0103 a unei astfel de publica\u0163ii: \u201eDe\nani de zile poporul nostru de la sate (…) nu \u015ftie ce se petrece \u00een lume \u015fi \u00een\n\u0163ar\u0103 \u015fi tr\u0103ie\u015fte \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 \u00eentunecime, ca \u00een vremurile din vechime\u201d.\nPentru a cultiva o apropiere c\u00e2t mai mare de publicul cititor, adaug\u0103: \u201eAcest\nmusafir va fi ca un frate, ca un pov\u0103\u0163uitor, ca un binevoitor al D-voastr\u0103 \u015fi\nal copiilor D-voastr\u0103. El vine cu dorin\u0163a de a v\u0103 vorbi despre lucrurile de\ncari ave\u0163i nevoie \u015fi a v\u0103 da sfaturi cari s\u0103 v\u0103 fie tuturora de folos \u015fi pentru\nvia\u0163a aceasta \u015fi pentru cea viitoare\u201d. (On. Ghibu, Cinsti\u0163i gospodari<\/em>, nr. 1 din 1 noiembrie 1926, p. 1.)<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u201eCuv\u00e2nt Moldovenesc\u201d \u2013 un focar de lumin\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00centruc\u00e2t via\u0163a\nsocial-cultural\u0103 din Basarabia a avut o dinamic\u0103 specific\u0103, necunosc\u00e2nd etapele\nde emancipare na\u0163ional\u0103 proprii celorlalte provincii rom\u00e2ne\u015fti, \u201eCuv\u00e2nt\nMoldovenesc\u201d trebuia s\u0103 satisfac\u0103 necesit\u0103\u0163ile stringente din aceast\u0103 zon\u0103. \u00cen\nacest context, redactorii \u015fi colaboratorii erau con\u015ftien\u0163i de faptul c\u0103\ntrebuiau s\u0103 pun\u0103 um\u0103rul la edificarea unei societ\u0103\u0163i civilizate, la r\u0103sp\u00e2ndirea\n\u015ftiin\u0163ei de carte \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, la cultivarea con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale.\nExprim\u00e2ndu-\u015fi entuziasmul pentru re\u00eentregirea neamului prin Unirea de la 1\ndecembrie 1918, ace\u015fti intelectuali se bucurau de \u201eslobod\u0103\u201d \u015fi considerau c\u0103\ntoate for\u0163ele trebuie canalizate spre edificarea unei societ\u0103\u0163i moderne. \u00cen\nconsecin\u0163\u0103, ei mizau pe o schimbare de mentalitate a popula\u0163iei basarabene \u015fi\n\u00een vederea acestui obiectiv vor trudi cu to\u0163ii. Pentru \u00eenceput \u00ee\u015fi propun s\u0103-i\nini\u0163ieze pe cititori \u00een ce prive\u015fte no\u0163iunile elementare de \u201estat\u201d, \u201evot\nuniversal\u201d, \u201edemocra\u0163ie\u201d, dar \u015fi s\u0103 prezinte momente importante din istoria na\u0163ional\u0103,\nfragmente din opere literare emblematice, cultiv\u00e2nd astfel, \u00eentr-un limbaj c\u00e2t\nmai simplu, con\u015ftiin\u0163a de sine \u015fi de neam a \u0163\u0103ranilor basarabeni.<\/p>\n\n\n\n

Pentru a ne\nface o impresie general\u0103 \u00een ce prive\u015fte nivelul de cultur\u0103 de atunci, e\nsuficient s\u0103 preciz\u0103m c\u0103 la \u00eenceput, \u00een primul an de apari\u0163ie, \u201eCuv\u00e2nt\nMoldovenesc\u201d s-a publicat \u00een dou\u0103 edi\u0163ii diferite: una cu litere latine, scris\u0103\n\u00eentr-o rom\u00e2n\u0103 exemplar\u0103, \u015fi alta cu caractere chirilice, reflect\u00e2nd starea\nlimbii vorbite la acea vreme \u00een Basarabia. De altfel, subtitlul edi\u0163iei \u00een\nchirilice era: \u201egazet\u00e2 s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u00e2 cu tot felul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi \u015fi \u015ftiri din\ntoat\u00e2 lumea, tip\u0103rit\u00e2 pentru trebuin\u0163ele norodului din Basarabia de c\u0103tre\nasocia\u0163ia Astra\u201d. Iar \u00een editorialul scris de M. Minciun\u0103 \u015fi I. Tudor se\nafirma: \u201eDac\u00e2 \u00een trecut, gazeta \u00abCuv\u00e2nt moldovenesc\u00bb era glasul neamului,\nridicat din acest col\u0163 de p\u0103m\u00e2nt, pe atunci robit, pentru dreptul lui la via\u0163\u0103\n\u2013 prin noua gazet\u00e2 vom pune toate silin\u0163ele pentru apropierea sufleteasc\u0103 \u00eentre\nfra\u0163i, \u00een \u0163ara slobod\u00e2 \u015fi neat\u00e2rnat\u00e2. (…) Gazeta va fi scris\u0103 \u00eentr-o limb\u0103\ncurat moldoveneasc\u0103 \u015fi se va tip\u0103ri cu dou\u0103 feluri de litere: latine\u015fti \u015fi\nruse\u015fti, pentru ca \u015fi cei cari nu cunosc \u00eenc\u0103 \u00eendeajuns litera latin\u0103, s-o\npoat\u0103 lesne ceti\u201d. (M. Minciun\u0103, I. Tudor, Cuv\u00e2ntul\nnostru<\/em>, \u00een \u201eCuv\u00e2nt Moldovenesc\u201d, nr. 1 din 1 noiembrie 1926, p. 1.)<\/p>\n\n\n\n

 Raport\u00e2ndu-se la ziarul omonim editat de Pan\nHalippa, cei doi redactori \u0163in s\u0103 precizeze c\u0103 dup\u0103 ce acesta a fost interzis\nde c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile \u0163ariste, Basarabia a r\u0103mas f\u0103r\u0103 nicio gazet\u0103 pentru\ns\u0103teni, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat, de fapt, de-a lungul \u00eentregului sec. al XIX-lea.\nDe aceea, cu noua gazet\u0103 ei vin s\u0103 umple acest gol: \u201eLu\u00e2nd locul \u00abCuv\u00e2ntului\nMoldovenesc\u00bb din trecut, noi, ace\u015fti din jurul noului focar de lumin\u0103, vom duce\nmai departe steagul ridicat de \u00eenainta\u015fii no\u015ftri pentru de\u015fteptarea norodului\u201d.\n<\/p>\n\n\n\n

Obiectivul\nprincipal al ziarului pe tot parcursul apari\u0163iei sale a fost s\u0103 lumineze\npoporul de r\u00e2nd \u015fi s\u0103 contribuie la re\u00eennoirea vie\u0163ii spirituale a\nbasarabenilor. S\u0103pt\u0103m\u00e2nalul a promovat o ideologie proprie, bazat\u0103 pe\norientarea c\u0103tre civiliza\u0163ie \u015fi progres, c\u0103tre instruirea \u015fi cultivarea cet\u0103\u0163enilor,\nca premise pentru configurarea \/ fortificarea con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale. Textele\npublicate \u00een paginile ziarului nu sunt strict departajate tematic, ci abordeaz\u0103\no multitudine de subiecte antrenate \u00eentr-o direc\u0163ionalitate convergent\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Av\u00e2nd,\na\u015fadar, drept scop edificarea unei societ\u0103\u0163i civilizate, colaboratorii publica\u0163iei\nerau preocupa\u0163i \u00een primul r\u00e2nd de r\u0103sp\u00e2ndirea culturii, de iluminarea maselor\nlargi de cititori. Cunoa\u015fterea trecutului, propagarea istoriei na\u0163ionale, a\nfolclorului \u015fi a literaturii autohtone se \u00eempletesc cu grija pentru limba\nrom\u00e2n\u0103 (la acea vreme denumit\u0103 moldoveneasc\u0103, uneori grai\nrom\u00e2no-moldovenesc…).<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u00centruc\u00e2t\nefortul de culturalizare a cet\u0103\u0163enilor trebuia s\u0103 se desf\u0103\u015foare programatic,\nredactorii \u201eCuv\u00e2ntului Moldovenesc\u201d vor informa cu regularitate cititorii\ndespre deschiderea \u015fcolilor primare \u00een localit\u0103\u0163ile rurale \u015fi despre\ninaugurarea c\u0103minelor culturale, acestea fiind v\u0103zute, pe bun\u0103 dreptate, ca\ncentre sau focare ale ilumin\u0103rii. \u015ecoala lumineaz\u0103 sufletul, limpeze\u015fte mintea\n\u015fi arat\u0103 calea cea adev\u0103rat\u0103 spre bine, demonstra I. Tudor \u00een nr. 4 din 30\nianuarie 1927. \u0162\u0103ranii erau \u00eendemna\u0163i s\u0103-\u015fi trimit\u0103 copiii la \u015fcoal\u0103, \u201efiindc\u0103\n\u015fcoala e izvorul bunurilor voastre \u015fi ea-i sc\u0103parea voastr\u0103 a tuturora din\nghiarele s\u0103r\u0103ciei \u015fi a n\u0103cazurilor\u201d. (I. Tudor, De unde vine sc\u0103parea?<\/em> \u00een \u201eCuv\u00e2nt Moldovenesc\u201d, nr. 4 din 30\nianuarie 1927, p. 1.) Apelul direct la \u015fcolarizare este de-a dreptul binevenit,\ndac\u0103 lu\u0103m \u00een considerare faptul c\u0103, spre sf\u00e2r\u015fitul perioadei de ocupa\u0163ie \u0163arist\u0103,\naproape 80% dintre basarabeni erau analfabe\u0163i.<\/p>\n\n\n\n

Ca model \u015fi\npunct de reper pentru colaboratorii s\u0103pt\u0103m\u00e2nalului \u201eCuv\u00e2nt Moldovenesc\u201d a\nservit Astra ardelean\u0103: \u201e\u00cen vremurile grele de sub st\u0103p\u00e2nirea ungureasc\u0103,\nrom\u00e2nii din Transilvania, pentru a-\u015fi ap\u0103ra drepturile fire\u015fti \u015fi sfinte, \u2013 adec\u0103 limba na\u0163ional\u0103 \u00een \u015fcoal\u0103 \u015fi \u00een\nbiseric\u0103<\/em> \u2013 s-au unit la anul 1861 \u00eentr-o ob\u015fte mare, cu numele de \u00abAstra\u00bb:\nAsocia\u0163iunea pentru literatura rom\u00e2n\u0103 \u015fi cultura poporului rom\u00e2n. (I.Tudor, Ce este \u201eAstra\u201d?<\/em> \u00een \u201eCuv\u00e2nt\nMoldovenesc\u201d, nr.1 din 1 noiembrie 1926, p. 1.) Aceast\u0103 asocia\u0163iune Astra \u015fi-a\n\u00eentins acum lucrarea sa \u015fi peste mun\u0163ii Carpa\u0163i, deschiz\u00e2nd la noi \u00een Basarabia\nun Comisariat general, \u00een frunte cu omul de \u00eencredere, vechiul lupt\u0103tor \u2013 dl\nprof. Onisifor Ghibu, care \u00een 1917-1918 ne-a dat \u015fi nou\u0103 m\u00e2na sa de ajutor.\nAstra tip\u0103re\u015fte \u00abCuv\u00e2nt Moldovenesc\u00bb, care va str\u0103bate la sate, lumin\u00e2nd\nungherile pline de \u00eentuneric\u201d. I. Tudor \u00ee\u015fi exprim\u0103 speran\u0163a c\u0103 Astra va deveni\n\u201esteaua cea mai luminoas\u0103, care va lumina sufletele bie\u0163ilor moldoveni uita\u0163i\ncu totul de st\u0103p\u00e2nirea str\u0103in\u0103 de p\u00e2n\u0103 la unire\u201d. <\/p>\n\n\n\n

Din primele\nnumere \u00eencepe s\u0103 apar\u0103 o rubric\u0103 special\u0103 dedicat\u0103 acestui aspect: R\u0103bojul C\u0103minelor \u201eAstrei Basarabiei\u201d<\/em>.\nAnume aici vor fi incluse cu regularitate reportaje de la inaugurarea c\u0103minelor\nculturale \u2013 \u00een 1934 num\u0103rul acestora ajunsese la 567, asta \u00eensemn\u00e2nd c\u0103 tot\nat\u00e2tea sate din Basarabia aveau \u201efocare\u201d de cultur\u0103 \u2013, aici vor fi lansate\ndiverse apeluri pentru sprijinirea acestor institu\u0163ii publice \u015fi chiar a\nziarului \u201eCuv\u00e2nt Moldovenesc\u201d. Obiectivele acestor ac\u0163iuni r\u0103m\u00e2neau constante:\n\u201eC\u0103minele noastre culturale Astra au \u00een programul lor de activitate luminarea\ns\u0103tenilor din Basarabia, \u00eent\u0103rirea sentimentului lor na\u0163ional, dezvoltarea\nsentimentului lor de solidaritate \u015fi \u00eendrumarea lor spre o mai bun\u0103 gospod\u0103rie\n\u015fi spre un trai mai omenos\u201d. (I. D\u00e2rzeu, Apel\npentru sprijinirea C\u0103minelor culturale s\u0103te\u015fti din Basarabia<\/em>, \u00een \u201eCuv\u00e2nt\nMoldovenesc\u201d, nr. 35 din 28 august 1932, p. 1.) Oricum, colaboratorii ziarului\nsus\u0163ineau cu ardoare \u00eenfiin\u0163area la sate a c\u0103minelor culturale Astra\n\u00eendemn\u00e2ndu-i \u015fi pe cititori s\u0103 le urmeze exemplul: \u201eTrebuie \u00eencurajate, sus\u0163inute\n\u015fi c\u0103l\u0103uzite. C\u0103l\u0103uzite unitar, de oameni cari cunosc bine st\u0103rile de spirit \u015fi\nde suflet locale\u201d. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, cititorii erau invita\u0163i s\u0103 \u015fi colaboreze\nla s\u0103pt\u0103m\u00e2nalul \u201eCuv\u00e2nt Moldovenesc\u201d: \u201e…redac\u0163ia noastr\u0103 roag\u0103 pe iubitorii\nde c\u00e2ntece s\u0103 le scrie, dup\u0103 cum le aud \u015fi s\u0103 le trimit\u0103 nou\u0103 pentru tip\u0103rire.\nMai roag\u0103 pe c\u0103rturarii de la sate s\u0103 ne scrie despre nevoile satelor, despre\ndorin\u0163ele gospodarilor, despre \u00eent\u00e2mpl\u0103rile mai \u00eensemnate din via\u0163a s\u0103tenilor.\nC\u00e2ntecele \u015fi scrisorile acestea vor fi tip\u0103rite \u00een foaia \u00abCuv\u00e2nt Moldovenesc\u00bb\u201e.\n[Cf. \u00cendemn c\u0103tre c\u0103rturarii de la \u0163ar\u0103<\/em>\n(art. nesemnat) \u00een \u201eCuv\u00e2nt Moldovenesc\u201d, nr. 6 din 13 februarie 1927, p. 1.]\nAlteori, f\u0103r\u0103 menajamente, s\u0103tenii sunt \u00eendemna\u0163i s\u0103 se cultive, s\u0103 cumpere c\u0103r\u0163i,\ns\u0103 se organizeze \u00een grupuri pentru lecturi publice: \u201esatul s-ar putea \u00eenzestra\ncu lectori (cetitori), cu un cor, cu o bibliotec\u0103 \u015fi cu alte lucruri bune \u015fi\nfolositoare. Ne trebuie conduc\u0103tori. Ne trebuie numai oameni cu st\u0103ruin\u0163\u0103,\nprieteni ai lumin\u0103rii poporului\u201d. (Cf. Ce\ns-ar putea face \u00eentr-un sat moldovenesc<\/em>, \u00een \u201eCuv\u00e2nt Moldovenesc\u201d, nr. 6 din\n13 februarie 1927, p. 2.) <\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u00cenfiin\u0163area\n\u015fcolilor \u015fi c\u0103minelor culturale marca o punere a accentului pe difuzarea \u015ftiin\u0163ei\nde carte, subliniind importan\u0163a cov\u00e2r\u015fitoare a c\u0103r\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti \u00een Basarabia,\nceea ce \u00eensemna \u015fi o modernizare a societ\u0103\u0163ii prin redimensionarea valorilor:\n\u201enorodul moldovenesc (…) trebuie \u00eent\u0103rit, mai \u00eent\u00e2i prin lumina c\u0103r\u0163ii\u201d. Un\ntext concludent \u00een acest sens este cel semnat Octavian Goga \u015fi intitulat\nsugestiv: La Carte!<\/em>, \u00een care poetul\nlanseaz\u0103 acela\u015fi apel spre iluminare: \u201e\u00cen v\u0103lm\u0103\u015fagul aprins al acestor\nr\u0103zboiuri s-a f\u0103urit o arm\u0103, pe care voi o cunoa\u015fte\u0163i. Cartea, cu \u00eendemnurile\n\u015fi pove\u0163ele ei \u00eencuiate \u00eentre slovele m\u0103runte, este arma vremii nou\u0103\u201d. (Oct.\nGoga, La carte!<\/em> \u00een \u201eCuv\u00e2nt\nMoldovenesc\u201d, nr. 14 din 1 aprilie 1928, p. 1.)<\/p>\n\n\n\n

Pentru a\nstimula dragostea de carte \u015fi de autoinstruire, \u00een 1933 este instituit\u0103 Ziua\nc\u0103r\u0163ii, care va fi s\u0103rb\u0103torit\u0103 \u00een fiecare an. \u201eAceast\u0103 zi a c\u0103r\u0163ii deschide noi\ndrumuri pentru trudnica munc\u0103 de luminare a norodului, de \u00eent\u0103rire a con\u015ftiin\u0163ei\nna\u0163ionale (…). Cititul \u00een limba noastr\u0103 era socotit de ru\u015fi ca un mare p\u0103cat\n\u015fi de aceea am fost \u0163inu\u0163i \u00een \u00eentunericul ne\u015ftiin\u0163ei. Moldovanul era numit cu\ncuvinte de ocar\u0103: \u00abmojic\u00bb, \u00abcap de bou\u00bb. Situa\u0163ia \u00eens\u0103 s-a schimbat \u015fi\nbasarabenii ar trebui s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103, s\u0103 devin\u0103 con\u015ftien\u0163i de faptul c\u0103 trebuie\ns\u0103 ne lumin\u0103m, s\u0103 ne \u00eent\u0103rim sufletele \u015fi s\u0103 ne \u00eenc\u0103lzim inimile la focul\nculturii\u201d. [Cartea rom\u00e2neasc\u0103 \u00een\nBasarabia<\/em> (art. nesemnat), \u00een \u201eCuv\u00e2nt Moldovenesc\u201d, nr. 21 din 21 mai 1933,\np. 3.]<\/p>\n\n\n\n

Materialele\npublicate \u00een acest s\u0103pt\u0103m\u00e2nal sunt o m\u0103rturie a faptului c\u0103 \u0163aranii basarabeni\ntrebuiau convin\u015fi de beneficiile \u015ftiin\u0163ei de carte. \u00cen mentalul colectiv era\nnevoie s\u0103 se produc\u0103 o bre\u015f\u0103 \u00een acest sens. De aceea, colaboratorii re\u00adcurgeau\nla diverse stratageme. Iat\u0103 una dintre ele: \u201eGospodarul Afanasie Volovei din\nsat. Me\u015feni, jud. Orhei, cetind ziarul \u00abCuv\u00e2nt Moldovenesc\u00bb \u00een timp de un an\n(1934), a f\u0103cut economie de o 100 vedre de vin pe care trebuia s\u0103 le bea \u00een\nacest an, fie el singur, fie cu familia lui. Socotind numai 35 lei vadra, se\nface suma de 3.500 lei; scos plata abonamentului acestui ziar, r\u0103m\u00e2ne suma de\n3.380 lei, care erau s\u0103 fie arunca\u0163i \u00een v\u00e2nt\u201d. (M. Me\u015fenescu, Economie cu Cuv\u00e2nt Moldovenesc<\/em>, \u00een\n\u201eCuv\u00e2nt Moldovenesc\u201d, nr. 9 din 24 februarie 1935, p. 1.)<\/p>\n\n\n\n

\u00cendemnul\nspre \u015ftiin\u0163a de carte este reiterat \u015fi \u00eentr-un num\u0103r din 1935: \u201eCartea cea bun\u0103\n\u015fi sf\u00e2nt\u0103 cuprinde comorile cele mai bogate pe care nimeni niciodat\u0103 nu \u0163i le\npoate fura. Tot din c\u0103r\u0163i mai putem \u00eenv\u0103\u0163a cum s\u0103 cre\u015ftem copiii, cum s\u0103\nsocotim, c\u00e2t e de frumoas\u0103 \u0163ara noastr\u0103, prin ce \u00eent\u00e2mpl\u0103ri au trecut str\u0103mo\u015fii\nno\u015ftri p\u00e2n\u0103 ne-au l\u0103sat mo\u015ftenire aceast\u0103 bogat\u0103 \u015fi frumoas\u0103 \u0163ar\u0103. \u015ei dac\u0103,\nfrate plugar, \u00ee\u0163i vei aminti c\u0103 \u00een c\u0103r\u0163i se afl\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi de felul cum s\u0103-\u0163i\n\u00eengrije\u015fti vitele, p\u0103m\u00e2ntul, prisaca \u015f. a., nu vei mai zice c\u0103 se potrive\u015fte\ncartea cu plugarul ca scripca cu iepurele…\u201d (Euf. Grosu, Minunea c\u0103r\u0163ii<\/em>, \u00een \u201eCuv\u00e2nt Moldovenesc\u201d, nr. 23 din 2 iunie 1935,\np. 1.)<\/p>\n\n\n\n

S\u0103pt\u0103m\u00e2nalul\na abordat o tematic\u0103 vast\u0103 care transpare \u015fi din rubricile sale: Ve\u015fti din lumea \u00eentreag\u00e2, \u015etiri din toat\u00e2\n\u0163ara, Fel de fel, Din trecutul neamului nostru, Scriitori \u015fi publici\u015fti rom\u00e2ni\nbasarabeni, Gospod\u0103re\u015fti (Munca p\u0103m\u00e2ntului, \u00cengr\u0103\u015farea p\u0103m\u00e2ntului, Un mijloc de\na m\u0103ri roada s\u0103m\u0103n\u0103turilor), Sfaturi pentru s\u0103n\u0103tate, Sfaturi suflete\u015fti,\nOameni mari ai Neamului rom\u00e2nesc, Din \u00een\u0163\u0103lepciunea poporului rom\u00e2n, Folclor\nbasarabean, Conferin\u0163ele \u201eAstrei\u201d basarabene, Oameni \u015fi fapte pilduitoare<\/em>,\nla care trebuie ad\u0103ugate \u015fi Pagina\ncopiilor<\/em>, Pagina cooperativei<\/em>, T\u00e2lcuiri din Biblie<\/em>. Cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 a\nconstituit o prezen\u0163\u0103 vie \u00een panorama presei interbelice de la Chi\u015fin\u0103u, av\u00e2nd\nun mare impact \u00een propagarea culturii \u015fi a dorin\u0163ei de instruire printre\nbasarabeni. Prin cuvintele redactorilor \u201eCuv\u00e2ntului Moldovenesc\u201d, s\u0103pt\u0103m\u00e2nalul\na contribuit la a-i scoate pe \u0163\u0103ranii basarabeni din \u00eentunericul \u00een care se\naflau, a-i trezi din letargie \u015fi a-i aduce \u00een r\u00e2ndul popoarelor civilizate. A\u015fa\ncum epoca luminilor a constituit o linie de demarca\u0163ie \u00een apari\u0163ia lumii\nmoderne, \u015fi \u201eCuv\u00e2nt Moldovenesc\u201d reprezint\u0103 o linie de demarca\u0163ie \u00eentre\nperioada ocupa\u0163iei \u0163ariste cu toate gravele sale consecin\u0163e \u015fi cea a reg\u0103sirii\nde sine a basarabenilor.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Problema limbii rom\u00e2ne \u00een paginile ziarului<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen acest\ncontext, este firesc ca preocuparea pentru limba rom\u00e2n\u0103 s\u0103 transpar\u0103 mereu din\ntextele ap\u0103rute \u00een ziar, c\u0103ci tema limbii mergea m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu grija pentru\nr\u0103sp\u00e2ndirea culturii la sate, cu propagarea \u015fi cunoa\u015fterea istoriei, a\nfolclorului \u015fi a literaturii na\u0163ionale. Acest lucru \u00eel afirm\u0103 explicit On.\nGhibu \u00een nr. 44 \/ 46 din 8 noiembrie 1927: \u201eCon\u015ftiin\u0163a na\u0163ional\u0103 se razim\u0103 pe\ncultur\u0103 \u015fi aceasta implic\u0103 \u00een sine limba, istoria, arta \u015fi via\u0163a social\u0103. (…)\nF\u0103r\u0103 cultul limbei nu exist\u0103 cultura na\u0163ional\u0103 \u015fi invers…\u201d (Cf. O. Ghibu, Cultura rom\u00e2neasc\u0103 \u00een Basarabia<\/em>, \u00een\n\u201eCuv\u00e2nt Moldovenesc\u201d, nr. 46 din 8 noiembrie 1927, p. 1.)<\/p>\n\n\n\n

Anume pe\naceast\u0103 dimensiune \u00eens\u0103 repercusiunile ocupa\u0163iei \u0163ariste se \u015ftie c\u0103 au fost\nfoarte grave. Cei 106 ani de \u00eenstr\u0103inare de limba rom\u00e2n\u0103 \u00een dreapta Prutului\n\u015fi-au l\u0103sat amprenta nu doar asupra modului de exprimare, ci \u015fi asupra\nmentalit\u0103\u0163ii vorbitorilor. Cum altfel putem explica starea de lucruri semnalat\u0103\n\u00een textul publicat \u00een nr. 12 din 18 martie 1928: \u201eSuntem dup\u0103 un deceniu de via\u0163\u0103\nrom\u00e2neasc\u0103 \u015fi totu\u015fi versul r\u0103posatului Mateevici strig\u0103 \u00een pustie. \u00cencotro te\n\u00eentorci, auzi vorbindu-se ruse\u015fte; parc\u0103 e\u015fti \u00een alt\u0103 lume. E destul de bine s\u0103\n\u015ftii vorbi mai multe limbi, dar s\u0103 nu ui\u0163i c\u0103 fa\u0163\u0103 de tine \u00eensu\u0163i, ca cet\u0103\u0163ean\nal acestei \u0163\u0103ri, ai o datorie, aceea de a\nvorbi cum \u0163i-e portul<\/em>\u201d (I. Babaca, Limba\nnoastr\u0103-i limb\u0103 sf\u00e2nt\u0103<\/em>, \u00een \u201eCuv\u00e2nt Moldovenesc\u201d, nr. 12 din 18 martie 1928,\np. 1.) Explic\u00e2nd aceast\u0103 situa\u0163ie drept consecin\u0163\u0103 a celor 106 ani de domina\u0163ie\n\u0163arist\u0103, Ion Babaca vede o posibil\u0103 schimbare spre bine doar prin efortul sus\u0163inut\nal tuturor vorbitorilor. De aceea el \u00eei \u00eendeamn\u0103 pe c\u0103rturari s\u0103 se mobilizeze\ncu to\u0163ii \u00een munca de culturalizare: \u201eO! Dasc\u0103li ai poporului, preo\u0163i, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori!\nAcum chemarea voastr\u0103 este mai mare ca oric\u00e2nd. Sunte\u0163i chema\u0163i la datorie ca\npe orice cale s\u0103 transforma\u0163i sila pentru cele rom\u00e2ne\u015fti \u00een dragoste. Dac\u0103 nu\nve\u0163i dezerta de la datorie, poetul Mateevici va dormi \u00een pace \u015fi v\u0103 va\nbinecuv\u00e2nta din lumea drep\u0163ilor\u201d. <\/p>\n\n\n\n

Ca s\u0103 ne\nimagin\u0103m starea limbii vorbite la acea vreme, e suficient s\u0103 men\u0163ion\u0103m c\u0103 \u00een al\ncincilea an de apari\u0163ie a ziarului \u201eCuv\u00e2nt Moldovenesc\u201d, \u00een num\u0103rul 3 din 12\nianuarie 1930, se public\u0103 cele Zece\nporunci ale moldovenilor<\/em> \u00een ce prive\u015fte limba matern\u0103. \u00cen termeni actuali,\neste vorba de educa\u0163ia lingvistic\u0103 a vorbitorilor, deruta\u0163i \u015fi abrutiza\u0163i de\npolitica \u0163arist\u0103 de dezna\u0163ionalizare. De altfel, \u00een preambul se precizeaz\u0103 c\u0103\n\u201efiecare moldovean trebuie s\u0103-\u015fi vorbeasc\u0103 limba lui, oriunde va fi, oriunde va\nmerge. Prin aceasta, el \u00eei va sili \u015fi pe str\u0103inii cu cari tr\u0103ie\u015fte \u015fi cu cari\nse \u00eent\u00e2lne\u015fte s\u0103 gr\u0103ieasc\u0103 dulcea limb\u0103 moldoveneasc\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Iat\u0103 cele zece\nporunci, formulate clar \u015fi concis:<\/p>\n\n\n\n

\u201e1. Toat\u0103\nvia\u0163a \u015fi \u00eenaintea oric\u0103rui graiu vorbe\u015fte numai moldovene\u015fte.<\/p>\n\n\n\n

2. Vorbe\u015fte\nmoldovene\u015fte acas\u0103, cu nevasta \u015fi copiii t\u0103i, cu prietenii \u015fi cu oricine, chiar\n\u015fi cu un str\u0103in. C\u0103ci se cuvine ca str\u0103inul s\u0103-\u0163i \u00eenve\u0163e limba ta, iar nu tu pe\na lui.<\/p>\n\n\n\n

3. Cre\u015fte-\u0163i\ncopiii t\u0103i \u00een dragostea graiului moldovenesc. \u00cenva\u0163\u0103-i s\u0103 vorbeasc\u0103 \u015fi s\u0103\niubeasc\u0103 limba mamei.<\/p>\n\n\n\n

4.\nFere\u015fte-te de \u015fcolile str\u0103inilor. Nu-\u0163i da copiii la \u015fcolile unde nu se \u00eenva\u0163\u0103\n\u00een limba \u015fi graiul t\u0103u.<\/p>\n\n\n\n

5. Cump\u0103r\u0103\nnumai c\u0103r\u0163i \u015fi gazete scrise \u00een graiul t\u0103u. C\u0103ci dac\u0103 cete\u015fti de cele scrise \u00een\nalt\u0103 limb\u0103, te pierzi \u015fi tu, \u015fi copiii t\u0103i. Cetind c\u0103r\u0163i \u015fi gazete ce nu sunt\nscrise \u00een graiul t\u0103u, \u00ee\u0163i vinzi sufletul str\u0103inilor. Iar odat\u0103 cu asta \u0163i-ai\nv\u00e2ndut \u015fi trupul, \u015fi munca, \u015fi agoniseala ta.<\/p>\n\n\n\n

6. La orice\npetrecere, la orice adunare, oriunde, \u015fi \u00een sat ca \u015fi la ora\u015f, vorbe\u015fte numai\nmoldovene\u015fte. Caut\u0103 totdeauna s\u0103 vorbe\u015fti frumos \u015fi l\u0103murit. Ca s\u0103 fii \u00een\u0163eles.\nLas\u2019s\u0103 simt\u0103 cel de alt\u0103 limb\u0103 c\u0103 tu, moldovene, e\u015fti st\u0103p\u00e2n aci! \u015ei limba ta\ntrebuie s\u0103 o vorbeasc\u0103 oricare, oricine ar fi el!<\/p>\n\n\n\n

7. Oricui\nscrii ceva, scrie numai \u00een limba ta. Nu uita niciodat\u0103 s\u0103 scrii c\u00e2t se poate de\nfrumos \u015fi cite\u0163, ca s\u0103 te \u00een\u0163eleag\u0103 bine cel care-\u0163i prime\u015fte scrisoarea.<\/p>\n\n\n\n

8. Dac\u0103 comanzi\nmarf\u0103, ori de unde (chiar \u015fi din str\u0103in\u0103tate), scrie \u00een limba ta, c\u0103ci c\u00e2\u015ftigul\ndeschide urechile \u015fi ascute limba. Numele m\u0103rfurilor scrie-le \u00een limba ta.\nLas\u2019s\u0103-\u0163i \u00eenve\u0163e str\u0103inul limba, dac\u0103 dore\u015fte s\u0103 c\u00e2\u015ftige de pe urma ta.<\/p>\n\n\n\n

9. Nu\ncump\u0103ra dec\u00e2t de la pr\u0103v\u0103liile unde se folose\u015fte graiul t\u0103u \u015fi \u00een vorb\u0103, \u015fi \u00een\nscris.<\/p>\n\n\n\n

10. Cu\nslujba\u015fii statului, moldovanul nu trebuie s\u0103 vorbeasc\u0103 dec\u00e2t \u00een graiul s\u0103u\nmoldovenesc-rom\u00e2nesc.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

F\u0103c\u00e2nd a\u015fa,\noricare str\u0103in va cunoa\u015fte c\u0103 trebuie s\u0103-\u0163i dea cinstea ce \u0163i se cuvine, c\u0103ci\nva vedea c\u0103 \u00ee\u0163i iube\u015fti \u0163ara \u015fi neamul\u201d. [Zece\nporunci ale moldovenilor<\/em> (art. nesemnat), \u00een \u201eCuv\u00e2nt Moldovenesc\u201d, nr. 3\ndin 12 ianuarie 1930, p. 1.]<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2t prive\u015fte\nsintagma grai moldovenesc-rom\u00e2nesc, este limpede c\u0103 la vremea respectiv\u0103 nu se\npunea problema a dou\u0103 graiuri diferite, ci echivalente. Basarabenii, mai ales \u0163\u0103ranii,\n\u00ee\u015fi denumeau atunci preponderent limba pe care o vorbeau moldoveneasc\u0103 sau grai\nmoldovenesc, deoarece ei r\u0103m\u0103seser\u0103 \u00een stadiul de autarhie cultural\u0103 \u015fi de\nprimitivitate \u00een toat\u0103 perioada ocupa\u0163iei \u0163ariste \u015fi nu avuseser\u0103 acces la\nlimba rom\u00e2n\u0103 literar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acest\ncontext de chemare la respectarea drepturilor lingvistice ale autohtonilor \u015fi a\nimpunerii limbii rom\u00e2ne \u00een sferele vie\u0163ii publice apar \u015fi c\u00e2teva articole\nscrise (trimise) de Ion Ag\u00e2rbiceanu, scriitorul ardelean care a \u015ftiut cel mai\nbine s\u0103 vibreze la nevoile stringente ale confra\u0163ilor s\u0103i din st\u00e2nga Prutului.\nAcesta va demonstra \u015fi el necesitatea cultiv\u0103rii limbii, eviden\u0163iind \u00een mod\nclar leg\u0103tura dintre vorbire \u015fi cugetare: \u201eFaptul c\u0103 avem acela\u015fi grai, aceea\u015fi\nlimb\u0103 dovede\u015fte c\u0103 avem de la o grani\u0163\u0103 la alta \u015fi acela\u015fi suflet, acela\u015fi fel\nde g\u00e2ndire \u015fi judecat\u0103, acela\u015fi fel de sim\u0163ire. Pentru c\u0103 vorba vie, graiul nu\neste dec\u00e2t haina, vestm\u00e2ntul cu care ne \u00eembr\u0103c\u0103m g\u00e2ndul \u015fi sim\u0163irea l\u0103untric\u0103\u201d.\n(I. Ag\u00e2rbiceanu, Acela\u015fi grai, acela\u015fi\nsuflet<\/em>, \u00een \u201eCuv\u00e2nt Moldovenesc\u201d, nr. 47, 1929.)<\/p>\n\n\n\n

Scriitorul\nde la Cisn\u0103die cuno\u015ftea foarte bine starea limbii rom\u00e2ne din Basarabia,\ndeoarece fusese la Chi\u015fin\u0103u \u00een preajma Marii Uniri unde editase, \u00eempreun\u0103 cu\nOn. Ghibu, c\u00e2teva ziare \u00een limba rom\u00e2n\u0103. (A se vedea \u00een acest sens textul\nnostru I. Ag\u00e2rbiceanu \u015fi Basarabia<\/em>,\n\u00een \u201eLimba Rom\u00e2n\u0103\u201d, nr. 3, 1995, p. 15-25.)<\/p>\n\n\n\n

\u00cen num\u0103rul\ndin 9 februarie 1930 public\u0103 articolul de fond R\u0103sp\u00e2ndirea limbei rom\u00e2ne\u015fti e o datorie a tuturor<\/em>. Pornind de la\nideea c\u0103 orice popor tr\u0103ie\u015fte, \u00een primul r\u00e2nd, prin limba sa, scriitorul\nconsider\u0103 c\u0103 atunci c\u00e2nd o na\u0163iune \u00ee\u015fi uit\u0103 limba p\u0103rin\u0163ilor s\u0103i, de\u015fi o vreme\noarecare \u00ee\u015fi mai p\u0103streaz\u0103 obiceiurile, \u201eeste pe drumul mor\u0163ii na\u0163ionale\u201d.\nIdentific\u00e2ndu-se cu vorbitorii dintre Prut \u015fi Nistru, autorul scrie: \u201eE o\ndatorie pentru noi to\u0163i s\u0103 ajut\u0103m la r\u0103sp\u00e2ndirea limbii rom\u00e2ne\u015fti. Cei cari au\nuitat s\u0103 o \u00eenve\u0163e, ar fi o crim\u0103 s\u0103 moar\u0103 f\u0103r\u0103 a\u015f fi \u00eenv\u0103\u0163at limba. Cei cari o\n\u015ftiu r\u0103u, s\u0103 se sileasc\u0103, prin vorbire zilnic\u0103 \u015fi prin citit, s\u0103 o \u00eenve\u0163e bine,\ns\u0103 nu vorbeasc\u0103 dec\u00e2t rom\u00e2ne\u015fte, chiar c\u00e2nd ar \u015fti o limb\u0103 str\u0103in\u0103\u201d. V\u0103z\u00e2nd\nlimba, pe bun\u0103 dreptate, ca nucleu al identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, Ag\u00e2rbiceanu\nsubliniaz\u0103 ideea c\u0103 absolut toate categoriile de vorbitori au aceast\u0103 obliga\u0163ie.\nCa o concluzie, el scrie: \u201eR\u0103sp\u00e2ndirea limbei rom\u00e2ne\u015fti este o datorie a\ntuturor, domni sau \u0163\u0103rani\u201d. R\u0103sp\u00e2ndirea ei \u00eenseamn\u0103 cre\u015fterea puterii\nrom\u00e2nismului. \u015ei mai \u00eensemneaz\u0103 c\u0103 avem cuno\u015ftin\u0163\u0103 c\u0103 azi noi suntem st\u0103p\u00e2ni,\nnu slugi \u00een \u0163ara noastr\u0103\u201d. (I. Ag\u00e2rbiceanu, R\u0103sp\u00e2ndirea\nlimbei rom\u00e2ne\u015fti e o datorie a tuturor<\/em>, \u00een \u201eCuv\u00e2nt Moldovenesc\u201d, nr. 7 din\n9 februarie 1930, p. 1.)<\/p>\n\n\n\n

Un alt\narticol, S\u0103 ne cur\u0103\u0163im limba<\/em>,\nreprezint\u0103 o pledoarie pentru vorbirea \u00eengrijit\u0103 \u015fi exprimarea corect\u0103. Deja\ndin titlu autorul lanseaz\u0103 apelul c\u0103tre cititori, fiind ferm convins c\u0103 \u201ee o\ndatorie pentru fiecare rom\u00e2n s\u0103 vorbeasc\u0103 o limb\u0103 curat\u0103 \u015fi frumoas\u0103 azi, c\u00e2nd\nu\u015for se poate obi\u015fnui cu ea \u015fi are de unde o \u00eenv\u0103\u0163a\u201d. (I. Ag\u00e2rbiceanu, S\u0103 ne cur\u0103\u0163im limba<\/em>, \u00een \u201eCuv\u00e2nt\nMoldovenesc\u201d, nr. 21 din 18 mai 1930, p. 1.)<\/p>\n\n\n\n

 Bun cunosc\u0103tor al realit\u0103\u0163ii lingvistice din\nBasarabia, Ag\u00e2rbiceanu sugereaz\u0103 eliminarea rusismelor din limba vorbit\u0103 \u00een\nprovincia noastr\u0103, c\u0103ci rusismele sau \u201ebarbarismele\u201d ar fi, \u00een viziunea sa, \u201eo\npovar\u0103 grea \u015fi ur\u00e2t\u0103 pentru frumuse\u0163ea graiului rom\u00e2nesc\u201d. \u201eOricine vede c\u0103\nu\u015for va putea spune \u00een viitor tren<\/em> \u00een\nloc de zug<\/em> sau poiezd<\/em>, soldat<\/em> \u00een loc de c\u0103tan\u0103<\/em> sau muscal<\/em>, chibrit<\/em> \u00een loc de\n\u0163\u00e2rnic<\/em>, santinel\u0103<\/em> \u00een loc de vard\u0103<\/em>\nsau postovoi<\/em>\u201d.)<\/p>\n\n\n\n

\u00cen textele\ncu tematic\u0103 lingvistic\u0103 publicate de Ag\u00e2rbiceanu \u00een \u201eCuv\u00e2nt Moldovenesc\u201d se\neviden\u0163iaz\u0103 ideea c\u0103 problema limbii este una central\u0103: impunerea limbii rom\u00e2ne\n\u00een societate \u015fi educarea con\u015ftiin\u0163ei lingvistice la basarabeni nu constituie\ndoar imperative moderne, ce \u0163in de progresul oric\u0103rei \u0163\u0103ri civilizate, ci condi\u0163ii\nindispensabile pentru dezvoltarea culturii rom\u00e2ne\u015fti \u00een general, care va putea\nfi \u00eentemeiat\u0103 doar odat\u0103 cu intrarea \u00een drepturi depline a limbii rom\u00e2ne. \u015ei\ndimpotriv\u0103, ne avertizeaz\u0103 prozatorul ardelean, odat\u0103 cu pierderea graiului\nstr\u0103bun ne p\u00e2nde\u015fte \u015fi pericolul dezna\u0163ionaliz\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

Situa\u0163ia\nlingvistic\u0103 era una diglosic\u0103 (cf. Lidia Cole\u015fnic-Codreanca, 2002).\nColaboratorii ziarului \u201eCuv\u00e2nt Moldovenesc\u201d au \u00een\u0163eles c\u0103 primul pas era\ncaptarea aten\u0163iei asupra necesit\u0103\u0163ii folosirii \/ utiliz\u0103rii limbii materne,\nadic\u0103 ei trebuiau s\u0103-i fac\u0103 con\u015ftien\u0163i pe basarabeni \u015fi de prestigiul \u00eenalt al\nlimbii rom\u00e2ne (\u00een compara\u0163ie cu cel al limbii ruse, deoarece func\u0163ionarii \u0163ari\u015fti\nimpuseser\u0103 pe toate c\u0103ile limba rus\u0103, contribuind astfel la diminuarea\nprestigiului limbii rom\u00e2ne). \u00cen acest sens, este invocat \u015fi poetul martir\nAlexei Mateevici care devine spiritul tutelar al publica\u0163iei \u201eCuv\u00e2nt\nMoldovenesc\u201d. Personalitatea poetului este adus\u0103 \u00een prim-plan at\u00e2t prin\nevocarea sa direct\u0103, c\u00e2t \u015fi prin parafraz\u0103ri ale poemului Limba noastr\u0103,\ndevenit ast\u0103zi imn na\u0163ional al Republicii Moldova. Astfel, \u00een dou\u0103 numere\nconsecutive \u2013 nr. 45 \u015fi 46 (1 noiembrie \u015fi 8 noiembrie 1931)\u2013 ziarul public\u0103\nmateriale de la festivalul comemorativ Alexei Mateevici. Pe l\u00e2ng\u0103 note\nbiografice \u015fi crea\u0163ii ale poetului, sunt reproduse \u015fi texte cu caracter\nevocativ. Dintre acestea, merit\u0103 s\u0103 men\u0163ion\u0103m conferin\u0163a Amintiri despre P\u0103rintele poet A. Mateevici<\/em>, \u0163inut\u0103 de Elena\nAlistar Romanescu, directoarea \u015ecolii Eparhiale de fete din Chi\u015fin\u0103u, cu\nprilejul festivalului comemorativ, organizat de Astra basarabean\u0103 \u00een data de 25\noctombrie 1931 la Chi\u015fin\u0103u, care evoc\u0103 momentul \u00een care Mateevici a recitat\nLimba noastr\u0103 \u00een iunie 1917, la congresul \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor din Basarabia: \u201eSimt \u015fi\nazi fiorul care mi-a p\u0103truns toate fibrele suflete\u015fti. F\u0103r\u0103 s\u0103 vreau m-am uitat\n\u00een sal\u0103, i-am v\u0103zut pe to\u0163i moldovenii ad\u00e2nc impresiona\u0163i \u015fi mi-am zis:\ndragostea pentru limba noastr\u0103 exist\u0103 \u00een noi to\u0163i, de\u015fi mul\u0163i \u00eenc\u0103 vorbesc\nruse\u015fte. \u015ei chiar atunci am \u00eenceput eu a vorbi numai rom\u00e2ne\u015fte, \u00eentrebuin\u0163\u00e2nd\nlimba rus\u0103 numai \u00een cazuri de for\u0163\u0103 major\u0103\u201d. (E. Alistar Romanescu, Amintiri despre P\u0103rintele poet A.Mateevici<\/em>,\n\u00een \u201eCuv\u00e2nt Moldovenesc\u201d, nr. 45 din 1 noiembrie 1935, p. 2.)<\/p>\n\n\n\n

Cu aceea\u015fi\nocazie, Constantin M\u00e2\u0163u public\u0103 un poem dedicat poetului, imit\u00e2ndu-l p\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een\nstructura metric\u0103 a versurilor. Lu\u00e2nd ca motto celebrele versuri \u201eLimba\nnoastr\u0103-i limb\u0103 sf\u00e2nt\u0103, Limba vechilor cazanii\u201d, autorul continu\u0103: \u201eIat\u0103 versul\nce alint\u0103, \/ Versul sfintelor predanii… \/ Limba noastr\u0103, limba sf\u00e2nt\u0103 \/ Ai\nc\u00e2ntat, ca o comoar\u0103, \/ Versul t\u0103u \u015fi ast\u0103zi c\u00e2nt\u0103, \/ O vioar\u0103 veche, rar\u0103… \/\nDe la noi te-ai dus devreme, \/ Prea de vreme, drag\u0103 frate, \/ Ast\u0103zi, c\u00e2nd\npoporul geme, \/ C\u0103ut\u00e2nd a lui dreptate. \/ Ast\u0103zi c\u00e2nd avem nevoie \/ De-un\napostol sf\u00e2nt, ca tine\u201d. C. M\u00e2\u0163u evoc\u0103 personalitatea poetului cu certitudinea\nretoric\u0103 a faptului c\u0103 prezen\u0163a sa ar putea contribui la ameliorarea st\u0103rii de\nlucruri: Tu, profet de zori senine \/ Ce-ai sl\u0103vit a noastr\u0103 glie, \/ S\u0103 ne-nve\u0163i\ndin cer mai bine \/ S\u0103 sl\u0103vim noi limba vie…\u201d 25. (C. M\u00e2\u0163u, Limba noastr\u0103, \u00een\n\u201eCuv\u00e2nt Moldovenesc\u201d, nr.45 din 1 noiembrie 1931, p. 3.)<\/p>\n\n\n\n

Autorul va\nmai reveni \u015fi cu alte \u00eencerc\u0103ri de acest gen. Spre deosebire de Mateevici,\nacesta introduce sintagma limba rom\u00e2n\u0103: \u201eLimba cea de noi p\u0103strat\u0103, \/ Slova\ndulce, rom\u00e2neasc\u0103, \/ E-o mireas\u0103 preacurat\u0103, \/ Foc de dragoste cereasc\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Virtu\u0163ile\nlimbii rom\u00e2ne sunt \u00een mod voit exagerate, pentru a c\u00e2\u015ftiga aten\u0163ia cona\u0163ionalilor\ns\u0103i \u015fi pentru a-i \u00eencuraja s\u0103 o vorbeasc\u0103: \u201eNici\nun neam pe tot p\u0103m\u00e2ntul \/ N-are o limb\u0103 mai frumoas\u0103<\/em>, \/ Limba care-ar fi \u015fi\nc\u00e2ntul \/ \u015ei-o poveste dr\u0103g\u0103stoas\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Tot la\nMateevici se raporteaz\u0103 \u015fi al\u0163i colaboratori ai ziarului, ceea ce denot\u0103 c\u0103\nmesajul s\u0103u \u00een ce prive\u015fte limba vorbit\u0103 \u00eentre Prut \u015fi Nistru era destul de\nactual. Astfel, \u015etefan A. Miron \u00een articolul s\u0103u Limba noastr\u0103 fixeaz\u0103 ca motto\nversurile: \u201eLimba noastr\u0103-i limb\u0103 sf\u00e2nt\u0103 \/ Limba vechilor cazanii, \/ Care-o\npl\u00e2ng \u015fi care-o c\u00e2nt\u0103 \/ Pe la vatra lor \u0163\u0103rani\u201d (Al. Mateevici). Pornind de la\nimportan\u0163a primordial\u0103 a graiului matern, autorul consider\u0103 c\u0103 acesta este\n\u201emo\u015ftenirea cea mai scump\u0103 a neamului nostru moldovenesc-rom\u00e2nesc\u201d. La fel cum\n\u201ecre\u015ftinii la \u00eenceput erau prigoni\u0163i \u015fi batjocori\u0163i pentru credin\u0163a lor, tot\nasemenea \u015fi noi, moldovenii basarabeni, am fost prigoni\u0163i \u015fi batjocori\u0163i (…),\nfiindc\u0103 n-am \u00een\u0163eles s\u0103 ne lep\u0103d\u0103m limba \u015fi neamul nostru str\u0103mo\u015fesc. De aceea,\nbietul moldovan sub ru\u015fi nu se mai ducea nic\u0103ieri s\u0103 se jeluiasc\u0103, s\u0103-\u015fi caute\ndreptatea, c\u0103ci \u015ftia dinainte r\u0103spunsul pe care-l vor da \u00abnacealnicii\u00bb cnutului\n\u0163arist: modovan \u2013 \u00abbaran\u00bb\u201e . (\u015et. A. Miron, Limba\nnoastr\u0103<\/em>, \u00een \u201eCuv\u00e2nt Moldovenesc\u201d, nr. 8 din 19 februarie 1933, p. 2.)<\/p>\n\n\n\n

Ajung\u00e2nd la\nstarea prielnic\u0103 a limbii rom\u00e2ne \u2013 c\u00e2nd basarabenii nu mai au aceea\u015fi soart\u0103\nnemiloas\u0103, ei fiind liberi \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc, iar \u201egraiul nostru este\n\u00eensc\u0103unat la locul de cinste, a\u015fa precum se cuvine unui popor liber\u201d, autorul\nsemnaleaz\u0103 aceea\u015fi problem\u0103 grav\u0103: faptul c\u0103 \u00een institu\u0163iile publice se\nvorbe\u015fte \u00een continuare ruse\u015fte: \u201eCine oare n-a fost prin institu\u0163iile publice\nale Basarabiei \u015fi n-a auzit cum func\u0163ionarii statului \u00ee\u0163i r\u0103spund ruse\u015fte? Dac\u0103\nfunc\u0163ionarii statului pe care statul \u00eei pl\u0103te\u015fte \u015fi cari m\u0103n\u00e2nc\u0103 p\u00e2ine\nrom\u00e2neasc\u0103 nu vorbesc rom\u00e2ne\u015fte c\u00e2nd sunt \u00een serviciu, atunci ce mai vre\u0163i de\nla taxatoarele tramvaiului, zis belgian, care se \u00eenv\u00e2rte\u015fte pe str\u0103zile\nChi\u015fin\u0103ului?\u201d.<\/p>\n\n\n\n

La distan\u0163\u0103\nde un an aceea\u015fi problem\u0103 va fi pus\u0103 \u00een discu\u0163ie \u015fi de Petre Jereghi \u00een Graiul\nnostru. \u00centruc\u00e2t to\u0163i basarabenii sunt lega\u0163i prin acest grai vorbit de la\nNistru p\u00e2n\u0103 la Tisa, ei, cu to\u0163ii, au datoria sf\u00e2nt\u0103 de \u201ea p\u0103zi aceast\u0103 comoar\u0103\nnepre\u0163uit\u0103, aceast\u0103 limb\u0103 a vechilor cazanii, dup\u0103 cum zice Al. Mateevici\u201d.\nAutorul constat\u0103, \u00eenver\u015funat, c\u0103 \u201eacest graiu scump al nostru este nesocotit \u015fi\nchiar ur\u00e2t de str\u0103inii ce se ad\u0103postesc \u00een mijlocul nostru, hr\u0103nindu-se din\ns\u00e2nul scumpului nostru p\u0103m\u00e2nt, ba ceva mai mult, acest graiu este nesocotit de\nunii dintre fra\u0163ii rom\u00e2ni\u201d. \u201eAstfel, vedem cu durere \u00een suflet cum graiurile\nstr\u0103inilor ce tr\u0103iesc \u00een mijlocul nostru \u015fi-au luat un av\u00e2nt \u00eenaintea graiului\nnostru de ba\u015ftin\u0103 a \u0163\u0103rii. De pild\u0103, s\u0103 lu\u0103m Basarabia cu focarul ei de\ncultur\u0103, Chi\u015fin\u0103ul, nu vedem noi aici num\u0103rul gazetelor \u00een limb\u0103 str\u0103in\u0103 cu\nmult mai mare dec\u00e2t \u00een dulcea limb\u0103 rom\u00e2neasc\u0103? Se zice s\u0103 limba noastr\u0103 \u00eei\n\u00aboficial\u0103\u00bb, limba statului Rom\u00e2n, dar noi, rom\u00e2nii, parc\u0103 n-am fi acas\u0103, ci\n\u00eentr-o \u0163ar\u0103 str\u0103in\u0103, sim\u0163indu-ne str\u0103ini la noi acas\u0103. Un singur ziar, un\nsingur m\u0103rg\u0103ritar curat rom\u00e2nesc din toate puterile se st\u0103ruie a ocroti scumpul\ngraiu str\u0103mo\u015fesc…\u201d<\/p>\n\n\n\n

Articolul\nsf\u00e2r\u015fe\u015fte prin obi\u015fnuitul \u00eendemn la ocrotirea \u015fi cultivarea limbii rom\u00e2ne: \u201eS\u0103\npunem tot sufletul, st\u0103ruin\u0163a pentru cultivarea graiului nostru curat rom\u00e2nesc\nprin carte, prin gazet\u0103rie \u015fi prin orice mijloace ce ne stau la \u00eendem\u00e2n\u0103. (…)\nPentru aceasta sunt chema\u0163i to\u0163i cei ce simt rom\u00e2ne\u015fte, toate a\u015fez\u0103mintele de\n\u00eenalt\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 (…). Bine ar fi ca s\u0103 se ia toate m\u0103surile ca graiului\nnostru s\u0103 i se dea locul de frunte, nu celui str\u0103in, ca orice slujba\u015f al \u0163\u0103rii\ns\u0103-l cunoasc\u0103 bine\u201d. (P. Jereghi, Graiul\nnostru<\/em>, \u00een \u201eCuv\u00e2nt Moldovenesc\u201d, nr.12 din 18 martie 1934, p. 1.)<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ce\nprive\u015fte nivelul literar al limbii rom\u00e2ne vorbite atunci \u00een Basarabia, \u00eel putem\ndeduce nu doar din materialele \u015fi textele prezentate sumar mai sus, ci \u015fi din\nmetoda, probabil destul de eficient\u0103, folosit\u0103 de colaboratorii ziarului\n\u201eCuv\u00e2nt Moldovenesc\u201d de a indica, \u00een paranteze, pentru neologismele introduse\n\u00een text, echivalentul din registrul popular al limbii rom\u00e2ne. Iat\u0103 c\u00e2teva\nexemple excerptate din colec\u0163ia ziarului, mai ales \u00een prima sa perioad\u0103:\namendeaz\u0103 (\u015ftr\u0103fuie\u015fte); vin regulat la \u015fcoal\u0103 (\u00een fiecare zi de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103),\nmoratoriu (p\u0103suire), la cap\u0103tul depresiunii (al crizei), cei care \u00ee\u015fi zic\n\u015fomeri (adec\u0103 nu g\u0103sesc de lucru), Liga Na\u0163iunilor (Sfatul popoarelor),\nmodificat\u0103 (schimbat\u0103), epidemii (boli lipicioase), Ucraina e fr\u0103m\u00e2ntat\u0103 de\nmi\u015fcarea de autonomie (de sine st\u0103p\u00e2nire), autonom\u0103 (de sine st\u0103t\u0103toare),\nfilantrop (ajut\u0103 studen\u0163i, b\u0103tr\u00e2ni, v\u0103duve), microbi (s\u0103m\u00e2n\u0163e de boale), protec\u0163ie\n(ap\u0103rare), pilo\u0163i (conduc\u0103tori ai ma\u015finei de zburat), comemorare (aducere\naminte), peti\u0163ie (jalb\u0103), trufia (m\u00e2ndria), sinistra\u0163i (cei c\u0103rora apa le-a\n\u00eenecat gospod\u0103riile), folclor (pove\u015fti, c\u00e2ntece din popor), supersti\u0163ii (credin\u0163e\nde\u015ferte), pact (\u00een\u0163\u0103legere), intelectuali (c\u0103rturari), amici\u0163ie (prietenie),\nmistuirea (m\u0103cinarea) m\u00e2nc\u0103rii, societatea (ob\u015ftea), polul nord (cap\u0103tul\np\u0103m\u00e2ntului), s\u0103 se evaporeze (s\u0103 se usuce singur), mo\u0163iunea (hot\u0103r\u00e2rea), o\nstatistic\u0103 (num\u0103r\u0103toare), virginitatea (cinstea de fat\u0103 mare), alcoolic (be\u0163iv),\nstruguri (poam\u0103), clinic\u0103 (un fel de spital), astm\u0103 (boal\u0103 de pl\u0103m\u00e2ni), divor\u0163\n(desp\u0103r\u0163ire), sinucidere (omorul de sine), celibatari (nec\u0103s\u0103tori\u0163i), contra\nmoliilor se pulverizeaz\u0103 (se stropesc) stofele, se filtreaz\u0103 (se strecoar\u0103),\npolul nord (miaz\u0103-noapte), polul sud (miaz\u0103-zi), au sc\u0103pat nelin\u015fa\u0163i (nesf\u00e2\u015fia\u0163i),\natei\u015fti (oameni cari nu cred \u00een Dumnezeu), recep\u0163ie (luare \u00een primire), podul\nrezista (\u0163inea) la \u00eencercare, cooperative forestiere (de p\u0103dure), datorii\nexterne (din afar\u0103) ale \u0163\u0103rii, adunare obligatorie (silit\u0103), libertate\n(slobozenie), ini\u0163iative (\u00eenceput de lucru), se va selec\u0163iona (alege)\nporumbul…<\/p>\n\n\n\n

De altfel,\nera folosit\u0103 \u015fi metoda invers\u0103: atunci c\u00e2nd \u00een text ap\u0103rea un moldovenism, un\ncuv\u00e2nt din graiul moldovenesc, un arhaism sau rusism, \u00een paranteze ap\u0103rea \u015fi\ntermenul literar. De exemplu: unsoare (unguent), miroase a glod (noroi), gustul\n(aroma), sc\u0103ld\u0103toare (baie), diferite slujb\u0103\u015fii (oficii, autorit\u0103\u0163i), \u00een\u0163elesul\nchipului (cli\u015feului) de fa\u0163\u0103, l\u0103sa\u0163i-o s\u0103 dospeasc\u0103 (s\u0103 fermenteze), curechi\nverde (varz\u0103), medic de vite (medic veterinar), sem\u00e2n\u0163a mai multor boli\n(microbi) etc. Tot astfel \u015fi rusismele care apar sunt explicate \u00een paranteze:\n\u015evei\u0163aria, Fran\u0163ia, Parij, poporul chitaian (chinez), plic (convert), amoniac\n(na\u015fat\u00e2rn\u00e2i spirt), biberon (sosc\u0103), boabe de mu\u015ftar (gorci\u0163\u0103 sau, cum \u00eei zicem\nnoi, r\u00e2pac).<\/p>\n\n\n\n

Dar\ncunoa\u015fterea limbii literare, adic\u0103 accederea la formele superioare de exprimare\nse putea produce \u00eencep\u00e2nd din \u015fcoal\u0103, la fel cum con\u015ftiin\u0163a lingvistic\u0103 tot\nprin \u015fcolarizare \u015fi educa\u0163ie putea fi cultivat\u0103. Cert este c\u0103 echipa ziarului\n\u201eCuv\u00e2nt Moldovenesc\u201d era pe deplin con\u015ftient\u0103 de acest lucru. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor\napar materiale \u00een care se face leg\u0103tura dintre \u015fcolarizare \u015fi \u00eensu\u015firea limbii,\ndintre \u015ftiin\u0163a de carte \u015fi accederea la nivelul literar, elevat al limbii\nrom\u00e2ne. \u201eLimba este darul cel mai pre\u0163ios al omului. Cu ajutorul limbii sau al\ngraiului, oamenii \u00ee\u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc unii altora toate g\u00e2ndurile, toate sim\u0163\u0103mintele\nlor. Prin graiul viu omul poate s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 numai cu cei din apropierea\nlui. Dar nevoile l-au silit s\u0103-\u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 g\u00e2ndurile \u015fi altora din\ndep\u0103rtare. Pentru aceasta omul a n\u0103scocit scrisul \u015fi cititul\u201d… \u201eDac\u0103 limba se\n\u00eenva\u0163\u0103 \u00een cas\u0103, \u00een familie, scrisul \u015fi cititul se \u00eenva\u0163\u0103 la \u015fcoal\u0103. Or, \u015fcoala\nrom\u00e2neasc\u0103 din Basarabia are menirea aceasta sf\u00e2nt\u0103 de a pune la \u00eendem\u00e2na\ntuturora \u2013 \u00eentregului norod\u2013 minunatul me\u015fte\u015fug al \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii\u201d. [\u015ecoala rom\u00e2neasc\u0103 \u00een Basarabia<\/em> (articol\nnesemnat), \u00een \u201eCuv\u00e2nt Moldovenesc\u201d, nr. 38 din 16 septembrie 1934, p.2.]\n(Sursa: Revista \u201eLimba Rom\u00e2n\u0103\u201d Nr. 9-10, anul XXII, 2012)<\/p>\n\n\n\n

Eugenia\nBOJOGA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Printre publica\u0163iile periodice editate \u00een perioada interbelic\u0103 la Chi\u015fin\u0103u se num\u0103r\u0103 \u015fi \u201eCuv\u00e2nt Moldovenesc\u201d, serie nou\u0103. (Cuv\u00e2nt Moldovenesc constituie o reluare a ziarului omonim publicat de Pan Halippa, N. Alexandri \u015fi S. Murafa \u00eentre 1914-1919 la Chi\u015fin\u0103u.)  Ini\u0163iat de un…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[16,426],"tags":[],"class_list":["post-19326","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cronica-literara","category-numarul-229"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19326","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19326"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19326\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19350,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19326\/revisions\/19350"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19326"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19326"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19326"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}