{"id":19783,"date":"2020-03-18T12:50:51","date_gmt":"2020-03-18T12:50:51","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=19783"},"modified":"2020-03-18T12:50:51","modified_gmt":"2020-03-18T12:50:51","slug":"de-ce-e-limba-romana-o-limba-unica","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/studii-si-sinteze\/de-ce-e-limba-romana-o-limba-unica\/","title":{"rendered":"De ce e limba rom\u00e2n\u0103 o limb\u0103 unic\u0103?"},"content":{"rendered":"\n

Ziua Interna\u0163ional\u0103 a Limbii Materne<\/em> (vezi N.R.<\/strong><\/em>) \u00eendeamn\u0103 la medita\u0163ie. Cioran zicea, mai \u00een glum\u0103, mai \u00een serios, c\u0103 s\u0103\ntreci de la limba rom\u00e2n\u0103 la limba francez\u0103 e ca \u015fi cum ai trece de la o\nrug\u0103ciune la un contract. De ce e limba rom\u00e2n\u0103 a\u015fa o limb\u0103 unic\u0103? Nu c\u0103 vrem\nnoi, rom\u00e2nii obi\u015fnui\u0163i, ci c-o admir\u0103 de la \u00een\u0103l\u0163imea propriilor studii chiar\nlingvi\u015ftii \u015fi istoricii str\u0103ini, c\u0103rora nu le putem repro\u015fa subiectivitatea.\nIat\u0103 11 explica\u0163ii pentru care rom\u00e2na e \u00eentr-adev\u0103r special\u0103, tot at\u00e2tea motive\ncare fac din limba noastr\u0103 un univers \u00een sine…<\/em><\/p>\n\n\n\n

1. Rom\u00e2na e singura limb\u0103 romanic\u0103 care a supravie\u0163uit\n\u00een p\u0103r\u0163ile acestea ale Europei<\/strong>. R\u0103m\u00e2ne un mister cum de s-a \u00eent\u00e2mplat a\u015fa,\n\u00een condi\u0163iile \u00een care pe-aici au trecut valuri peste valuri de barbari, cu ale\nlor limbi slavice (din estul Eurasiei) sau uralice (din nordul Eurasiei).\nAltfel spus, popoare cuceritoare cu graiuri \u201ebolov\u0103noase\u201d, puternice, care-au\n\u00eengenuncheat limba latin\u0103 pe oriunde au trecut. Mai pu\u0163in la noi.<\/p>\n\n\n\n

2. Rom\u00e2na-i\nveche de 1700 de ani. \u015ei c\u0103-i veche n-ar fi cine \u015ftie ce motiv de lauri, dar e\nveche \u00een acel fel \u00een care, de-am c\u0103l\u0103tori \u00een timp \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 acum 600\nde ani, nu ne-ar fi deosebit de greu s\u0103 \u00een\u0163elegem ce le spunea unul ca Mircea\ncel B\u0103tr\u00e2n osta\u015filor s\u0103i.<\/p>\n\n\n\n

Poate v\u0103\npare de la sine \u00een\u0163eles, dar adev\u0103rul e c\u0103 foarte pu\u0163ine limbi din lume \u015fi-au p\u0103strat \u201etrunchiul\u201d \u00eentreg<\/strong>. Limba lui\nShakespeare sau cea a lui Napoleon nu se pot l\u0103uda cu a\u015fa o stare de\nconservare.<\/p>\n\n\n\n

3. Dintre limbile latine, doar rom\u00e2na are\narticolul hot\u0103r\u00e2t \u201eenclitic\u201d<\/strong>, adic\u0103 ata\u015fat la sf\u00e2r\u015fitul substantivului.\nSpunem \u201efata\u201d, \u201eb\u0103iatul\u201d, \u201etabloul\u201d, \u015fi nu \u201ela fille\u201d, \u201ele gar\u00e7on\u201d, \u201ele\ntableau\u201d, cum ar fi \u00een francez\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Chestia asta\nne confer\u0103 o melodicitate intrinsec\u0103-n grai, plus o concizie-n exprimare.\nPractic, ne e de-ajuns un singur cuv\u00e2nt ca s\u0103 ne facem \u00een\u0163ele\u015fi atunci c\u00e2nd ne\nreferim la un obiect sau la o fiin\u0163\u0103 anume. Ei, majoritatea popoarelor au\nnevoie de dou\u0103 cuvinte pentru asta.<\/p>\n\n\n\n

4. \u201eSe scrie cum se aude.<\/strong>\u201d Se scrie cum se\naude, dar vine la pachet cu sute de particularit\u0103\u0163i de pronun\u0163ie pe care noi,\nrom\u00e2ni fiind, le punem \u00een aplicare u\u015for, natural, f\u0103r\u0103 s\u0103 le pritocim. <\/p>\n\n\n\n

N-avem\nnevoie de manualul de fonetic\u0103 la capul patului pentru ca organul din cavitatea\nbucal\u0103 s\u0103 se mi\u015fte \u00eentr-un fel c\u00e2nd rostim \u201eceap\u0103\u201d, \u015fi \u00een alt fel c\u00e2nd rostim\n\u201eea\u201d. Chiar dac\u0103 grupul de vocale e acela\u015fi. Pentru vorbitorii de arab\u0103, de\npild\u0103, regula asta se \u00eenva\u0163\u0103 cu creionul sub limb\u0103 \u2013 sunt dintre cei c\u0103rora le\nvine greu.<\/p>\n\n\n\n

5.\nLingvi\u015ftii spun c\u0103, cel mai \u015fi cel mai\nbine, rom\u00e2na s-ar asem\u0103na cu dalmata<\/strong>, din care istoria p\u0103streaz\u0103 doar\nc\u00e2teva sute de cuvinte \u015fi propozi\u0163ii. Problema cu dalmata e c\u0103 nu mai circul\u0103.\nSunt zero vorbitori de dalmat\u0103 pe Terra \u00een acest moment, \u015fi probabil c-a\u015fa vor\nr\u0103m\u00e2ne p\u00e2n\u0103 la finalul veacurilor.<\/p>\n\n\n\n

Dalmata a\nfost declarat\u0103 limb\u0103 moart\u0103 pe 10 iunie 1898. Este data decesului ultimului ei\nvorbitor, croatul Tuone Udaina, care o st\u0103p\u00e2nea par\u0163ial. \u00cenainte s\u0103 moar\u0103,\nUdaina a m\u0103rturisit c\u0103 limba \u00eei e familiar\u0103 \u00eenc\u0103 din mica copil\u0103rie, c\u0103 \u015fi-i\naminte\u015fte \u201eca prin vis\u201d pe p\u0103rin\u0163ii lui convers\u00e2nd, uneori, \u00een aceast\u0103 limb\u0103.<\/p>\n\n\n\n

6. Rom\u00e2na e limba cu al treilea cel mai lung cuv\u00e2nt\ndin Europa<\/strong>. \u201ePNEUMONOULTRAMICROSCOPICSILICOVOLCANICONIOZ\u0102\u201d, 44 de litere.\nDefine\u015fte o boal\u0103 de pl\u0103m\u00e2ni care se face prin inhalarea prafului de siliciu\nvulcanic. Interesant e c\u0103 boala nu prea se face, deci nici cuv\u00e2ntul nu se\nfolose\u015fte.<\/p>\n\n\n\n

7. Limba\nrom\u00e2n\u0103 e intrat\u0103 \u00een patrimoniul UNESCO, aidoma Barierei de Corali din\nAustralia, Marelui Zid Chinezesc ori Statuii Libert\u0103\u0163ii. Rom\u00e2na a intrat \u00een patrimoniul imaterial al lumii\nprin dou\u0103 cuvinte<\/strong>. E vorba de \u201edor<\/strong>\u201d\n\u015fi \u201edoin\u0103<\/strong>\u201d, dou\u0103 cuvinte\nintraductibile, concluzioneaz\u0103 UNESCO.<\/p>\n\n\n\n

\u201eDor\u201d \u015fi\n\u201edoin\u0103\u201d se comport\u0103 mai degrab\u0103 ca ni\u015fte diamante roz dec\u00e2t ca ni\u015fte al\u0103tur\u0103ri\nde sunete \u2013 exprim\u0103 emo\u0163ii \u00eentr-at\u00e2t de specifice culturii noastre \u00eenc\u00e2t\ntraducerea lor \u00een alte \u201eglasuri\u201d ar fi o contrafacere. Nu mai e nevoie s\u0103\npreciz\u0103m c\u0103 tot ele trec drept cele mai bogate \u00een sens substantive din rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n\n\n\n

8. Alt\naspect unic \u00een lume, rom\u00e2na \u201edirijeaz\u0103\u201d\ncuvintele latine dup\u0103 regulile balcanice<\/strong>. Vocabularul e, vorba vine,\n\u201eitalienesc\u201d, dar r\u00e2nduielile gramaticale sunt de tip slav. Apar \u015fi coabit\u0103ri\n\u00eentre cele dou\u0103 registre, latin \u015fi slav.<\/p>\n\n\n\n

Concret,\ngenul dativ \u015fi genitiv au aceea\u015fi form\u0103 (ca-n latin\u0103), timpul viitor \u015fi perfect\nse formeaz\u0103 dup\u0103 o regul\u0103 hibrid \u00eentre latin\u0103 \u015fi slav\u0103, dar infinitivul se\nevit\u0103 (ca-n limbile slave).<\/p>\n\n\n\n

9. Nicio\nalt\u0103 limb\u0103 nu folose\u015fte at\u00e2tea zic\u0103tori \u015fi expresii. Rom\u00e2na e printre pu\u0163inele\nlimbi \u00een care \u201ec\u00e2inii latr\u0103 \u015fi ursul merge\u201d. E limba cu cele mai absurde\nimagini proverbiale, dar \u015fi limba \u00een care proverbele, de\u015fi tot un fel de\nmetafore, sunt considerate limbaj accesibil, limbaj \u201epe \u00een\u0163elesul tuturor\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Proverbele\nastea, spun speciali\u015ftii, exprim\u0103 cea\nmai intim\u0103 preocupare a poporului rom\u00e2n \u2013 sensul s\u0103 fie bogat, dar fraza scurt\u0103<\/strong>.\nS\u0103 spui mult \u00een foarte pu\u0163ine cuvinte (la asta se referea \u015fi Alecsandri \u00een\ncelebra \u201erom\u00e2nul s-a n\u0103scut poet\u201d). Cu titlu de curiozitate, cele mai numeroase\nzic\u0103tori autohtone au ca subiect \u00een\u0163elepciunea \u2013 aproximativ 25% din totalul\nfrazelor-proverb.<\/p>\n\n\n\n

10. La fel\nde luxuriant\u0103 se dovede\u015fte rom\u00e2na \u015fi-n\nceea ce prive\u015fte num\u0103rul de cuvinte<\/strong>. Pre\u015fedintele Academiei Rom\u00e2ne,\nIoan-Aurel Pop, ne d\u0103 de \u00een\u0163eles c\u0103 rom\u00e2na-i \u00eentre primele 8 limbi ale lumii<\/strong>. Ultima edi\u0163ie a \u201eMarelui Dic\u0163ionar\nal Limbii Rom\u00e2ne\u201d adun\u0103 170.000 de cuvinte. Asta \u00een condi\u0163iile \u00een care autorii\nau l\u0103sat de-o parte diminutivele, \u015fi alea vreo 30.000.<\/p>\n\n\n\n

11. La c\u00e2t de veche e pe teritoriul european,\nrom\u00e2na ar trebui s\u0103 aib\u0103 dialecte<\/strong> \u2013 adic\u0103 limba locuitorilor din Banat, de\npild\u0103, s\u0103 fie mult-diferit\u0103 de cea a locuitorilor din Maramure\u015f (vezi triada\nspaniol\u0103-basc\u0103-catalan\u0103 din Spania).<\/p>\n\n\n\n

\u015ei totu\u015fi,\nnu-i cazul limbii rom\u00e2ne, \u00een \u201ecurtea\u201d c\u0103reia exist\u0103 graiuri \u015fi regionalisme,\n\u00eens\u0103 nu dialecte. Filologi ca Alexandru Philippide \u015fi Alf Lombard sus\u0163in c\u0103,\niar\u0103\u015fi, din punctul \u0103sta de vedere, rom\u00e2na e un fenomen f\u0103r\u0103 precedent \u00een\nlume… <\/p>\n\n\n\n

N. R.<\/strong> \u2013 Ziua Interna\u0163ional\u0103 a Limbii Materne este (din\nfebruarie 2000) o s\u0103rb\u0103toare \u0163inut\u0103 anual la 21 februarie \u00een \u00eentreaga lume, cu\nscopul de a promova diversitatea lingvistic\u0103 \u015fi cultural\u0103, precum \u015fi\nmultilingvismul. A fost anun\u0163at\u0103 de UNESCO pentru prima oar\u0103 la 17 noiembrie 1999\n\u015fi a fost recunoscut\u0103 de Adunarea General\u0103 a Na\u0163iunilor Unite prin aceea\u015fi\nrezolu\u0163ie prin care 2008 a fost declarat Anul Interna\u0163ional al Limbilor. (…)<\/p>\n\n\n\n

Limba\nmatern\u0103 este cel mai puternic instrument de conservare \u015fi dezvoltare a\npatrimoniului tangibil \u015fi intangibil. ONU consider\u0103 c\u0103 toate ac\u0163iunile ce\npromoveaz\u0103 diseminarea limbilor materne servesc nu doar scopul \u00eencuraj\u0103rii\ndiversit\u0103\u0163ii lingvistice \u015fi educa\u0163iei multilingve, ci ajut\u0103 \u015fi la dezvoltarea\ncon\u015ftiin\u0163ei tradi\u0163iilor lingvistice \u015fi culturale \u00een \u00eentreaga lume \u015fi la\ninspirarea solidarit\u0103\u0163ii bazat\u0103 pe \u00een\u0163elegere, toleran\u0163\u0103 \u015fi dialog. (Referin\u0163e:\nlimbaromana.md, Wikipedia, theculturetrip.com, dictie.ro, ziare.com)<\/p>\n\n\n\n

Mihai IVA\u015eCU<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ziua Interna\u0163ional\u0103 a Limbii Materne (vezi N.R.) \u00eendeamn\u0103 la medita\u0163ie. Cioran zicea, mai \u00een glum\u0103, mai \u00een serios, c\u0103 s\u0103 treci de la limba rom\u00e2n\u0103 la limba francez\u0103 e ca \u015fi cum ai trece de la o rug\u0103ciune la un…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[14,430],"tags":[],"class_list":["post-19783","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-studii-si-sinteze","category-numarul-230"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19783","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19783"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19783\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19786,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19783\/revisions\/19786"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19783"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19783"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19783"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}