{"id":19690,"date":"2020-03-18T12:08:42","date_gmt":"2020-03-18T12:08:42","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=19690"},"modified":"2020-03-18T12:08:42","modified_gmt":"2020-03-18T12:08:42","slug":"rememorari-nemtene-26","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/rememorari-nemtene-26\/","title":{"rendered":"Rememor\u0103ri nem\u0163ene"},"content":{"rendered":"\n<p>Martie 2020 <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 3\/1967- n.\n<strong>Gianina Buruian\u0103<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163,\nprofesor discipline de turism la Liceul Economic \u201eAl. I. Cuza Piatra-Neam\u0163.\nLiceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163 (1985), Academia de Studii Economice din\nBucure\u015fti (1989), doctorat \u00een economie cu tema \u201ePolitici macroeconomice \u00een\nturism\u201d (2007). C\u0103r\u0163i: \u201ePolitici macroeconomice \u00een turism\u201d (2008) \u015fi \u201eGhid de\nbune practici \u00een turism \u015fi hotel\u0103rie\u201d (2010), ambele Ed. Uranus, Bucure\u015fti. Din\noctombrie 2017, face parte din Consiliul de Redac\u0163ie al revistei \u201eApostolul\u201d.\nMembru al Uniunii Ziari\u015ftilor Profesioni\u015fti din Rom\u00e2nia. (2020)<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 8\/1911 \u2013\nn. <strong>Emanuel Elenescu<\/strong> la Piatra-Neam\u0163\n(d. 17. 06. 2003), profesor, compozitor, considerat unul dintre cei mai mari\ndirijori din secolul al XX-lea (dirijor al Corului Academic Rom\u00e2n \u015fi al\nOrchestrei Simfonice a Radioteleviziunii Rom\u00e2ne). Turnee \u00een str\u0103in\u0103tate\n(Bulgaria, Germania, Italia, Iugoslavia, Polonia, Ungaria \u015f. a.); autor al\nmultor opere muzicale pentru cor \u015fi orchestr\u0103 (\u201eRapsodia rom\u00e2n\u0103 pentru vioar\u0103\n\u015fi orchestr\u0103\u201d). Distinc\u0163ii: Ordinul Muncii, Ordinul Meritul Cultural, Titlul de\nArtist Emerit. De mai mul\u0163i ani, la Piatra-Neam\u0163, \u00een organizarea Liceului de\nArt\u0103 \u201eVictor Brauner\u201d se desf\u0103\u015foar\u0103 Concursul Na\u0163ional de Interpretare Muzical\u0103\n\u015fi Coregrafie \u201eEmanuel Elenescu\u201d, ajuns, \u00een 2013, la a XXII-a edi\u0163ie.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 08\/1955 n.\n<strong>Dorin Nicolae Davideanu<\/strong> la Ia\u015fi,\nlicen\u0163iat al Facult\u0103\u0163ii de Matematic\u0103 sec\u0163ia Informatic\u0103 din cadrul <em>Universit\u0103\u0163ii \u201eAl. I. Cuza\u201d<\/em> din Ia\u015fi\n(1979), analist-programator la <em>C.P.L.\nPiatra-Neam\u0163<\/em> (1979-1983), \u015fef al oficiului de calcul <em>C.P.L. Piatra-Neam\u0163<\/em> 1983-1997, sef serviciu economic la <em>S.C. Pamex S.A.<\/em> <em>Piatra-Neam\u0163<\/em> (1998-2001), director general al <em>S.C. Pamex S.A.<\/em>(2001-2003), informatician la <em>C.C.D. Neam\u0163<\/em> (2014-2016), pensionar. Editor online la revista <em>Apostolul<\/em> (2016-prezent).<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 9\/1936 \u2013\nn. <strong>Coralia-Leti\u0163ia Bunghez<\/strong>, la B\u00e2ra,\nNeam\u0163, profesoar\u0103, publicist\u0103. Dup\u0103 efectuarea studiilor: generale \u015fi liceale\nla Roman \u015fi Ia\u015fi (1943-1954), a urmat cursurile Facult\u0103\u0163ii de\nFilologie-Istorie-Filozofie a Universit\u0103\u0163ii \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d din Ia\u015fi\n(1954-1958). A predat la \u015ecoala General\u0103 din St\u0103ni\u0163a \u015fi la \u015ecoala Medie\nS\u0103b\u0103oani, Jude\u0163ul Neam\u0163, la licee din Bac\u0103u \u015fi din Piatra-Neam\u0163. A debutat\neditorial, \u00een 2003, cu lucrarea monografic\u0103 \u201eColegiul Na\u0163ional \u00abPetru Rare\u015f\u00bb \u2013\nFile de istorie (1969-1999)\u201d, urmat\u0103 de \u201ePasiune \u015fi culoare \u2013 Convorbiri cu\nIulia H\u0103l\u0103ucescu\u201d \u015fi \u201eMuzeul de Art\u0103 \u00abIulia H\u0103l\u0103ucescu\u00bb\u201e. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 10\/1904,\nn. <strong>Dumitru D. Botez<\/strong>, la Roman (d. 5.\n10. 1988, Bucure\u015fti), profesor universitar, compozitor, dirijor. A absolvit\nLiceul \u201eRoman-Vod\u0103\u201d din Roman, Conservatorul de Muzic\u0103 din Ia\u015fi (1929). \u00cen\nRoman, a fost dirijor la Biserica \u201eSf\u00e2nta Vineri\u201d (1929), profesor la Seminarul\nTeologic \u015fi la \u015ecoala Normal\u0103 de B\u0103ie\u0163i (1931-1933). La Bucure\u015fti (1933-1949):\n\u00een Orchestra Radiodifuziunii, dirijor la Corul Radio \u015fi al Corului Filarmonicii\n\u201eGeor\u00adge Enescu\u201d, director muzical la Radio, rector al Conservatorului \u201eGeorge\nEnescu\u201d (1945-1974). Marele premiu al Uniunii Compozitorilor, Meritul Cultural,\nOrdinul Muncii. Multe articole \u00een reviste de profil \u015fi \u00een presa cultural\u0103.\nPeste o sut\u0103 de lucr\u0103ri corale. Lucrarea \u201eTratatul de c\u00e2nt \u015fi dirijat coral\u201d\neste una de referin\u0163\u0103 pentru dirijori.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 13\/1831 \u2013\nn. <strong>George-Radu Melidon<\/strong>, la Roman (d.\n11. 05. 1897, Roman), profesor, prozator, poet \u015fi traduc\u0103tor. A \u00eenv\u0103\u0163at la\nAcademia din Ia\u015fi. La Paris, a studiat matematica. Cuno\u015ftea germana, latina,\nfranceza \u015fi greaca. A fost membru \u00een Epitropia Seminarului \u201eSf\u00e2ntul Gheorghe\u201d\ndin Roman, ca reprezentant al Ministerului Cultelor (1858-1859); director\ngeneral al \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului primar din Rom\u00e2nia (1862-1864); primul director al\n\u015ecolii Normale din Bucure\u015fti (1867). La pensie (1881), s-a retras la Roman,\nprofesor suplinitor la gimnaziu. A donat Prim\u0103riei Roman 228 de volume, s\u0103 se\nconstituie \u00eentr-un \u00eenceput al bibliotecii publice (2. 04. 1885), conf. actului\nde dona\u0163ie. Lucr\u0103ri: \u201eReguli scurte de versifica\u0163ie rom\u00e2n\u0103\u201d, \u201eIstoria na\u0163ional\u0103\npentru popor\u201d, \u201eManualul \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului\u201d. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0\n13\/25\/1872, n. <strong>Gheorghe\nTeodorescu-Kirileanu<\/strong>, la Holda, Bro\u015fteni, Neam\u0163 (d. 12. 11. 1960,\nPiatra-Neam\u0163), c\u0103rturar, istoric literar, memorialist, folclorist. \u015ecoala\nNormal\u0103 \u201eVasile Lupu\u201d din Ia\u015fi (1891). Facultatea de Drept, Ia\u015fi. Ocup\u0103 diverse\nfunc\u0163ii (1895-1930): secretar al inspectorilor \u015fcolari din Ia\u015fi, custode la\nBiblioteca Central\u0103, profesor particular \u00een familia lui Aristide Caradja din\nGrum\u0103ze\u015fti, Neam\u0163, magistrat la Ia\u015fi, la Bro\u015fteni, profesor, inspector comunal,\nsecretar al Cancelariei Casei Regale \u015fi bibliotecar. \u00cen 1935, se stabile\u015fte la\nPiatra-Neam\u0163. A donat Bibliotecii Jude\u0163ene Neam\u0163 (februarie 1956) peste 25. 000\nde volume. Redactor \u015fi colaborator la: \u201e\u015eez\u0103toarea\u201d, \u201eArhiva rom\u00e2neasc\u0103\u201d,\n\u201eF\u0103t-Frumos\u201d, \u015f. a. Volume: \u201eDe-ale lui Creang\u0103\u201d, \u201eScrisori c\u0103tre Artur\nGorovei\u201d, \u201eCoresponden\u0163\u0103,\u201d ed. de Mircea Handoca. 1977; \u201eScrieri, I-II\u201d, \u00eengr.\nConstantin Bostan, \u201e\u00censemn\u0103ri zilnice (1906-1960)\u201d. ed. Constantin Prangati,\n\u201eSub trei regi \u015fi trei dictaturi, vol. I\u201d \u015fi \u201eG. T. Kirileanu sau Via\u0163a ca o\ncarte\u201d, ambele ed. de Constantin Bostan.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 13\/25\/1875\n\u2013 n. <strong>Socrat D. Lalu<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163\n(d. 15. 02. 1944, Bucure\u015fti), profesor universitar. doctor \u00een medicin\u0103 (1898)\n\u015fi \u00een \u015ftiin\u0163e. A urmat \u015ecoala Primar\u0103 Nr. 1 din Piatra-Neam\u0163, Institutele Unite\ndin Ia\u015fi, Facultatea de Medicin\u0103 (Sorbona) \u015fi Coll\u00e8ge de France. A lucrat \u00een\ndiverse clinici. \u00centors \u00een \u0163ar\u0103 (1913), va fi profesor la Universitatea din\nIa\u015fi, transferat la Bucure\u015fti (1920). A publicat \u201eEpilepsia experimental\u0103 prin\ncre\u015fterea concentra\u0163iei moleculare a s\u00e2ngelui\u201d (1902) \u201eReglarea osmotic\u0103 a\nlichidelor interne la echinoderme\u201d (1903), la Paris. \u00cen \u0163ar\u0103: \u201eLec\u0163ie de\ndeschidere la Facultatea de Medicin\u0103 din Ia\u015fi\u201d; \u201eRevista \u015etiin\u0163elor Medicale\u201d,\n1913; \u201e\u00cen chestiunea specialit\u0103\u0163ilor farmaceutice. Reflec\u0163iile unui medic\u201d,\n\u201eDiverse\u201d I-II, 1943 \u015f. a. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 17\/1819 \u2013\nn. <strong>Alecu Russo<\/strong>, la Str\u0103\u015feni \/\nProd\u0103ne\u015fti, L\u0103pu\u015fna (d. 5. 02. 1859, Ia\u015fi), scriitor. Studii: \u00een particular cu\nun dasc\u0103l grec, la Institutul \u201eFran\u00e7ois Neville\u201d (Elve\u0163ia, 1829-1835), se pare,\nstudii la o cas\u0103 de comer\u0163 din Viena, p\u00e2n\u0103 \u00een 1836. Din cauza unor versuri ce\n\u00eendemnau la revolt\u0103, este expulzat; dup\u0103 \u00eentoarcere \u00een \u0163ar\u0103, se stabile\u015fte la\nmo\u015fia p\u0103rinteasc\u0103 Negri\u015foara din \u0162inutul Neam\u0163, apoi, va fi asesor judec\u0103toresc\nla Piatra-Neam\u0163 (1841-1844). Colabor\u0103ri sau i se public\u0103 din scrieri \u00een \u201eAlbina\nrom\u00e2neasc\u0103\u201d, \u201eAlmanahul pribegilor rom\u00e2ni\u201d (Paris), \u201eBasarabia\u201d; \u201eFoaia pentru\nto\u0163i\u201d, \u201eFoaia Societ\u0103\u0163ii pentru Literatura \u015fi Cultura Rom\u00e2n\u0103 \u00een Bucovina\u201d,\n\u201eGazeta de Moldova\u201d, \u201eLumina satelor\u201d \u015f. a. Volume: \u201eJicnicerul Vadr\u0103\u201d\n(pierdut\u0103), \u201eAmintiri\u201d, \u201eC\u00e2ntarea Rom\u00e2niei\u201d. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 18\/1947,\nn. <strong>Emil Nicolae<\/strong> (pseud. Emanuel\nNadler), la Bac\u0103u, scriitor, publicist, specialist \u00een probleme de patrimoniu\ncultural, ziarist, critic de art\u0103, membru al U. S. A absolvit Liceul \u201eCalistrat\nHoga\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163, Facultatea de Filologie din Ia\u015fi. Debut publicistic \u00een\n\u201eCeahl\u0103ul\u201d (1968), editorial: \u201eCerul \u00een ap\u0103\u201d (1970). Colabor\u0103ri, cu versuri,\nstudii, cronici literare, eseuri, recenzii \u015fi traduceri, la numeroase publica\u0163ii\ndin \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate. Scrieri: \u201ePoetul adormit \u00een dragoste\u201d, \u201eRostirea unui\nfluture-n lumin\u0103\u201d, \u201eStudii \/ Confesiuni \/ Capricii\u201d, \u201ePsihodrom\u201d, \u201eFemeia \u015fi\nfemela\u201d, trilogia \u201eOmul de h\u00e2rtie\u201d, \u201eMortul perfect\u201d \u015fi \u201eParanoima\u201d. \u201eVictor\nBrauner \u2013 la izvoarele operei\u201d, \u201ePatimile dup\u0103 Victor Brauner\u201d, \u201eCearc\u0103n \u2013\npoeme\u201d, \u201ePoezia nu e dec\u00e2t sl\u0103biciunea artei. Cu 6 deSemne \u015fi o copert\u0103 de Dinu\nHuminiuc\u201d, \u201eAutres caprices\u201d, grafic\u0103, Dumitru D. Bostan. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 23\/1903 \u2013\nn. <strong>Virgil Gheorghiu<\/strong>, la Roman (d. 7.\n03. 1977, Bucure\u015fti), poet, muzician, cronicar muzical. A frecventat Liceul\n\u201eRoman-Vod\u0103\u201d, Conservatorul din Bucure\u015fti, studii muzicale la Viena \u015fi la\nParis. Debut cu \u201eC\u00e2nt\u0103rile r\u0103s\u0103ritului\u201d, versuri (1925). \u00cen anii \u201920, coeditor\nal revistelor \u201eProspect\u201d \u015fi \u201eXX. Literatur\u0103 contimporan\u0103\u201d; \u00een redac\u0163ia\n\u201eRom\u00e2niei literare\u201d (1939-1940) supliment al Ziarului \u201eRom\u00e2nia\u201d. Trei premii:\nale S. S. R., pentru sonet, pentru poezie \u015fi Premiul Funda\u0163iilor Regale (1935).\nDup\u0103 lucrarea \u201eDin muzica \u015fi via\u0163a compozitorilor\u201d (1942), \u00eencepe o lung\u0103\ncarier\u0103 \u00een domeniul muzicii. Dup\u0103 r\u0103zboi, pianist la Filarmonica din Bucure\u015fti\n(1948-1967). <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 23\/1912 \u2013\nn. <strong>Geo Barton<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163 (d.\n10. 06. 1982, Bucure\u015fti), actor, absolvent al Conservatorului de Art\u0103\nDramatic\u0103, Bucure\u015fti (1941), a jucat la Teatrul \u201eConstantin Nottara\u201d din Satu\nMare, la Teatrele Giule\u015fti \u015fi Municipal (\u201eBulandra\u201d), stabilindu-se, apoi, la\nTeatrul Na\u0163ional. A debutat \u00een cinematografie cu \u201eR\u0103sun\u0103 valea\u201d (1949) urmat de\n\u201eLa Moara cu Noroc\u201d (1950) \u015fi alte dou\u0103zeci \u015fi trei de pelicule din care\namintim: \u201ePe r\u0103spunderea mea\u201d (1956), \u201eBijuterii de familie\u201d (1957), \u201ePortretul\nunui necunoscut\u201d (1960), \u201eDarclee\u201d (1961), \u201eTudor\u201d (1962), \u201eDacii\u201d (1967), \u201eFra\u0163ii\nJderi\u201d (1973), \u201e\u015etefan cel Mare\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 25\/1925,\nn. <strong>Gheorghe A. M. Ciobanu<\/strong>, la Roman,\nprofesor, scriitor, autor a numeroase studii, eseuri \u015fi cronici muzicale,\nliterare \u015fi de art\u0103, monografii. A absolvit Liceul \u201eRoman-Vod\u0103\u201d \u015fi Facultatea\nde Drept (1949) \u015fi a predat \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt p\u00e2n\u0103 \u00een 2002. A \u00eenceput pe la 10-11\nani s\u0103 scrie versuri, pe la 14-15 ani s\u0103 scrie proz\u0103. Preocupat de \u201eProblema\nbiologic\u0103 pe Marte\u201d (un mic studiu, la 17 ani), a elaborat planuri pentru\nlucr\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice: \u201eNo\u0163iuni de astrofilosofie\u201d, \u201eStructura fundamental\u0103 a\nUniversului\u201d \u015f. a. A publicat peste 1000 de eseuri \u00een reviste de cultur\u0103,\neseuri adunate ulterior \u00een volum). C\u0103r\u0163i: \u201eMonografia Liceului \u00abRoman-Vod\u0103\u00bb\u201e,\n\u201eLocul \u015fi spiritul \u2013 Valori artistice din Roman\u201d, \u201eIrimescu, \u00eentre statornicie\n\u015fi zbor\u201d, \u201eScrieri\u201d, I-V, \u201ePrimii fiori (scrieri din adolescen\u0163\u0103)\u201d, \u201eMileniul\nTrei pe portativ\u201d, \u201eNormativul juridic\u201d, \u201e\u00abMiori\u0163a\u00bb \u2013 mit triadic\u201d,\n\u201eModelarea\u201d, \u201ePortrete printre rame\u201d, \u201eMecena, medic, misionar, Teodorescu\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 27\/1950,\nn. <strong>Gheorghe Simon<\/strong>, la Agapia,\nprofesor, a absolvit Liceul \u201e\u015etefan cel Mare\u201d din T\u00e2rgu-Neam\u0163, apoi Facultatea\nde Litere din Ia\u015fi (1975). Debut cu poezie \u00een Ziarul \u201eCeahl\u0103ul\u201d (1969),\neditorial, cu \u201eFulgere captive\u201d, poeme (1984). Pentru eseu, a fost apreciat cu\npremii ale revistelor \u201eLuceaf\u0103rul\u201d, \u201eAteneu\u201d, \u201eTribuna\u201d, \u201eAntiteze\u201d. Membru al\nU. S. din Rom\u00e2nia \u015fi membru al Asocia\u0163iei Europene \u201eFran\u00e7ois Mauriac\u201d. C\u0103r\u0163i:\n\u201eLa qu\u00eate sans conqu\u00eate\u201d, eseu, Fran\u0163a, 1994; \u201eVia\u0163a dup\u0103 Iisus\u201d, \u201eJames Joyce,\nune lecture roumaine\u201d, 1996; \u201eDuminica absen\u0163elor\u201d, \u201eArdere de tot\u201d, \u201eSylvie\nGermain ou la trenscendance du silence\u201d, Fran\u0163a, 2012, \u201eAmin Agapia\u201d,\n\u201eFractalia\u201d. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 28\/1933 \u2013\nn. <strong>Gheorghe Amaicei<\/strong>, pe Valea\nCrac\u0103ului, profesor, pre\u015fedinte al Asocia\u0163iei \u00cenv\u0103\u0163\u0103torilor din Jude\u0163ul Neam\u0163\n(din 1995), d.-31.08.2019. Membru fondator al seriei noi a Revistei APOSTOLUL.\nAbsolvent al \u015ecolii Normale de B\u0103ie\u0163i \u201eGheorghe Asachi\u201d din Piatra-Neam\u0163, al\nFacult\u0103\u0163ii de Matematic\u0103 din Ia\u015fi. A lucrat ca metodist la Casa Corpului\nDidactic, colaborator al revistelor \u201eGazeta de matematic\u0103\u201d, \u201ePreocup\u0103ri\ndidactice\u201d, \u201eC\u0103r\u0163i matematice\u201d, \u201eApostolul\u201d. Al\u0103turi de dr. Gheorghe Iacomi, a\n\u00eenfiin\u0163at Asocia\u0163ia \u201ePrietenii Ceahl\u0103ului\u201d (1980). <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 30\/1633 \u2013\nn. <strong>Miron Costin<\/strong>, la Ia\u015fi (d. 24. 12.\n1691, Roman), cronicar, poet \u015fi traduc\u0103tor, a urmat Colegiul Iezuit din Bar \u015fi\nCameni\u0163a. Revine \u00een \u0163ar\u0103 (1653) adus de c\u0103tre Iordache Cantacuzino, care \u00eel va\nsprijini \u00een cariera sa diplomatic\u0103. Dreg\u0103tor \u00een Divanul Domnesc. Dup\u0103 1660, va\nurca \u00een rang, p\u00e2n\u0103 la mare logof\u0103t cu o activitate diplomatic\u0103 bogat\u0103 \u00een solii,\ncu turcii, cu ungurii, cu polonezii \u015fi cu italienii. Intr\u00e2nd \u00een dizgra\u0163ia lui\nConstantin Cantemir, acesta va porunci decapitarea sa \u015fi a fratelui s\u0103u\nVelicico, porunc\u0103 \u00eendeplinit\u0103 la Roman, \u00een decembrie 1691. Opere: \u201eDe neamul\nmoldovenilor&#8230;\u201d: \u201eDescrierea Moldovei \u015fi a \u0162erei Rom\u00e2ne\u015fti \u00een trei c\u00e2nturi, \u00een\nversuri polone\u201d, \u201eVia\u0163a lumii \u015fi stihuri \u00eempotriva Zavistiei\u201d; \u201eDespre poporul\nMoldovei \u015fi al \u0162erei Rom\u00e2ne\u015fti\u201d, \u015f. a. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 31\/1924 \u2013\nn. <strong>Iulia H\u0103l\u0103ucescu<\/strong>, la Tarc\u0103u, Neam\u0163\n(d. 18. 12 2007, Piatra-Neam\u0163), artist plastic, \u201edoamna acuarelei rom\u00e2ne\u015fti\u201d. A\nabsolvit Liceul de Fete din Piatra-Neam\u0163, student\u0103 la Academia de Arte din\nIa\u015fi, continu\u0103 la Institutul \u201eNicolae Grigorescu\u201d, Bucure\u015fti. Membru U. A. P.\n(1954) Pre\u015fedinte al Cenaclului U. A. P. Piatra-Neam\u0163 \u015fi al Filialei Neam\u0163 a U.\nA. P. (1975-1979). Peste 60 de expozi\u0163ii personale (1950-2007). Retrospective\n(1984-2000): Bucure\u015fti, Ia\u015fi, Piatra-Neam\u0163 \u015fi \u00een Fran\u0163a, la Bayonne \u015fi Saint\nPied. \u00cempreun\u0103 cu Simona Vasiliu-Chintil\u0103 a realizat un grafitto la Casa de\nCultur\u0103 din Piatra-Neam\u0163 \u015fi la Hotelul \u201eRoman\u201d din Roman. \u00cen anul 2004, s-a\nina\u00adugurat Muzeul de Art\u0103 \u201eIulia H\u0103l\u0103ucescu\u201d din Tarc\u0103u.<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>Constantin\nTOM\u015eA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Martie 2020 \u25a0 3\/1967- n. Gianina Buruian\u0103, la Piatra-Neam\u0163, profesor discipline de turism la Liceul Economic \u201eAl. I. Cuza Piatra-Neam\u0163. Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163 (1985), Academia de Studii Economice din Bucure\u015fti (1989), doctorat \u00een economie cu tema \u201ePolitici macroeconomice&hellip;<\/p>\n<p class=\"more-link-p\"><a class=\"more-link\" href=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/rememorari-nemtene-26\/\">Read more &rarr;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,430],"tags":[],"class_list":["post-19690","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-230"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19690","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19690"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19690\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19693,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19690\/revisions\/19693"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19690"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19690"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19690"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}